570 matches
-
s-o trezească și s-o liniștească, dar era îngrozită și ea. Nu știa de ce. Să fi fost coșmarul acela al surioarei ei, care se repeta de la moartea tatălui ei și părea că anunță moartea cuiva... să fi fost lumina sângerie în care asfințise soarele ca într-o mare de sânge și, într-adevăr, în aceeași clipă parcă se simți de-adevărat miros de sânge și n-au mai fost în stare să mănânce și cuvintele s-au stins fără rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
au ridicat și cei care-L însoțeau... S-a uitat la mine, la soră-mea, la frate-miu, a luat de jos un ciob de alabastru și l-a așezat în palma soră-mii... și a ieșit ușor, în lumina sângerie de afară... iar întunericul a căzut brusc în urma Lui, ca o piatră grea prăvălită la gura mormântului... N-am mai dormit până dimineață. Soră-mea n-a vrut să-mi spună ce visase. Strângea în mână ciobul de alabastru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
o fi așteptat, să meargă amândoi...Nu-i departe 15 stadii, o nimica toată... dar nu știu nici eu ce e... Mi se strânge inima de frică și nu știu de ce. O fi spaima Mariei, o fi fost apusul acela sângeriu și mirosul de nard și cuvintele Lui... Mai ales cuvintele Lui... Cine știe... Uite, acuma soarele-i sus... acuș or să vină acasă... De-ar da Dumnezeu să vină acasă... să-i văd teferi pe toți. Așa vine vorba "teferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
clipă de liniște ... Apoi, către fereastră, vine pe o traiectorie balistică, boltită, o boccea, un obiect rotund, ca o minge de fotbal, care se zdrobește de geamul dublu extradur, cu un troznet de bostan necopt, mânjind sticla cu o pată sângerie, întinsă, în vreme ce alunecă în jos, până sub streașină: Capul, retezat de sub grumaji, al agentului principal Mânecuță! Îngerul nu-și pierde cumpătul, instruindu-l pe Vierme: Privește pe drum, Boss! Nu sta prea aproape de fereastră! Ce vezi? Păi, nimic... Ba nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care o cred, dar Zero o făcuse Într-adevăr. Poate că, la urma urmelor, el nu era un individ atât de inutil, atât de irosit. Sigla galbenă de neon păru să se aprindă atunci când localul luase foc, iar M-ul sângeriu trona ca pe un grătar de flăcări, până când plasticul se lichefie și M-ul se Înclină și căzu, lăsând În urma lui, pe fațada clădirii, o pată neagră ca un crater. Doar atunci Zero prinse portiera și o Închise, iar În interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Talking Heads cu Burning Down the House sau pe Depeche Mode cu Shake the Disease. Erau lucruri de care viața ta depindea În mod direct - poate că asortarea acestor nume de hituri occidentale cu societatea În ruine acoperite de falduri sîngerii, Îmbolnăvită, Înlăcrimată În care o trăiați atunci nu e Întîmplătoare. Bugs Bunny era ceva mai mult decît un desen animat, era un semn că undeva, pe această planetă, dimensiunea umanității speciei poate să atingă culmi. Iar dacă Într-o noapte
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
o fericire obligatorie./ La ghișeu, Mona Lisa reclamă/ furtul surâsului”. S. invocă stările de cădere și pustiire, dar preferă convertirea dramatismului în expresie prozaică, în ludic, vădind o înclinație accentuată pentru calambur și combinații insolite, nu întotdeauna inspirate: „Foaie verde sângeriu,/ Doi pustii într-un pustiu. Rană mult apetisantă, / Miere crudă-n agravantă. Două friguri post-restant,/ Tu bacantă, eu vacant.” SCRIERI: Aurul din aripi, Timișoara, 1986; Ascultând ceasornicul în baie, Oravița, 1995; Cochetăria cu fulgerul, Reșița, 1995; Șantier în creier, Reșița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
rog, asta-i dovada. Doamna cârciumăreasă știe și ea, că pot să o trag foarte bine, și ea mă pocnește tot timpul. JÜRGEN: Se pocnește prea mult pe lumea asta. Peisajul plin de suflete omenești se rupe mereu în apusuri sângerii. Iubirea pentru oameni se urcă prea des într-un tren care merge către o țară falsă. Societatea omenească este mult prea mult lovită de societatea umană. KARLI: Păi tocmai de aia, trebuie să ți-o tragi cât mai mult, că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aceste chestii grozave. Trebuie numai să aștepți, până când lumea își aruncă năvodul, dar năvoadele cu noroc ale Universului trebuie să le poți recunoaște cu omenescul creier. JÜRGEN: Foarte corect, norocul e o chestie de recunoaștere și recunoașterea este consecința apusului sângeriu care pâlpâie peste sufletul creierului omenesc. Un om adevărat trebuie totuși să fie în permanență cu atenția trează contra celorlalți oamenii. Că ești silit de realitatea vieții să fii corect de jur împrejurul lumii. Trebuie să crezi numai ceea ce-i cel mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
