809 matches
-
se remarcă concordanța dintre natura umană (tendințele, trebuințele și aspirațiile acesteia) și societate. În cazul unei societăți bolnave apare o contradicție netă între natura umană și societate. Aceste idei le regăsim enunțate anterior de J.-J. Rousseau, care vorbea despre „sălbaticul fericit”, trăind într-o lume naturală, precum și de Th. Hobbes, care susținea teza „homo, homini lupus” într-o societate reprimantă și conflictuală. Se relevă, din cele de mai sus, o dată mai mult, faptul că igiena mintală promovează valorile umaniste. Pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
biologic. Ea este, în egală măsură, și o evoluție psihologică, morală și socială. Istoria naturală cuprinde perioada „omului natural”, a omului din natură (physis). Istoria socială se referă la perioada „omului social”, a omului din cetate (polis), Omul natural este „sălbaticul” (lat. selvaticus), pe când omul social este „cetățeanul” (lat. civis, -lis) locuitor al cetății. Analiza istorică a evoluției stării de sănătate mintală și a celei de boală psihică demonstrează faptul că acestea nu pot fi separate. Ele coexistă permanent pe tot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sub forma unor voci concurente. Regăsindu-se în fiecare, dar neputând fi transpus fără rest în nici una din ele, eul pulverizat se complace în procesul dramatizării acestor reprezentări agonale: „Poate avea dreptate ăla care spunea/ ce jigodii sunt tinerii toți/ sălbatici inconștienți și lipsiți de milă/.../ poate-avea dreptate sau poate n-avea/ pentru că tu ești de fapt un june simpatic dar/ va veni o vreme când vei vrea să faci/ cu iubire ceva/ vei fi îmbelșugat ca o rodie/ sau te
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București, 1955; Străinul, București, 1955; Setea, București, 1958; Cuba, teritoriu liber al Americii, București, 1962; Columna, București, 1968; Mihai Viteazul, București, 1969; Moartea lui Ipu, București, 1970; Puterea și adevărul, București, 1973; Actorul și sălbaticii, București, 1975; Pe aici nu se trece, București, 1976; Profetul, aurul și ardelenii, București, 1976; Judecata, Iași, 1984; Passacaglia, București, 1989; Cutia de ghete, Ploiești, 1990; Cartea de la Gura Zlata, București, 1991; ed. (Râul uitării), f.l., 1994; Disciplina dezordinii, București
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
și călăii sunt neputincioși. Jumătate nu cunoaște viața decât prin intermediul jumătății de moarte, adică prin el însuși. Împerechere de Urmuz și Shakespeare, el trăiește un perpetuu travesti. E rege nebun („mori de vânt cu o mie de aripi, cocoși, pitici sălbatici, trâmbițe de pene, / cocoși regi albi, armate răvășite, / vă iau de picioare și vă rotesc/ deasupra capului/ și se face o aureolă de țipete/ deasupra capului meu”), fiind de fapt „ascunsul prinț al unui adevăr”. Este histrion cu pielea prăfuită
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
desemnează antropologia culturală prin termenul de „culturo-centrism”, ci, totodată, și de o puternică implicație ideologică. Voi reda pentru exemplificare doar caracterizarea usturătoare a lui Julian Steward (1973) a orientării evoluționiste din această perioadă: „Omul a evoluat de la condiția simplă de sălbatic amoral la starea civilizată a cărei ultimă realizare este englezul victorian, trăind într-o societate industrială și o democrație politică, crezând în imperiu și aparținând bisericii anglicane”. Acest evoluționism a trecut la începutul secolului nostru, în științele sociale, printr-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mică de petale proaspete de trandafir sălbatic sau 3 linguri de petale uscate în 2 căni de apă clocotită. Infuzați acoperit 15 minute. Strecurați și îndulciți cu miere. Trandafirii de grădină pot fi folosiți dacă nu aveți acces la cei sălbatici. Încercați să folosiți dacă este posibil trandafiri albi de grădină. Se poate bea zilnic dacă se dorește. Tonic cu miere pentru fortifierea inimii Oricine are probleme cu inima ar trebui să consume cât mai multă miere. Puneți 1 lingură de
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
cuptorului. După aproximativ o oră întoarceți feliile. S-ar putea să dureze 3 ore până la uscarea completă. Când sunt gata, se sfărâmă ușor. Răciți-i și puneți-i într-un recipient închis ermetic. Astfel se pot deshidrata și morcovii. Sparanghel sălbatic Culegeți sparanghelul când apar primele tulpini. Fierbeți în baie de abur sparanghelul până se înmoaie. Puneți câte 3 tulpini într-o lipie de făină. Acoperiți tulpinile cu brânză cheddar și sos de maioneză. Puneți sub grătar sau în cuptorul cu
