473 matches
-
liberei întreprinderi), care coordona ansamblul activit]ților economice individuale. Ideea potrivit c]reia înl]turarea constrângerilor legale și morale (autoimpuse) din calea realiz]rii propriilor interese este, în general, benefic] a fost adesea extrapolat] dincolo de sfera economic]. Ulterior a ap]rut teoria conform c]reia interesul colectiv este promovat prin urm]rirea de c]tre fiecare individ a intereselor proprii, dup] cum crede de cuviinț]. În lipsă principiului „mâinii invizibile”, aceast] teorie devine un sofism adesea atribuit lui John Stuart Mill
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
naturale categorice, considerându-le „nonsensuri pe picioroange”. Este important s] ne amintim ins] c] reprimarea unor asemenea drepturi fundamentale precum dreptul la exprimare, dreptul de asociere, dreptul la a nu fi cenzurat și dreptul la un proces corect a p]rut, în mod frecvent - pentru așa-zișii reformatori sociali și politici - un pas esențial pe drumul spre noul mileniu. Acest lucru ar furniza o justificare utilitarist] a drepturilor, dar sub lumina capacit]ții omului de a se înșela singur ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înalt al contemplației. Conform liniei sale de gândire, sexul, înaintea c]derii lui Adam și a Evei, era neîntinat de pasiunea arz]toare, fiind controlat și ținut în frâu de c]tre minte. Odat] cu p]catul originar, a ap]rut dorința sexual] arz]toare și pierderea controlului asupra trupului. Se credea astfel c] toat] dorința sexual] era atins] de r]u, din cauza sursei sale. Mai mult, se credea c] însuși p]catul originar era transmis din generație în generație prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mecanic și promiscuu și de dorința de a promova sexul că cea mai intim] exprimare fizic] a ființei umane - un act demn de o atenție special] datorit] efectelor sale unice asupra integrit]ții noastre existențiale. Diferite modific]ri au ap]rut în aceast] abordare. Unii susțin]tori ai acesteia contrazic necesitatea exclusivit]ții dragostei și a intimit]ții. 5) Critică dragostei și a intimit]ții Criticii consider] c] abordarea tandemului dragoste-intimitate supraevalueaz] și universalizeaz] importantă activit]ții sexuale pentru integritatea existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moderne. John Calvin și apoi puritanii englezi au înv]țâț virtuțile economiei și ale inițiativei, canonizate de Adam Smith în opera s] de c]p]tăi din 1776, „Wealth of Nations”. Bineînțeles, noua atitudine fâț] de afaceri nu a ap]rut peste noapte și a fost construit] pe tradiții cu o îndelungat] istorie. Breslele medievale, de exemplu, isi stabiliser] propriile coduri de „etic] a afacerilor” cu mult înainte că afacerile s] devin] instituția central] a societ]ții, dar acceptarea pe scar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca atare a fost dezvoltat] în special de socialiști, ca o conținu] diatrib] împotriva imoralit]ții implicate de afaceri. Viziunea mai moral] și mai onorabil] a început s] domine doar recent discuția despre afaceri, si odat] cu ea a ap]rut ideea studierii valorilor fundamentale și idealurilor afacerilor. Putem înțelege cu ușurinț] c] piața liber] va fi întotdeauna o amenințare pentru valorile tradiționale și în conflict cu controlul guvernamental, dar nu ne vom mai aventură s] conchidem c] piața este lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne aștept]m că aceștia s] nu fie prea „curați”. Odinioar], era nevoie de persoane care s] strâng] de pe str]zi „îngr]s]mântul natural” adunat peste noapte, dar, datorit] ingeniozit]ții umane, această meserie „r]u mirositoare” a disp]rut în mai multe p]rți ale lumii. v. Relevanță „situațiilor morale” Spre deosebire de cazul dezbaterii contemporane, atenția noastr] trebuie îndreptat] asupra c]ilor prin care dilemele politice specifice încorporeaz] aspecte generale care conecteaz] politicul cu apoliticul și ajut] în a explica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale (pe post de motive pentru noi) pot s] ne motiveze în felul lor. Aceast] perspectiv] este una internalist] și din aceast] cauz] este în general preferat] externalismului lui Ross. Externalismul nu a fost niciodat] plauzibil și, întrucât a ap]rut că un rezultat