înstrăinare... această minunată nevoie imperioasă de a ucide, mereu nouă în boturile pline demult a lucidității prin plăcerea însângerată? (plânge) KARLI (nesigur): A fost mai nimic. Ne-am dedat la o gustărică. A fost numai așa: dă-ne nouă pâine sângerie de toate zilele... ca în fiecare zi. Cei de soiul nostru lucrează cât ține lumina zilei jos, în întunecimea noastră zilnică, și noaptea se împinge de la sine totul în ăla. Douăzecișipatru de ore a măcinat omul la vale. Singurul lucru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu te-a găsit Tu poți să mă ai cu bucurie Numai Pe mine Nu am nevoie de tine Că tu nu exiști Și grăsimea s-a lăsat Nimeni n-a știut de mine Acu' curge din mine toată grăsimea sângerie Curge departe de Posibil Și acum cum vă e cheful puteți alege A râde, A plânge Totul va fi simplu Fără mine Și acum să mă înfulece câinele care mă pândește Gata Acum m-am înscris definitiv în digestia câinelui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie în noaptea sosirii ei?"240 "Un soare urca într-o pulbere de raze."241 "Fu o străfulgerare, o ninsoare de aur peste un oraș de cristal". Substantivele "deverbalizate" se caracterizează prin: 1) relația morfologică și semantică pe care o întrețin
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că este al naturii, fie că este al unui eu suferind, provoacă un disconfort psihic asupra lectorului. Traumele, obsesiile, fricile sunt redate de pictura lui Munch care devine expresie a solitudinii, a zădărniciei și neputinței în fața unei realități ostile. Roșul sângeriu al tabloului lui Munch, Țipătul, cromatică preferată alături de alb a textului blecherian, închide personajul într-o realitate din care nu poate scăpa decât prin strigăt. Edvard Munch, Țipătul, 1893328 Similitudinea este evidentă cu opera lui Blecher, deoarece țipătul personajului din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Zeus a reușit să îi taie capul, ferindu-și privirea de cea a creaturii. Capul însângerat a căzut pe țărm, pe un pat de alge ... privirea sa încă puternică împietrind algele marine care s-au colorat in negru, roșu sângeriu, roz și oranj. Doar câteva locuri au rămas neatinse și de acolo provine coralul alb. *Legenda Perlei Născută printr-un accident, perla este rezultatul hazardului și răbdării: un fir de praf se strecoară într-o cochilie și deranjează scoica. "Locatara
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o pădure abstractă din 1945 la Poemul exorcist din 2000), răsfrânte de o diversitate înșelătoare a formelor, inclusiv a formei eului. În primul număr al „Revistei Cercului Literar”, D. publica prima sa baladă, Forma îngerului - istoria unui înger diform, roșu sângeriu, ce-și contemplă în apa oceanului fața hâdă, hrănindu-se cu speranța că oglinzile mint; până când, sfâșiat de stânci, îngerul se despică în două jumătăți, un bărbat și o femeie, care încearcă în sărutul lor unificator să redescopere în roșul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
torturilor pentru a obține supunerea la subtilitatea exercitării controlului asupra societății prin Întreținerea sentimentului difuz al fricii. După această schemă, Securitatea a evoluat În timp, transformându-se dintr-un bastion al cruzimii, populat de figuri sinistre În uniforme cu petlițe sângerii, Într-un soi de demon fără chip, slujitor la fel de fidel și ferm al regimului, mai puțin brutal, dar la fel de crud. Frica pe care a provocat-o și a cultivat-o a fost principalul instrument În instaurarea și perpetuarea regimului comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
