774 matches
-
pierdute în 1484. În Cronica de la Mânăstirea Hustânskaia se spune că Muha era un răsculat moldovean care a năvălit în Pocuția cu 10.000 de oameni. Martin Cromer scria și el că cei 10.000 de oameni erau români și ruteni recrutați din Pocuția. Oamenii lui Muha s-au purtat cu cruzime, mai ales față de „domnii mari”, care aveau multe moșii, încât aceștia au fost siliți să meargă să cerșească. Distrugerile provocate de Muha erau profitabile pentru moldoveni, pentru că au dezorganizat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poloni nu au restituit împrumutul dat de Petru I, în 1388, împrumut pentru care Procuția fusese dată domnului român, drept gaj. Pe lângă pagubele materiale și dezorganizarea provinciei, se realiza și un câștig pe plan demografic: locuitorii din Procuția, români sau ruteni, erau aduși sau veneau de bună voie să se așeze în satele existente, sau care se întemeiau în nordul Bucovinei. În acest timp, are loc o vie activitate diplomatică, al cărei scop era încheierea unei alianțe cu Moscova. În 1490
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut pe unii să se gândească să părăsească regatul, dacă nu i-ar fi ținut pe loc rușinea și atunci, își continuă Wapowski relatarea, au început să întărească Cracovia, autorul descriind unele dintre lucrările făcute cu această ocazie. În legătură cu colonizarea rutenilor, se poate spune că au fost întemeiate mai multe sate cu ei. Nu trebuie exagerat numărul acestora, căci trebuie să țineam seama de mențiunea din cronica lui Wapowski, în care se arată că cei mai mulți dintre cei robiți au fost duși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
portuară de la Coropyecz, a tăiat bărcile, a strâns impozitele și a făcut alt port la Nyesnow (Nizniow), pe Nistru, pe malul dinspre Pocuția, a făcut bucătari la Colomeea ca și la Halici, și ceea ce era primejdios, era faptul că „toți rutenii merg la voievod”. Regele Alexandru neputând interveni, deoarece se afla în conflict cu Ivan al III-lea, i-a scris domnului: „tu duci lupta împotriva mea, chiar atunci când m-a atacat dușmanul meu; marele principe moscovit îmi este dușman, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nimeni nu poate contesta faptul că dincolo de Nistru există o numeroasă populație românească, pe care Basarabia română - și prin urmare România de astăzi - ar putea să o revendice în virtutea acelorași drepturi pe care le are și Ucraina de a revendica rutenii din Basarabia. III. Trebuie semnalat de asemenea că, exprimându-și noile pretenții, Rada a pierdut din vedere faptul că, la Pacea de la Brest-Litowsk, Ucraina nu a pretins nici un drept nici asupra teritoriului, nici asupra populațiilor Basarabiei, considerată de ea însăși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin mijloace fără scrupule. Drept aceea, sute de români bucovineni s-au înrolat în armata României liberatoare, spre a lupta pentru desrobirea țării lor. În timpul din urmă s-au făcut planuri de a împărți Bucovina în două cu urmașii pribegilor ruteni, care se adăpostiseră pe vremuri în țara noastră, dară, ca și altă dată, așa și acuma, noi, românii, singurii păstrători ai vechilor tradițiuni politice, istorice și culturale din această țară, ne vom împotrivi acestor tendințe nelegiuite, fiindcă am fi niște
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari și tătari și, în sfârșit, mulți sași din Transilvania, fără ca din cauza deosebirilor de rituri și dogme să se certe între ei”. Printre cetățile și orașele vizitate de G. Reicherstorffer, amintim: Suceava, Hotin, Neamț, cetatea Iași (Bahloÿazwar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pp. 187-201). Așa încît afirmația din Istoria învățămîntului și a gîndirii pedagogice în Moldova cu privire la O. Ghibu este pe deplin întemeiată: "învățămîntul național din Basarabia îi datorează foarte mult" (9, p. 319). În Bucovina unde, de asemenea, trăiau alături de români ruteni (ucraineni), poloni, maghiari și germani se aflau, în 1912, 515 școli primare, din