1,872 matches
-
Te-am rugat de atâtea ori Cu faptă și cuvântul Nu te mai plimba dragă Cu mintea ta ascuțită prin nori Vezi, ai spart cerul, unde să mai zbori? Nu poți să cobori nici pe pamant Să iți vezi picioarele sângerând! Pentru ultima dată îți spun Te salvez pentru ultima dată Te las să cobori în apă mea limpede Curată Cu condiția să repari ce-ai stricat. Să îmi împletești imediat Un colier Din cioburi de cer Altfel rămâi suspendat Între
CIOBURI DE CER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384633_a_385962]
-
o consecință inevitabilă, dar nu previzibilă, a progresului continuu. Elementele științifice, din domeniul medical, în special, înserate printre texte și contexte, apropie, uneori, ro¬manul, în unele părți, de eseu. Autorul ne împinge spre concluzia că inima omului este nemărginită. Sângerează și se sfâșie printre democrați, politicieni, religii, manipulatori, sau în iubire și erotism, în dorințe împlinite sau neîmplinite. Și totuși, rămâne mereu prea plină: mare, încărcată până la refuz de dureri. Fiindcă omul chiar dacă are de toate, totuși nu este fericit
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DESTIN Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă ucizi ? Sau îmi dai viață ? Îți) simt iubirea cum se împlântă în mine și mă despică. O jumătate sângerează trecutul iar cealaltă, revarsă zâmbete și lumină când mă săruți, sau pâlpâie palid când nu ești. Alină-mă cu dragostea ta ! Sau ucide-mă ! *** Pictura: Illusion by Annette Schmucker Referință Bibliografică: Destin / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DESTIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382357_a_383686]
-
ceva himeric. Își pierde toamna tot mai multe file, În vântul cu vârtej nebun sau sferic, Dispar și stele-n cerul șters, eteric, Iar ploile ne cuceresc, abile. Prea repede rămânem fără soare, De frunze nici măcar nu ținem minte, Ne sângerează sufletul, ne doare, Că nu putem să mergem înainte Și stăm pe loc, așa, în așteptare, Chiar dacă inima e tot fierbinte. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: VÂRTEJ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2106, Anul VI
VÂRTEJ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382470_a_383799]
-
în genunchi l-al Tău Tron, Să-Ți cer înc-o dată iertare, Să-Ți spun că mi-e greu pe pământ, Dar cred că Tu dai biruință, Putere prin Duhul cel Sfânt, Când pasul îmi tremură tare Și inima-mi sângeră-n piept, Cuvântul din Sfânta Scriptură, Îmi spune: "Sunt Sfânt și sunt drept!" Dă, Doamne putere deplină Și pace prin Sfântul Cuvânt, Să știm a discerne ce-i bine, Cei rău, cât umblăm pe pământ, Să nu zângănim ca chimvalul
PLÂNGE-N SUSPINE TRĂIREA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382495_a_383824]
-
lume se întinde un sfânt cort care cu umbra împinge apele înapoi la izvoare. Zborul s-a închis în cuibul facerii îngerii vieții cu cei ai morții se izbesc și se frâng în neputință, iar prin nămolul zacerii mâinile plâng sângerând cu sârg. Din trupu-mi, al sufletului turn și închisoare picură otrăvit destin înlăuntrul și în afara mea, pic cu pic într-o universală lentoare până se formează o nouă rară stea. În jur e mult prea mult roșu păunul privește edulcorat
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
mort în timp ce un firicel de sânge se prelinge din viscerele-i pângărite, arde astrul nopții ca un lumânărit tort aprinzând cerul cu întrebări asfințite. Măruntaiele-mi sunt violate de aripa morții ochiul dinlăuntru plânge cu lacrimi de vin, mațele-mi sângerează înfipte în rădăcinile sorții, pentru ele este cu adevărat un uriaș chin. Plânge îmbătându-se ochiul dinlăuntrul meu adunând picuri de amintiri într-un pumn de zăpadă, dintr-o zbatere de deochi știe că-s un caduceu pe care Hermes
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
Acasa > Poezie > Credinta > VIAȚĂ TRANSFORMATĂ Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-aș ascunde durerea în spatele norilor, Ca atunci când inima sângerează, Să disimulez deznădejdea, Iar lacrimile să cadă odată cu ploaia, Ca nimeni să nu îmi cunoască amărăciunea. M-aș ascunde chiar eu într-o fază a lunii, Iar în spatele ei întunecat, Să-mi debarasez starea contemplativă Și, împins de remușcare, să
VIAŢĂ TRANSFORMATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382551_a_383880]
-