totuși spune Eminescu în Și dacă... Și dacă norii deși se duc De iese-n luciu luna E ca aminte să-mi aduc De tine-ntotdeauna. Lună! Coroană a uriașei țeste, ca frunze, lepezi umbre portocalii,-n eter! Pari mitra sângerie a unui Crist ce este-un devastator de dulce giuvaer!... Lună! Și astfel tot rătăcind în van, te spulberi fără milă-n opaluri cristaline: pesemne ești fărâmă din sufletu-mi țigan, azurul despicându-l în plânsetul de rime!1021 și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dar nicio corabie niciun pescăruș Nicio scrisoare În cutia poștală - tîrziu de toamnă Boare tainicăniciun greier În noaptea de vară Niciun fluture stârnit de vânt: nu mă caută nimeni! Păpușa oarbă. Niciun copil să-i pună ochi de sticlă Amurg sângeriu niciun bujor În grădinăvântul, doar vântul ... Nicio scrisoare de scris, doar amintirea ca un uliu: la pândă Seară de toamnă - În cuibul de pe casă niciun cocostîrc Marea numai vuiet de valuri, cutia poștală veșnic goală, noaptea de vară fără cîntecul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
străbate cânturile, Zboară vecinic, Îngânându-l, Valurile, vânturile. Natura, cînd nu este pur și simplu ostilă și anihilantă, nu face decît să țină isonul umorilor negre ale omului, ca În Cetini negre, unde-l Împresură cu chinul drumului și ceața sîngerie a ceasului, fără ca descîntul lor să-i zvinte măcar geana. Într-un anume fel, ele par să devină mesagerul unui destin al deprimării: Cetini negre-n lume spună ostenita mea furtună. Există Însă În poem un distih ambiguu: “Cetini negren
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
numită fizionomie sau morfoscopie. Iată cu titlu informativ un exemplu de caracterizare: "Cei născuți în zodia taurului răspund următorului tip: cap rotund, păr bogat, frunte largă, ochi pătrați, umbriți de sprâncene mari și negre; cu vene subțiri de un roșu sângeriu; nas gros, cu nări mari rotunjite; buze groase; tari în mâini, dar slabi în picioare. Temperament agreabil, caracter bun, pioși, drepți, rustici, binevoitori, lucrători de la 12 ani, certăreți, leneși. Au stomacul mic și se satură repede. Reflectează mult, sunt prudenți
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar În clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să Îndeplinească fapte de vitejie, căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul drept avea Însemnată o cruce sângerie, iar pe piciorul stâng se zărea jartiera aurie. Văzând aceste semne, Kalib, vrăjitoarea cea nemiloasă, a fost atât de tulburată, Încât nu l-a ucis. Copilul devine tot mai frumos, crescând Într-o zi cât altul Într-un an, iar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să mângâiem lanurile, livezile și luncile, ne jucăm ascunselea printre nori, iar când ploaia binefăcătoare încetează, Soarele sărută pământul răcorit și holdele vesele. Îl însoțesc pe tovarășul meu de hârjoană de-a lungul drumului său celest, până ce culoarea tot mai sângerie, apărută la orizont, ne înghite. Îmbrățișarea de noapte bună îmi liniștește sufletul răvășit de tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și somnului odihnitor... Până mâine în zori. Plimbare în eter După ce mi-am oglindit chipul în lacrimile nopții și mi-
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
imaginea mamei este asociată cu motivul lacrimii și înglobată în tema suferinței, a durerii. Portretul matern apare frecvent creionat în note autumnale, melancolice: „Lângă lacul larg-înfiorat și pal, Te-am văzut în toamna rămânând pe mal, Profilată trist pe cerul sângeriu, Printre foi căzute prea de timpuriu, Cu năframa-n care căutai să-ngropi Sfâșiatul suflet risipit în stropi, Mama de departe. Și de-atunci mereu Lacrimile tale cad în gândul meu: Frunze vestejite peste lacul pal Turburându-i veșnic sfărâmatul val
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
reînvie, odată ce apa o învă- luia. Era tot mai cald, iar mirosul împuțit pe care îl prinsese dispărea ușor, ușor. I-a venit să se și pișe la un moment dat și l-a durut. Un jet gros, brun și sângeriu i-a țâșnit din penis și simțea că parcă i se despică. Apoi, treptat, s-a înmuiat și a căpătat o culoare aproape normală. — E bine să fii viu, nu ? i s-a părut că-i spune Fernic, râzând, din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
strigă: — Ești un mincinos și un trădător! M-am adresat lui Lizzie: — Plouă? Lizzie mi-a răspuns: — Nu cred. Am continuat: — Rosina tocmai se pregătea să plece. M-am ridicat exact la timp și am dat ocol mesei, așa încât ghearele sângerii ale Rosinei, dând să se înfigă în obrazul meu, abia de-mi atinseseră gâtul. Lizzie se retrase către ușă. Am înfruntat furia Rosinei, având masa între noi doi. — Ascultă-mă! Nu te-am mințit. Nu există nici un fel de aranjament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]