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
și după, dar nici el nu a fost citit vreodată „inocent”, ci prin filtrul celor trei clasici amintiți. Bloom, așa cum spuneam, vede America timpului său ca pe un produs derivat al Europei, incapabil de emancipare intelectuală veritabilă: un fel de sălbatici care nu au trăit drama revelației, deci sunt evanghelizați în zadar, și care depind de misionarii și intermediarii germani pentru a cunoaște restul lumii, de la Grecia (americanii, susține autorul, nu auziseră de Oedip înainte de Freud!), Roma, iudaism și creștinism la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
face în chip inevitabil pe un om să se întoarcă la acea stare în care l-a lăsat Creatorul și anume, la starea de sălbăticie, Un adevărat vînător de balene este la fel de sălbatic ca un Irochez. Eu însumi sînt un sălbatic și nu mă supun nimănui altcuiva, decît împăratului canibalilor, deși sînt gata oricînd să mă răzvrătesc chiar și împotriva lui. Una din caracteristicile sălbaticului este rîvna cu care lucrează în clipele de răgaz petrecute pe lîngă casă. O străveche bîtă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sălbăticie, Un adevărat vînător de balene este la fel de sălbatic ca un Irochez. Eu însumi sînt un sălbatic și nu mă supun nimănui altcuiva, decît împăratului canibalilor, deși sînt gata oricînd să mă răzvrătesc chiar și împotriva lui. Una din caracteristicile sălbaticului este rîvna cu care lucrează în clipele de răgaz petrecute pe lîngă casă. O străveche bîtă războinică hawaiană sau o vîslă-lance, cu puzderia lor de imagini cioplite, constituie un trofeu la fel de măreț al perseverenței omenești ca un lexicon latinesc. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un lexicon latinesc. Căci această miraculoasă încrengătură de gravuri în lemn a fost executată doar cu un hîrb de scoică sau cu un colț de rechin și i-a cerut artistului ani mulți de muncă migăloasă. Ceea ce se întîmplă cu sălbaticul din Hawai se întîmplă și cu un astfel marinar. El îți sculptează cu aceeași sfîntă răbdare și cu același colț de rechin - căci ce altceva e sărmanul său briceag? - o statuetă de os, poate nu chiar atît de bine meșteșugită
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
briceag? - o statuetă de os, poate nu chiar atît de bine meșteșugită, dar cu un desen la fel de complicat ca acela de pe pavăza grecului sălbatic, cunoscut sub numele de Achile, la fel de sugestiv și de pătruns de spirit barbar ca stampele bătrînului sălbatic german care-a fost Albrecht Dürer. Balene de lemn sau profiluri de balene cioplite din nobilul lemn războinic din Mările Sudului pot fi găsite adesea la teuga unei baleniere americane; unele din ele sînt de o remarcabilă acurateță. La intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stînd în fața focului din cămin, lîngă un vătrai. Capitolul LX STUBB OMOARĂ O BALENĂ Dacă pentru Starbuck apariția sepiei era un semn rău, pentru Queequeg era cu totul altceva. Ă Cînd vezi pe sepie, vezi îndată și pe cașalot, zise sălbaticul ascuțindu-și harponul, la prova ambarcațiunii sale readuse la bord. A doua zi, marea fiind neobișnuit de calmă, sub soarele înăbușitor, oamenii de pe Pequod se luptau din greu cu somnul, la care îi îmbia o astfel de pustietate, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
jupuit de piele, unul dintre acești rechini era cît pe ce să-i reteze mîna lui Queequeg, în clipa cînd sărmanul de el încerca să-i închidă fălcile ucigașe. Ă Queequeg nu pasă de zeul care făcut pe rechin, zise sălbaticul, agitîndu-și mîna rănită. Zeu din Fiji sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică ex-officio încălcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
puteau observa mai bine decît ochii oricui, precum se va vedea deîndată. Fiind omul care trăgea la rama-cîrmă a ambarcațiunii lui Queequeg îa doua ramă din față) datoria mea - de care mă achitam cu plăcere - era să-l ajut în vreme ce sălbaticul se lupta din greu cu spinarea balenei moarte. Ați văzut desigur un flașnetar italian, care ține o maimuță de o funie lungă. La fel îl țineam eu pe Queequeg, de pe bordul înclinat al corabiei, cu o „saulă de maimuță“, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