leapădă mustul, Doare copacul ce-și plânge menirea de cruce Și...da! Doare răzvrătirea ce șălășuiește în om, Care sub diferite forme și culori Ne-a pavat un drum spre pierzare. Mi-aș ascunde durerea în spatele norilor, Ca atunci când inima sângerează, Să disimulez deznădejdea, Iar lacrimile să cadă odată cu ploaia, Ca nimeni să nu îmi cunoască amărăciunea. Și totuși... Fără umbrelă, stau sub ploile de har Și rând pe rând, fără echivoc, Dau la o parte amintirile dureroase, Ca atunci când mă
VIAŢĂ TRANSFORMATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382551_a_383880]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > APA VIE A IUBIRII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Abia mai sângerează timpul Clepsidra lui e sugrumată Cerul, șindrilă-nlăcrimată Își plânge părăsit Olimpul. Și totul se adună-n racle Pe catafalcuri neștiute Rășini pe inimi reci cernute Din veșnic neaprinse facle. Nu! Nici o cruce nu-i ușoară În simplul trai, în răstignire
APA VIE A IUBIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382637_a_383966]
-
Cum pleacă trenuri spre vrăjite gări Lacrima în cascadeă Spre pântec să nască izvor În loc de vânt Mă desenez pe mine în părul tău Cântând Mi-am lepădat aripile Umblu cu piciorul desculț Zbor cu vulturi scriu pe nori Călcâiul îmi sângerează de dor Mi-am uitat pantoful în inima ta Și eu te voi visa Noapte bună, Domnită În zori voi bea apă vie Trezește-mă nu acum Nu acum, nu acum Atunci cand cerul îți scutură absența Pe umărul meu Puf
NOAPTE BUNĂ, DOMNIŢĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383922_a_385251]
-
Trec ierni peste noi și mai rar primăveri.../ Ne ascundem sub măști poleit taciturne,/ Sub croieli de mătase veche și roasă.../ Ne rugăm în nisipul clepsidrei nocturne: Clipă rămâi...Ești atât de frumoasă...” ( Carpe diem ) Lacrimi, amintiri și trandafiri care sângerează spun povestea unui suflet care retrăiește vise împletite în doruri și care deplânge risipirile vieții. Autorul își deapănă sincer trăirile, încrustându-le în petalele vremii: “Potop e de lacrimi, curg fluvii de jale,/ Amintiri îngropate în răvașe nescrise,/ Trandafiri sângerând
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
sângerează spun povestea unui suflet care retrăiește vise împletite în doruri și care deplânge risipirile vieții. Autorul își deapănă sincer trăirile, încrustându-le în petalele vremii: “Potop e de lacrimi, curg fluvii de jale,/ Amintiri îngropate în răvașe nescrise,/ Trandafiri sângerând printre spini din petale,/ Prea multa risipă de doruri și vise.” ( Risipiri ) Îngenuncheat la picioarele efemerității, Dumitru Marian Tomoiagă privește la curgerea dureroasă a timpului :“Albește vremea peste tâmple,/ Și teama se așterne-n oase,/ De frig privirea mi se
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DRAGOBETE - DORUL [PARTEA I] Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului dor dor-odor mă doare dorul sânge sângerând doară dor și-adorm dorințe cântecul cântând. dar o văd și trece norul dorul liniști liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în
DORUL [PARTEA I] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384027_a_385356]
-
din București, cu un pachet mare în brațe. Se grăbea spre casă, bucuroasă să arate bunicii ce-și cumpărase, ca trusou de nuntă. Nu știu ce a fost atunci, un pas greșit, ca...a fost lovită de tren. Au ridicat-o oamenii. Sângerase.Cerul se revărsase în ochii ei deschiși. Maci roșii, de sânge, răsăriseră pe dantelăriile și broderiile ei albe, înșirate pe jos. Trusoul ei de nuntă...'' Am ramas neclintita. Tata a închis de mult porumbeii în voliera. Cum o chema pe
BRODERII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383489_a_384818]
-
acasă erau doi pasi , eram în cartierul meu, mă grăbeam să ajung, , să-mi pun capul într-o pernă și să-mi trăiesc suferința acolo. Doctorița îmi zisese să țin strâns pansamentul două ore și , dacă după aceea încă mai sângerează, să o sun. Reușise să-mi transmită o îndoială , care mă preocupa , dar am fost atentă la drumul meu. Las în dreapta marketul „Favorit„, trec pe lângă „Librăria „ din colț, apoi pe lângă Blocul 35, , cu triunghi galben sau roșu, nu mai știu
ADRESA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383490_a_384819]
-
DE NEPĂSARE Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului Prea orbiți de nepăsare, Transformăm iubirea-n ură, Și distrugem la-ntâmplare Tot ce înseamnă natură! Ne distrugem toți copacii Prin tăierile masive, Sângeră și plâng săracii Sub securile abuzive. Distrugem și firul ierbii Cu prea multă poluare, Prin codri ucidem cerbii, Din pofta de vânătoare. Contaminăm atmosfera Și pădurii îi dăm foc, Ne distrugem biosfera, Ce vom pune oare-n loc? Avem inima