direct al aplic]rii p]rerilor lui Hume despre motivație la p]rerile lui Ross despre etic], ameliorarea viziunii lui Ross presupune renunțarea la explicațiile lui Hume despre percepție și dorinț]. Mi se pare c] aceast] mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic ilustreaz] un proces tipic teoriilor filosofice. A început ca o idee simpl] - cu spusele lui David Hume, care afirmă c] morală este mai mult o problem] care ține de simțire decât de rațiune. Dar, datorit] faptului c] au ap]rut obiecții împotriva teoriei, si pentru c] susțin]torii ei au încercat s] r]spund] acestor obiecții, teoria s-a complicat. Pan] aici, nu am incercat s] formul]m teoria foarte clar - ne-am mulțumit cu o exprimare aproximativ] a ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul a reprezentat, f]r] îndoial], un progres fâț] de subiectivismul simplu. Ins] povestea nu ia sfârșit aici. Emotivismul s-a confruntat cu problemele sale, care au fost destul de serioase, astfel încât majoritatea filosofilor resping teoria. Una dintre problemele principale a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acela c] relativismul normativ nu este doar o doctrin] filosofic], ci o atitudine adoptat] fâț] de situațiile care pun probleme din punct de vedere moral. Antropologii se identific] uneori cu aceast] atitudine și este instructiv s] înțelegem cum a ap]rut aceast] identificare dintr-un context istoric și sociologic. Apariția antropologiei culturale în a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea a fost parțial subvenționat] de c]tre guvernele colonizatoare care voiau s] știe mai multe despre natura și statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea nu corespunde și nu a corespuns niciodat] în vreun fel realit]ții. Astfel, clasa muncitoare feminin] a lucrat în afara c]minului inc] de la începutul Revoluției industriale, dar asocierea exclusiv] a femeilor cu sfera familial] și privat] n-a disp]rut. În al doilea rând, este important de observat c] morală pieței și a sferei private se afl] într-o stare de tensiune una fâț] de alta. Piața nu ar putea exista în absența unei sfere a relațiilor familiale care i-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altruism” biologic și care se pricep foarte bine în a-l utiliza. Nu exceleaz] la capitolul van]toare sau lupt] sau chiar evitarea pericolului, ins] lucreaz] foarte bine împreun] (Isaac, 1983). Bineînțeles, aceast] abilitate și totodat] nevoie nu a ap]rut întâmpl]tor, ci că r]spuns într-un anumit moment al evoluției, cum se întâmpl] de obicei. În prezent, paleoantropologii consider] c] un segment important al evoluției umane a implicat c]utarea hranei în grupuri. Evident, pentru a avea succes
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
agent care nu este el însuși cauzat s] acționeze în acest mod. Acesta este cunoscut ca libertarianism de tip agent-cauz] (Chisholm, 1964; van Inwagen, 1983). Aceast] mutare rupe lanțul determinist, înțeles că un eveniment cauzând alt eveniment, dar a p]rut celor mai mulți filosofi contemporani că depinzând pentru forța lui explicativ] de o idee obscur] a cauzalit]ții, dac] nu chiar lipsit] de coerent]. O alt] propunere care a exercitat o oarecare influent] asupra contemporanilor este aceea c] acțiunile libere sunt inteligibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cà te-ai fi nàscut,/ v6 (b) A fost sà-ți fie trupul adàpost./ v7 (b) Printre cuvinte, dedulcit la post,/ v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai fàcut?// Catren III : v9 (a) Ascultà orele gemînd în rut./ v10 (c) Cum sà oprești ce nu e de oprit?/ v11 (c) Pe limbi de ceas Isus e ràstignit./ v12 (a) = v8 (a) = v4 (a) Cu viața ta poți spune ce-ai fàcut?// B. Envoi: v.13 (a) Ai mai
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
de vânătoare: vânătoarea de cerbi are loc în pădurea de la Marly cel puțin odată pe săptămână. Vânătoarea de păsări, de două ori pe săptămână. Regele a notat pe hârtie un poem tragi-comic despre un cerb atât de epuizat în perioada rutului, încât cade victimă vânătorilor. Este o autoironie în versuri, pentru că Regele era un pasionat amorez: „Să faci dragoste este un lucru periculos/Un cerb fericit care și-a atins scopul/Și și-a petrecut noaptea într-o încleștare amoroasă /își
