425 matches
-
fixat, ca pe un fluture - acul nemilos al colecționarului). Acum are destule de făcut aici! Dotat cu un veritabil nas de vânător, merge căutând în jos tot timpul, aruncând doar scurte priviri pe laterală și înainte, parcă amușinând urmele de sălbăticiune. A! dar nu orice fel de vânat! Ci unul de profil: cultural-sportiv! Mai întâi, a trezit din letargie stația de radioficare, unde „domnea” de ani de zile tovarășu’ Năstase, băiat bun, nimic de zis, dar fără studii, depășit complet de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Sâmpetru. -Eu nu mă tem de nimeni, nici de tine, nici de Dumnezeu! rânji trufaș Lupu. Atunci, pe loc Îi crescură ghiare, corpul i se acoperi cu blană,În loc de gură Îi crescu bot, Îi crescu și coadă, transformâdu-se Într-o sălbăticiune.Se Îndepărtă intrând În pădure. Se spune că Lupul a fugit atunci Km după Km până ce a ajuns În lumea morților.Dar rău cum e, și acolo se lua la harță, chiar sfâșia dracii.Mai ales În anul acela când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
om, numai printre oameni. (Comentariul lui Ioanide: "Mare descoperire! Ce om sănătos a negat asta vreodată?") De altfel, luați ca exemplu animalele. Toate sunt "sălbatice" și gregare și nici un lup nu coboară la oraș. Animalele domestice sunt lipsite de nobleța sălbăticiunilor. Asta înseamnă că acestea din urmă nu ies din speța lor și nu prind dragoste pentru alte animale, precum omul, G. Călinescu ci aparțin, respectiv, naturii, de la unghiul lor de vedere. În privința asta nu pot să nu blamez romantismul tatii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
par și m-am îndreptat către ei. Am prins un moment bun și, poc! am lovit vulpoiul peste spinare. Înțelegând că i-am venit în ajutor, Cuțulache a dat pace vulpoului, care, și așa, era tare amețit de izbitura mea. Sălbăticiunea s-a prăbușit la pământ. Atunci, i-am mai ars una în cap și lat l-am lăsat. I-am luat blana și am pus-o la uscat. Măcar atât câștig să am de la vicleanul ăsta, după câtă stricăciune mi-
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
șareta, nu ca noi, o singură dată”. „Și drumul ăsta-i lung, nu se termină mai repede!” își spune, poate, fiecare în gândul lui. Dar ce-i asta? Spre ei se îndreaptă o mogâldeață. Să fie lup? Ori vreo altă sălbăticiune pusă pe rele? Tic-tac, tic-tac, tic-tac! Bat, cu putere, trei inimi. Când, însă, se uită mai bine, Alina, Sorina și Alin observă că vietatea de care le fusese atât de frică nu era altcineva decât... bunicul. Ce-i cu voi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
lui fără să le fi auzit. Privirea i-a rămas înfiptă în poartă. „Nu mă păcăliți voi. Să nu credeți că puneți mâna pe mine așa ușor. Nu! Niciodată!” păreau să spună ochii lui. S-a întors scurt, ca o sălbăticiune, spre pârleaz... Costăcheleee! - a strigat cu disperare Măriuca din poartă. Costăchel a întors privirea neîncrezător. „Nu-i adevărat!... E un vis! E o amăgire! Măriuca-i departe... departe... ” A rămas însă pe loc. Cu mâinile atârnându-i grele pe lângă trup, gârbovit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ca să fie împiedicată să spună. Ca și autorul mesajului, îngerul păzitor, era probabil închisă undeva. Daniel Riegel îl urmărea cumva, din motive necunoscute. De parc-aș fi un animal sau de-astea. E tare la luat urma, să știi. Găsește sălbăticiuni pe care nu le vezi cu ochiul liber. Chestii de care noi doi nici n-avem habar că sunt acolo. Iubitul falsei tale surori se ține după tine, deghizat - Freud ar putea fi mai util decât RMN-ul. Fenomenul trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Aruncând ultima cămașă, au rămas în mâini cu cele două bucăți de pânză albă. Au alergat așa un timp fiecare în altă direcție, agitând bucățile de pânză. Nu era nimic urât și nici frumos în goliciunea lor, erau ca niște sălbăticiuni; în lumina lunii, lui Selin nici nu i se păreau goale, se mira doar cum nu le este frig, pentru că răcoarea serii se transformase în frig de-a binelea. Una din femei a hăulit asemănător urletului de lup. Toate patru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înhămându-se la de două ori mai multă alergătură și să te miști de două ori mai repede pe același traseu: apelul de seară, stingerea, deșteptarea, apelul de dimineață, îmbrăcarea și încolonarea pentru micul dejun. Turma de o sută de sălbăticiuni rămăsese cu un singur păstor-îmblânzitor și tată iubitor, căci erau ca și ai lui copiii ăia. Familia lui, familia celor fără familie, mereu în ochii lui și crescând sub ochii lui. Îi cunoștea, pe fiecare-n parte, după nume, porecle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