maimuță de o funie lungă. La fel îl țineam eu pe Queequeg, de pe bordul înclinat al corabiei, cu o „saulă de maimuță“, cum i se spune în limbaj nautic saulă prinsă, de un puternic cordon de pînză legat la brîul sălbaticului. Era o treabă pe cît de periculoasă, pe atît de hazlie, pentru amîndoi, căci trebuie să spun, înainte de a continua, că „saula de maimuță“ era strîns fixată la ambele capete - de brîul lat de pînză al lui Queequeg și de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rechinii sînt dușmanii, iar sapele astea - prietenii tăi; dar, prins între rechini și sape, te afli la mare ananghie, sărmanul meu băiat. Curaj, însă, Queequeg! Te așteaptă o masă bună. Căci, în vreme ce, cu buzele învinețite și cu ochii injectați, vlăguitul sălbatic se cățăra pe lanțuri și poposea în sfîrșit pe punte, ud leoarcă și dîrdîind fără voia lui, intendentul se apropie de el și-i oferi, cu o privire binevoitoare și consolatoare - ce anume? Un coniac fierbinte? Nu! Ci - o, dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un liman care fusese pînă mai adineaori unul din cercurile periferice, dar care acum era străbătut de niște balene rătăcite, ce se îndreptau nebunește spre centru. Această ieșire salvatoare a fost plătită, destul de ieftin, prin pierderea pălăriei lui Queequeg, căci sălbaticul, stînd în picioare la prova pentru a împunge balenele fugare, se pomenise cu capul gol; curentul de aer stîrnit de aripile unei cozi ridicate brusc, îi smulsese pălăria. Fuga dezordonată a turmei nu întîrzie totuși să se transforme în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ele, gemînd, dar împingîndu-și mereu înainte iadul roșu prin tenebrele mării și ale nopții, mestecînd în botu-i disprețuitor oasele albe ale balenei și scuipînd cu ciudă în toate părțile, de jur-împrejur. Cufundată în bezna aceea neagră, cu încărcătura-i de sălbatici și de flăcări și cu hoitul acela care fierbea în cazanele sale, corabia Pequod părea o întruchipare desăvîrșită a sufletului monomaniacului său comandant. Cel puțin așa îmi apărea mie, în vreme ce stăteam la cîrma corabiei de foc, pe care-o călăuzeam
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să se stingă. Aidoma cercurilor ce se întind pe apă, din ce în ce mai largi pe măsură ce se subțiază, ochii lui păreau să devină tot mai rotunzi, ca niște cercuri ale Veșniciei. O spaimă de negrăit te copleșea în clipa cînd, așezat alături de acest sălbatic muribund, deslușeai pe fața lui lucruri la fel de stranii, ca acelea întrezărite de cei ce au asistat la moartea lui Zoroastru. Căci încă nu s-a spus în cuvinte sau în cărți ceea ce e cu adevărat admirabil și înfricoșător în om
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
le răspunse el... într-un cuvînt, Queequeg își închipuia că, dacă un om e hotărît să trăiască, boala nu-l poate răpune; doar, cel mult, o balenă, o furtună sau vreo altă forță oarbă, năpraznică, nimicitoare, de nestăpînit. între un sălbatic și un om civilizat există această remarcabilă deosebire: pe cînd omul civilizat are nevoie uneori de o convalescență de șase luni ca să se vindece, un sălbatic bolnav își revine aproape în întregime într-o singură zi. Așa că prietenul meu Queequeg
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenă, o furtună sau vreo altă forță oarbă, năpraznică, nimicitoare, de nestăpînit. între un sălbatic și un om civilizat există această remarcabilă deosebire: pe cînd omul civilizat are nevoie uneori de o convalescență de șase luni ca să se vindece, un sălbatic bolnav își revine aproape în întregime într-o singură zi. Așa că prietenul meu Queequeg își recapătă curînd puterile și, în cele din urmă, după ce zăcu vreo cîteva zile pe cabestan fără să facă nimic îdar înfulicînd cu o poftă grozavă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lor firesc, printre stele, către adîncurile mării, începu să izbească în flamură cu pliscul, stînjenindu-l pe Tashtego; aripa largă și fîlfîitoare i se nimeri o clipă între ciocan și lemnul catargului și, atunci, simțind acel freamăt eteric de deasupra lui, sălbaticul scufundat în apă își pironi, cu ultima-i suflare, ciocanul în aripa aceea. Și astfel, cîrîind sălbatic, pasărea cerului, cu pliscu-i imperial întors în sus și cu trupul înfășurat în steagul lui Ahab, se scufundă odată cu corabia lui care, aidoma
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pază la frontiere... Nu termină bine fraza și se înfioară. Dacă se întâmplă totuși ca acum trei ani, când ilyrii s-au răzvrătit, urmați de pannoni? A fost un moment de grea cumpănă. Cu Italia descoperită în fața hoardelor de sălbatici, s-a temut că Germania și Tracia se vor ridica și ele, că regele Boemiei, Marobodus, li se va alătura, că dacii și sarmații vor năvăli în forță... Își sprijină bărbia în piept. A crezut că nu mai e scăpare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]