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care o regăsim în lumea reală. Aici există entități simple și clase de entități care se re prezintă prin obiecte simple sau clase de obiecte, ordonate în ierarhii de clase și subclase. Acest tip de bază de date a apă rut din necesitatea gestionării obiectelor complexe: texte, grafice, hărți, imagini, sunete (aplicații multimedia) și a ges tionării obiectelor dinamice: programe, simulări. 1.5. bazelor de date Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD) sunt sis teme informatice specializate în stocarea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
a lungul vieții sale să fie atașat de acest oraș, de arta și de cultura lui. Și‑a petrecut cea mai mare parte a vieții de adult în Roma, fiind angajat al papei. Cu toate acestea prin testament a ce‑ rut să fie îngropat în Florența 1. Tatăl lui Michelangelo, un oficial floren‑ tin pe nume Lodovico Buonarroti, avea legă‑ turi cu familia Medici, aflată pe atunci la guvernare. De timpuriu și‑a trimis copilul în atelierul de lucru al pictorului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sexuale, prezintă (la mascul) doar o singură perioadă de împerechere în viață ce durează aproximativ 24 ore, apoi moare. Interesant este că acești șoareci (de sex bărbătesc) au posibilitatea să aleagă decuplarea precoce, totuși nu o fac în perioada de rut frecvența prânzurilor la aceste marsupiale este extrem de mare: 24/zi și este greu de definit dacă șoarecele moare din cauza hipoglicemiei și/sau pentru că a confundat plăcerea (satisfacția) cu durerea (boală) din punct de vedere (info)energetic. Se poate constata astfel
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
că este primul care descrie acest tip de sistem lingvistic, asociindu-l, mai bine zis confundându-l, cu pasivul. Termenul ergativ este atestat, din câte se știe, pentru prima dată într-un studiu al lui Dirr din 19122 despre limba rutul, vorbită în Daghestan. Până în 19283, Dirr a înregistrat 35 de limbi caucaziene cu trăsături ergative. Termenul complementar, absolutiv, a fost introdus de Thalbitzer (1911)4, cu referire la combinația S, O din eschimo-aleută (Van de Visser 2006: 8). În 1963
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată. CECENĂ Limbă est-caucaziană, din grupul NAKH. Marcare cazuală foarte variată. CHAIBASA − Vezi KURMALI. CHAL − Vezi RUTUL. CHAMORRO Limbă din familia austroneziană, grupul filipinez, vorbită în Insulele Mariane și Guam. 60 000 de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu acord verbal de tip ergativ. CHAN − Vezi LAZ. CHIBCHA (CHIBCHAN) Familie de limbi amerindiene, vorbite în Columbia și America Centrală. 60 000
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
varietatea INUKTITUT. Ergativitate marcată puternic. Pacientul/Tema din construcția antipasivă nu poate fi un nume propriu. Construcția ergativă reprezintă alegerea nemarcată pentru structura tranzitivă. Antpasivul, aplicativul și construcția ditranzitivă reprezintă alegeri marcate. IPATSE OTOMO − Vezi KUIKÚRO. IXREKO-MUXREK Dialect al limbii RUTUL. JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în Papua Noua Guinee. Morfologie ergativă. Distincție puternică perfectiv/imperfectiv. Marcarea tripartită caracterizează un număr mic de nominale, pe cele aflate la mijlocul ierarhiei nominale. Particula care marchează cazul ergativ poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. MUKHAD (MIKHANIDY) − Vezi RUTUL. MURALAG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MUNDA Grup de limbi din familia austro-asiatică, vorbite în centrul și în estul Indiei și în Bangladesh. Circa 9 milioane de vorbitori. Originea acestor limbi, ca și originea ergativității în această zonă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA, REMBARRNGA, REMBARUNGA) Limbă australiană înrudită cu DYIRBAL. Morfologie ergativă. RONCALAIS Dialect al BASCEI. RUTUL (RUTAL, RUTULY, RUTULTSY, CHAL, MYKHANIDY, MUKHAD) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în Daghestan și Azerbaidjan. Peste 20 000 de vorbitori. Dialecte: shina, borch, ixreko-muxrek. Prima utilizare a termenului "ergativ" (Dirr 1912) este cu referire la această limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]