abătându-se cu puteri însutite asupra lui. Păi, ca întotdeauna, lovit și strivit de lumea care-și vede de treburi ca să mănânce o pâine. Ce fel de pâine, mânjită cu ce, mă rog, păi, nervi de fier să ai cu sălbăticiunile astea, și totuși nimănui nu i-ar da mâna să calce pe urmele lui madam Trifu, devenită în timp un etalon și un termen de comparație, căci orice profesor sau supraveghetor s-ar socoti mic copil pe lângă ea. Niște păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
explici, că ele abia așteaptă s-o bage la urnă, hă-hă-hă... Treaba cu băgatul la urnă, deh, cât de precaut să fii cu animalul ăsta care uneori dă impresia că-i ușor de dresat, dar își păstrează intacte instinctele de sălbăticiune carnivoră. Vezi bine că ea ucide pentru a supraviețui, iar supraviețuirea ei e cea dintâi garanție pentru supraviețuirea speciei. Când dai să i te împotrivești, riști să calci legile firii și să fii scuipat afară din lume și din viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
sfios, aproape vinovat, mi-e foame, domnu’ Ogrinjan, mănânci cu mine? Nu, mulțumesc, tocmai am mâncat când am plecat de-acasă, și-n afară de asta, invitația ei suna oribil. Era ca și cum l-ar fi îmbiat cu carne de orfan, carnea sălbăticiunilor ălora mici pe care le ucidea seară de seară cu bulanul și cu zvasturi în cap... Și el fusese cândva ucis. Nu se putuse împotrivi și nu putea nici acum. Era un blestem perpetuându-se de-a lungul întregii vieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de zi, trebuie să trudim să ne perfecționăm, ca să-i facem față. Ba taci că-i bine. Bine că și-a dat drumul la furat - o îndeletnicire cât de cât sportivă, pentru care are unele calități: în primul rând, agilitatea sălbăticiunii deprinse cu foamea și hăituiala, flexibilitatea și rezistența mușchilor, exersate în înfruntările amoroase îndrăcite, ce spulberă toate limitele sațietății, dragostea mea, asta ține și de foame, și de sete, și de dor de codru verde, iar la o adică-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ți-a făcut bine!... Sufletul meu se topeste în lacrimi, de întristare; întăreste-mă, după Cuvântul Tău!... Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece...” O închise. Prin minte, gândurile îi umblau ca gâzele. Inima, ca o sălbăticiune, i se zbătea în piept să-l spargă. ”- Viata e o nefericire... O crudă zădărnicie!... îi șopti rar mintea. Omul piere, ca o umbră!... Țărână și umbră, asta suntem!” - Doamne, am pierdut Fata... Nu rezist, simt că-mi pierd mințile
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de 24-25 de ani! Căci act temerar ar fi fost același marș dificil și de-ar fi fost executat Împreună cu cineva, darmite singură. Să nu te temi de posibila Întâlnire a unui răufăcător sau a unui urs ori a altei sălbăticiuni (nota bene, cea mai mare parte a drumului aceluia trecea prin pădure, iar călătoria autoarei spre gară și Înapoi s-a desfășurat la ceasul serii), iată, așadar, ce caracter neînfricat a putut să fie Pazi! Nu s-a Înfricoșat de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Da’ nu ne întâlnim cu moș Martin? Cât ești cu mine, să nu duci grijă. De-ai fi singur, cine știe ce i s-ar năzări bătrânului? S-a întâmplat vreodată să se supere pe cineva? Nu s-a întâmplat, dar cu sălbăticiunea nu-i lucru potrivit să te joci... Călugărul purta o oală în care să punem zmeura culeasă. Înainte de a ajunge în poiană, am cotigit-o la stânga, cam pe unde l-am văzut eu cândva pe moș Martin umblând prin zmeuriș
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cel mai depărtat de gheridon, cheltuindu-și numai prin lacome și furișe priviri dorințele de aventură ale sufletului ei, tânăr și cuminte. Nimic n-ar fi putut-o opri să apară timidă în fața ușii, mereu la aceeași oră. O mică sălbăticiune pe care n-aveai decât s-o lași în pace dacă voiai să n-o sperii. Și eu chiar asta făceam : liniștit, răsfoiam mai departe revistele și răspundeam la scrisori, în timp ce ea somnola, răbdătoare ; poate totuși aștepta o mângâiere castă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