care 179 românești. Existau patru școli secundare în care predarea se făcea mai ales în limba germană. Școala normală din Cernăuți se organizase (în 1909) pe trei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353 de țărani, nu numai romăni, dar și unguri, secui, sași, ruteni, etc. Pe provincii, din totalul arătat au beneficaiat de prevederile acestui decret 82.640 de ardeleni, 94.480 de basarabeni și 24.045 de bucovineni, restul fiind țărani din vechiul regat. Proiectul de lege întocmit pe baza respectivului decret a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Națiunea română se „surpă lent” din cauza „elementelor alogene” ; În primul rând din cauza evreilor - care „au cotropit satele Maramureșului și ale Bucovinei” și „toate orașele Basarabiei”, iar românii „n-au ridicat un deget” ca să-i oprească -, dar și din cauza maghiarilor, a rutenilor, a bulgarilor, a sârbilor, a sașilor etc., mai puțin a șvabilor („singurii aliați sinceri”) <endnote id="(vezi 67, pp. 138-140)"/>. Peste câțiva ani, la Începutul războiului, președintele ad-interim al Consiliului de Miniștri, Mihai Antonescu, acceptă și dânsul - la fel ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde s-a mai pomenit una ca asta, chiar de ar fi bătută În aur și În petre scumpe, așa știe românul...” <endnote id="(99, vol. I, p. 150)"/>. Similar gândeau și ucrainencele din Bucovina : „Eu sunt ruteancă, fată de rutean”, spune un personaj dintr-un roman de Aharon Appelfeld. „Evreii sunt de alt neam. Noi putem să-i placem, să ne culcăm cu ei, să-i iubim și să-i detestăm, dar nu să ne mărităm cu ei. Noi suntem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu - spune un proverb polonez - trebuie să te scoli foarte devreme” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; sau : „Dacă cineva Încearcă să-i Înșele [pe evrei] - scria Henryk Sienkiewicz În 1877 -, este Înșelat el Însuși” <endnote id="(682, p. 100)"/>. Pentru ruteni, „să furi de la evrei e o artă” <endnote id="(813, p. 115)"/>, iar pentru nemți, „să tragi un evreu pe sfoară” reprezintă suprema bravură <endnote id="(455, III, p. 23)"/> . Mai degrabă se Înșală el Însuși, cred rușii : „Evreul e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74)"/>. Și În folclorul rutenilor bucovineni sunt dese referiri la legătura evreilor cu banii, după cum rezultă dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld : „Cântam și-i blestemam pe fiii diavolului, ne băteam joc de faptul că la ei totul e numai socoteală, bani, investiție și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mihai Racoviță și a ginerelui său, Gheorghe Ghica (prima jumătate a secolului al XVIII-lea) <endnote id="(416, II, p. 134)"/>. Nu numai evrei galițieni au fost Încurajați să imigreze În Bucovina la sfârșitul secolului al XVIII- lea, ci și ruteni, lipoveni, maghiari și germani. Coloniile, „mai ales rurale”, Înființate de aceștia - comentează Andrei Corbea - „vor constitui un factor important al modernizării provinciei, preconizate cu atâta zel de Iosif al II-lea” <endnote id="(419, p. 25)"/>. De data aceasta, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost ; jizi n-o fo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pogrom de la Chișinău (1903), iar pe de altă parte, recrutarea evreilor În armata țaristă cu prilejul războiului ruso-japonez (1904-1905). Călătorind În 1905 prin Bucovina și Basarabia, Nicolae Iorga scria următoarele : „În Noua-Suliță, evreii Încep a le lua [țăranilor români și ruteni] și rostul de plugari, căci, de când cu războiul [ruso-japonez], s’au oploșit aici destui dezertori din Rusia, nenorociți gata la orice muncă și cu orice preț, și arendașul evreu, om cu milă față de ai săi, i-a pus [...] să lucreze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stăpâni fenomenele meteorologice. Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul sau grindina. „Când evreii umblă pe la țară - credeau țăranii bieloruși -, Înseamnă că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar și mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote id="(70, pp. 135 și 142
