1,939 matches
-
comuniști, el însuși membru activ al Partidului Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu, Eugen Ștefănescu împreună cu doi dintre colegii săi, Tiberiu Ionescu și Sandu Ionescu - alt prieten al lui nea Mitică Sinu - părăsesc țara, trecând Dunărea înot, în apropierea localității sârbe Ogradina și ajung în lagărele de muncă și închisorile Iugoslaviei lui Tito. Era ziua de 20 octombrie 1948... Șapte luni în Iugoslavia Așa începe pentru Genu Ștefănescu drumul pribegiei, plin de piedici și încercări, dar în fața cărora nu s-a
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
lucitoare, Așezați pe scăunele, Au cântat vreo trei fanfare. Nunta a ținut trei zile Și-au jucat pe săturate Moși cu babe, și copile Cu feciorii lați în spate. Și copiii, o grămadă, Cu opinci noi în picioare, Au jucat sârba-n ogradă, Pe cuvântul meu de-onoare! Deși tâmpla mi-e căruntă Și-mi stătea mai bine-acasă, Spre sfârșit, m-am dus la nuntă Și m-am așezat la masă. Vin?... am prins o picătură! Carne? ...câteva ciolane! Și un
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
Răducanu, Gheorghe A.Stroia, Alex Ștefănescu, N.Manolescu, Laurențiu Ulici, Ion Constantinescu, Marin Oprea, Gavril Moisa, Voichița Pălăcean Vereș, Elena Buțu, Doina Drăguț, Marinela Preoteasa, Florin Grigoriu, Mircea Daroși, Răducan Adriana, Menuț Maximinian,și mulți alții. Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleză și franceză. Premii naționale: • Premiul special la Festivalul și Concursul de Poezie Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea,1972 • Premiul lll la Festivalul de Creație Literară „Octavian Goga”, septembrie,1996 • Premiul l la Concursul Pavel Dan, ianuarie 1999 • Premiul
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
genuri sau stiluri. Primul este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Primul este cel cu influență folclorică sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
sau scris în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
bătrâni, cu soțiile sau prietenele lor, împătimiți ai jocului, care spre seară, se îndreptau agale spre horă. Lor nu le plăcea hora cu ritmul ei lent. În ei erau acumulate mari cantități de energie care trebuiau eliberate numai în ritmul sârbelor și al altor jocuri fulgerăoare. Rupeau hora fără menajamente și strigau la jucători și lăutari: -Gata, bă, cu fâțâiala! Zi-i, bă o sârbă să ne rupă tălpile! Lăutarii executau. Cei care jucaseră hora plecau la plimbare. Rămâneau doar unii
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
ei lent. În ei erau acumulate mari cantități de energie care trebuiau eliberate numai în ritmul sârbelor și al altor jocuri fulgerăoare. Rupeau hora fără menajamente și strigau la jucători și lăutari: -Gata, bă, cu fâțâiala! Zi-i, bă o sârbă să ne rupă tălpile! Lăutarii executau. Cei care jucaseră hora plecau la plimbare. Rămâneau doar unii tineri și prietenele lor, și ei împătimiți ai jocului. Abia acum începeau adevăratele jocuri. Acele jocuri din legendă...Pe care le jucau numai bărbații
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
fie! Nu-mi propun și nu vreau să găsesc cauzele. În timp, multe s-au întâmplat. Zumzetul din Piață s-a mutat la Căminul Cultural, cu bibleoteca, cinematograful și balurile sale nocturne. La baluri, rareori se mai jucau hore și sârbe. Și, din ce în ce mai prost. Acolo, tinerii „dansau” tangouri cu pași leșinați de horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
s-a mutat la Căminul Cultural, cu bibleoteca, cinematograful și balurile sale nocturne. La baluri, rareori se mai jucau hore și sârbe. Și, din ce în ce mai prost. Acolo, tinerii „dansau” tangouri cu pași leșinați de horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
horă și rumbe în pași țopăiți de sârbe. Zeul Fotbal a lovit și el hora din Piață, înghesuind-o în trunchiurile duzilor. A mai venit și o lege stupidă care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă perceptorul o fi dat la pace cu lăutarii, dar hora satului nu a mai fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime, dar și în participanți. Treptat, treptat, Hora...murea. O
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Hora...murea. O altă lovitură (ultima?) a primit când șarpele de asfalt a frânt Piața-n două, smulgându-i și pe cei doi duzi seculari, protectorii horelor. Un iubitor de frumos, Gogu Iancu, directorul căminului cultural, a urcat horele și sârbele pe scenă, unde împătimiții dansatori deveniseră...membrii echipei de dansuri. Însă...acolo,frumoasele dansuri se „jucau”, nu se „trăiau”. Să nu-i plângem pe flăcăii și fetele de astăzi. Ei se distrează tot la Căminul Cultural. În fosta sală prăfuită
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
fetele de astăzi. Ei se distrează tot la Căminul Cultural. În fosta sală prăfuită, transformată într-o discotecă...întunecată...fulgerată de lumini năucitoare și de zgomotele infernale, scrâșnite și urlate, ale melodiilor moderne. Cui îi mai pasă de horele și sârbele de altădată? De Zamfirici, Litaidoi, Bugeac și alte melodii uitate? Alte ritmuri...alte ape...printre alte maluri...Râul vieții curge mereu... Nici curioasele mame nu mai știu ce fac zbânțuiții lor în întunericul discotecii. Cel puțin, nu se mai fac
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Podișor Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Persiflări Fac cu ochiul tirizii, portocale aurii; elegantele lădițe, suple ca niște domnițe dintr-un ev puțin modern, vin cu farmecul etern chiuind pe trei silabe, joacă sârba pe tarabe, dar aplauze cam silabe; dolofane merele stau la sfat cumetrele; țuguiate perele; doarme în borcane mierea, iar fasole „sparg” tăcerea; pretutindeni florile; fac bezele zorile, persiflează roadele, chicotesc năroadele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Persiflări / George Nicolae Podișor : Confluențe
PERSIFLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Persiflari_george_nicolae_podisor_1326611815.html [Corola-blog/BlogPost/361321_a_362650]
-
sunt. De unul singur nu poți face nimic în lumea aceasta și la mine nimic nu este întâmplător. Zona din care provin este minunată, Mehedinți este zona de interferență Banat-Oltenia, la noi graiul este bănățean, si melodiile oltenești, nu toate, sârbă este un dans caracteristic oltenesc, dar restul se aseamănă mai mult cu Banatul. Mama mea fiind mai mult plecată în turnee, până la vârsta de șapte ani eu am fost crescută de bunici, acolo am primit o educație curată, de la țară
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_nu_pot_sa_rezist_fara_romania_fiecare_dintre_noi_avem_un_destin_.html [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
învețe interpretarea cântecului popular românesc? Niculina Stoican: Mă bucur să constat că tineretul român s-a deschis din nou spre cântecul popular. Am participat la multe nunți, și pot să vă spun cu bucurie că tinerii încercau să joace hora, sârbă, să cânte odată cu mine cântecele populare pe care le știau probabil de la părinții și bunicii lor. Mă gândesc cât este de frumos să faci educație prin exemplu generațiilor care vin după tine, să faci în așa fel încât mesajul tău
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_nu_pot_sa_rezist_fara_romania_fiecare_dintre_noi_avem_un_destin_.html [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
doilea într-un orășel de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste doua zile plecau amândoi la Otopeni pentru a se întoarce din nou la muncă. Acasă am continuat cheful cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin tot apartamentul. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalți doi nepoți mai mari, care nu ne-au însoțit la picnic. Băieții au încins un fotbal
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401341483.html [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
întotdeauna o ceată de copii neastâmăprați din care nu lipseam nici eu și după ce obosea taraful cu Jieneasca sau Cățeaua, aducea în prim plan unul din șlagărele la modă ca de exemplu: Sălbatică-i stepa baikală. O da apoi pe sârbe sau învârtite și mesenii erau poftiți la dans. Atunci alergam pe la mese golind paharele de vin și apoi ne lăudam între noi cine cât a apucat să toarne mai mult pe gât. De fapt și la școală aveam să învățăm
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin sub brăcinar, lucru interzis de puritanele satului care n-au ce căuta la acest târg al tinereții. Un întreg comerț a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435685304.html [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca”, „Hai mândruțo, hai pe baltă”. Acesta-i buchetul de cântece interpretate cu o voce numai cristal, o voce numai credință și dragoste, de
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401980173.html [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
scrisă în acea limbă este mult mai cunoscută, și promovată pe mapamond. În acest context, mai trebuie să se țină seama și de faptul că literatura română este situată într-o lume înconjurătoare de literaturi învecinate, cum ar fi maghiara, sârba, ucrainiana, bulgara, ce o influențează sau care sunt influențate de ea.Urmărirea atentă a acestor influențe constituie obligația istoriei literaturii noastre implantată într-o lume de literaturi. De la o epocă la alta se exercită noi influențe; Franța a influențat literatura
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Istoria_literaturii_comparate_al_florin_tene_1387284736.html [Corola-blog/BlogPost/363340_a_364669]
-
autentice (unele cu vechime de pestre 100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în mod foarte plăcut spectatorii (locanici și turiști). În cele două seri de audiere a cântecelor populare (vocal și instrumental - doine, hore, sârbe, bătute) a excelat doina (creație magnifică a poporului român!) „Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410084137.html [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la armată sau în război, alături de cântecele în ritm de hore și sârbe. La Secțiunea „Muzică Populară”, de data aceasta, Ediția a X-a, cu nota zece, Trofeul Festivalului a fost câștigat de interpreta Alexandra Panaete de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” - Buzau, clasa a X-a, cu doina ,,Vară, vară... primăvară" și melodia
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410084137.html [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
participante la festival vom face o scurtă prezentare a ansamblurilor. Ansamblul “Pruteanca”, din Leova, este mixt, coordonat de Radu Trandafir, a fost înființat în anul 2005, are 37 de membri, dansatori, soliști vocali și instrumentiști. A executat dansuri populare precum: “Sârba și bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoșească”, “Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
scurtă prezentare a ansamblurilor. Ansamblul “Pruteanca”, din Leova, este mixt, coordonat de Radu Trandafir, a fost înființat în anul 2005, are 37 de membri, dansatori, soliști vocali și instrumentiști. A executat dansuri populare precum: “Sârba și bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoșească”, “Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei. Fetele au cătrință, fustiță, ie, brâu
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]