ÎNVINŞI DE NEPĂSARE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383516_a_384845]
-
ars ca două lumînări deșarte, Am tot pășit bezmetic prin oraș, Parc-a ne căuta și după moarte, Și-a ne găsi mai buni în alt sălaș. Ca două jumătăți de carne vie, Unul poate mai mult ca celălalt, Am sîngerat, ca-ntr-o copilărie, Cu picături de viață pe asfalt. N-am înțeles niciunul, niciodată De ce-a fost scris ca să ne fie-așa, Mai mult urgie decît stea curată, Sub care, fericiți, a ne salva. Nu am găsit răspuns
EROI FÃRÃ GLORIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383068_a_384397]
-
Mirosind a vară, Peste tâmpla-mi caldă, Gânduri adormind. Dacă vântul tainic, Murmurând poveste, Imi sărută geana Tremurând suspin; Gura frăgezită De alintul dulce A cireșei coapte În nopți de pelin. Dacă aripi roze Înfloresc pe ramuri, Printre spinii aspri, Sângerând dureri; Falnice podoabe Ce-mi deschid cărarea Către libertate! Spre albastre zări! Citește mai mult Dacă vântul,Lacrima-și așternePeste frunze,Peste ramul crud;Peste iarba verdeMirosind a vară,Peste tâmpla-mi caldă,Gânduri adormind.Dacă vântul tainic,Murmurând poveste
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Peste ramul crud;Peste iarba verdeMirosind a vară,Peste tâmpla-mi caldă,Gânduri adormind.Dacă vântul tainic,Murmurând poveste,Imi sărută geanaTremurând suspin; Gura frăgezităDe alintul dulceA cireșei coapteîn nopți de pelin.Dacă aripi rozeînfloresc pe ramuri,Printre spinii aspri,Sângerând dureri;Falnice podoabeCe-mi deschid cărareaCătre libertate! Spre albastre zări!... XXXIII. COLIND, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. O stea a rasărit pe cer! O stea miraculoasă! Vestind un Fiu de Dumnezeu, Sosit
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
izolează și încetează să mai publice”. „O mare nenorocire l-a atins pe George Coșbuc - scria Nicolae Iorga. N-a fost om care, știind bucuriile și durerile unui părinte, care să nu-și șteargă o lacrimă, atunci când inima cea mare sângera de cea mai înspăimântătoare rană, care niciodată nu se poate închide”. În anul 1916 este ales membru activ al Academiei Române, cu patru voturi din șase, iar la 20 mai (2 iunie), plenul academic, prezidat de Barbu Delavrancea, îl alege membru
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
bisect trădează, prin cuvântul coridă, că Theodor Răpan nu și-a propus, decât pe alocuri, întâmplător, să tindă la atingerea treptei supreme a iubirii: Amor intellectualis Dei. El sună ca un chimval daurit: Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ce-am rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă!// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
făcut însă recurs. Alma, 37 de ani, din Ploiești, este unul dintre bolnavii care au primit cu bucurie vestea. Calvarul ei a început în urmă cu mai bine de un an, când a observat că o aluniță a început să sângereze. A fost diagnosticat ă cu melanom și supusă unei operații, după care a urmat un tratament agresiv cu Interferon, care nu a ajutat-o, ajungând la metastaze. „Era la pat, acum merge” „A făcut analize genetice, în țară și în
CAMPANIA „MEDICUL DE GARDĂ”. Guvernul vrea să le ia bolnavilor tratamentul câștigat în justiție [Corola-blog/BlogPost/93086_a_94378]
-
vagi se-arată peste zi, Dar nopțile cu lună în versurile scrise Rămân eternitate în timpuri străvezii. Te-nvăluie plăcerea și cazi precum un înger, Iubirea e povara ce-a poposit în noi, Iar sufletul din gânduri mă face iar să sânger, Dar mă întorc o clipă să-mpart dorul la doi. Că iată peste viață doar visul mai trăiește, Când alți propagoniști repetă vechiul rol Însă iubirea asta din nou se risipește Și piere în tăcerea ce-a înghețat la pol
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
ars ca două lumînări deșarte, Am tot pășit bezmetic prin oraș, Parc-a ne căuta și după moarte, Și-a ne găsi mai buni în alt sălaș. Ca două jumătăți de carne vie, Unul poate mai mult ca celălalt, Am sîngerat, ca-ntr-o copilărie, Cu picături de viață pe asfalt. N-am înțeles niciunul, niciodată ... Citește mai mult Vom mai trăi iubirea idealăPoate pe-acest pămînt cît vom mai fi,Uitînd într-un tîrziu cumplita boală,Prin care am trecut
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]