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spanioli, germani ; <endnote id="cf. 149, p. 101"/>), dar și din centrul și estul continentului : la sașii din Transilvania, la slavii de la sud de Dunăre, la polonezi <endnote id="(33, p. 59)"/>, la greci <endnote id="(228, p. 400)"/>, la rutenii din Bucovina, la aromânii din Macedonia, la ruși <endnote id="(149, p. 101)"/> etc. Interesant este faptul că până și evreii din România au preluat această superstiție, inclusiv remediul <endnote id="(300 și 126, p. 35)"/>, ba chiar au Încercat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
magia „Începutului de drum”) prevestește viitorul familiei respective. Dacă „primul oaspete” Într-o casă era o femeie sau un bătrân decrepit, era un semn de rele auspicii pentru oamenii din acea familie, dar și pentru recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de pildă), polaznic-ul ideal era evreul, pentru că el prevestea noroc și bogăție de-a lungul Întregului an. De multe ori, hazardul - specific acțiunilor cu valoare augurală - era eludat ; evreii din zonă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cehi, slovaci, polonezi, ucraineni, bieloruși) <endnote id="(70, pp. 161-162 ; 230, pp. 55-57 ; 234, pp. 399 ș.u. ; 184, pp. 14-16)"/>. În Încercarea de a-și explica această ciudată tradiție populară - a cărei semnificație inițială s-a pierdut -, unii țărani ruteni din Bucovina vehiculau o legendă paradoxală, conform căreia evreul ar fi un bun polaznic pentru că „Isus a binecuvântat religia iudaică”. Cei mai mulți ruteni Însă credeau că evreul este un semn de bune auspicii În astfel de momente inaugurale (la Început de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încercarea de a-și explica această ciudată tradiție populară - a cărei semnificație inițială s-a pierdut -, unii țărani ruteni din Bucovina vehiculau o legendă paradoxală, conform căreia evreul ar fi un bun polaznic pentru că „Isus a binecuvântat religia iudaică”. Cei mai mulți ruteni Însă credeau că evreul este un semn de bune auspicii În astfel de momente inaugurale (la Început de an, de exemplu, sau de săptămână) pentru că el este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru că el este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur nu mai era ca el să fie neapărat evreu (deci bogat sau norocos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Academiei Romine, Arhiva Istorică, Cota Ab XIII-3). Conform însă recensământului din 1930, România prezenta următoarea structura minoritara, raportată la un număr total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1% germani; 2,3% ruși; 2% bulgari; 3,2% ruteni și ucraineni; 4% evrei; 0,9% turci; 0,3% cehi și slovaci; 0,3% sârbi, croați, sloveni; 1,5% țigani; 1,6% alte minorități. La Congresul al IV-lea al P.C.d.R. - desfsurat la Cingujevo, lângă Harkov; între 28 iunie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
școli pentru grupuri etnice. Slovacia Clase cu limbă de predare pentru copii maghiari, școli și clase bilingve În care se predă limba maternă și muzica, școli sau clase În care limba maternă este predată facultativ. Nu există Învățământ național pentru ruteni, țigani, germani, moravi, poloni, etc. Suedia Funcționează 6 școli În limba laponă. Ungaria În grădinițe, școli generale (I-VIII), licee, limba de predare este maghiara, limba maternă a minorităților se Învață În 3-6 ore pe săptămână. De remarcat că legislația
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de la munte, numiți huțuli s-au așezat În sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele În zona de origine. Ei trăiesc În satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți În sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-au dezvoltat În localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia În sec. XVII-XVIII În urma reformelor religioase
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]