În una din zile bunăoară se rătăcise în tabără un cerb, lucru de mirare pentru toți, iar regentul, amețit de cap, vestindu-i-se aceasta, întrebă de are ori ba cerbul un păhar între coarne; daca are el va vâna sălbăticiunea, de nu rămâne liniștit la petrecere. Trăind astfel fără de nici o grijă și fără treabă, pierdu pe de o parte mai toate cuceririle sale din Asia, pe care le luă prințul Mohamed, precât de cuminte pre atât de însetat după fapte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totuși în final, cu această nouă pradă, la sine. Este suprema reverență pe care ți-o poate face cineva: în locul salutului distant și grăbit, popasul prietenesc în ograda ta. De emoție, chipul lui Sorel a încremenit în inexpresiv, asemeni "albastrei sălbăticiuni" a lui Trakl. Plutim amândoi într-un pios étourdissement. "Vedeți, dragii mei, ne spune Noica la despărțire, pesemne că acum, în Franța, se cunoaște deja rezultatul alegerilor. Dar eu cred că adevărata istorie nu s-a petrecut acolo, ci mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spre înfiorarea celor cu conștiința încărcată : Nimănui nu-i place să știe că există un ochi care l privește mereu (II, p. 632). Nu întâmplător, s-ar zice, privirea arzătoare îl caracterizează și pe mistrețul cu care Marghioala se identifică, sălbăticiunea gonind mândră și liberă, spre dezorientarea făpturilor de condiție inferioară, obișnuite cu mocirla din preajmă : El ne urmărește cu ochiul lui de fosfor... O să ne înecăm în lături, căutând să fugim de-aici, ca niște șobolani (III, p. 645). Unele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se vedea linia de cale ferată și mica gară, pe unde trec zilnic două sau trei trenuri cu șuierat lung și ascuțit, străbătând repede împărăția coniferelor. Seara, după se s-au strâns și ceilalți ciobani, se auzeau în văi țipetele sălbăticiunilor. În colibă, în jurul focului care scotea fum înecăcios, un cioban mai bătrân ne-a povestit ceva foarte frumos, văzut de el într-o noapte cu cer senin și înalt. Era o noapte rece și neagră, căci luna se ascundea în spatele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ce nu lăsa nici o îndoială asupra statutului său de omnivor, în timp ce dentiția celui deal doilea nu era concepută decât pentru a mușca și sfâșia. Amândoi aparțineau rasei vânătorilor, dar unul învățase să-și domine pornirile atavice, iar celălalt rămăsese o sălbăticiune. Diferențele apăreau mai clar în domeniul viselor. Somnul primului visător era tulburat de amintirea unor terori fără număr care răbufneau din adâncurile subconștientului său. Femeia s-ar fi agitat fără încetare, dacă libertatea sa de mișcare nu ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
rod, îl altoim. Ori nu așa trebuie să arate grădina Domnului? — Mda - zise Metodiu - văd că ești lotru cu carte. Suntem tot mai mulți - spuse cu mândrie în glas Stănciulescu Vasile. A trecut vremea când în pădure dădeai numai peste sălbăticiuni. Azi codrul e plin de oameni cu carte. Unii-s lotri, alții-i caută. Episodul 45 DESPRE UNELE PROBLEME îNTÂMPINATE DE LOTRII SECOLULUI AL XVII-LEA în fața unei mărturisiri atât de la locul ei și, în general, în fața întregii comportări peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a rămas În salon, ca o culoare-ntr-o apă, ca un aluat Într-o covată, mirosul de ea, amestec de săpun de la mama și Încă ceva, numai al ei, al devușcăi, nu ceva rău, urât, dar necunoscut, parcă a sălbăticiune, dar mie-mi plac sălbăticiunile cum ’die ’vușca: uite-o, pe scaun, dinaintea mea, cu ochii ei, piezișați și-nspăimântați (și cătând ajutor la mine - dar eu nu i l-am dat...); o fac, fie din fum de mirozne, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
o culoare-ntr-o apă, ca un aluat Într-o covată, mirosul de ea, amestec de săpun de la mama și Încă ceva, numai al ei, al devușcăi, nu ceva rău, urât, dar necunoscut, parcă a sălbăticiune, dar mie-mi plac sălbăticiunile cum ’die ’vușca: uite-o, pe scaun, dinaintea mea, cu ochii ei, piezișați și-nspăimântați (și cătând ajutor la mine - dar eu nu i l-am dat...); o fac, fie din fum de mirozne, fie din aluatul alb și greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]