296 matches
-
trupului, chef de viață și mai ales glande pofticioase. În spital, prinsă În menghina unei colici, cu creierul Încețoșat de febră, cu aceste doamne de tip nou, cîntărind peste 90 de kilograme fiecare, croșetînd care mai de care În valurile săltărețe ale muzicii populare ce se revarsă din tranzistor, nu pot să scriu! Nu pot! Nu mai pot! 17 iulie 1978. În apartamentul de la etajul I al blocului din strada Olimpului, luminație a giorno; la casetofon vocea voalată a lui Nat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe cât era posibil, în intimitatea minții mele. Am început prin a-mi spune că putea fi și mai rău - un șobolan mișunând prin vagon sau poate un cântăreț ambulant care și-ar fi zdrăngănit brusc chitara oferindu-ne câteva refrene săltărețe din Imagine. Nu, trebuie să mă concentrez mai tare. Am încercat apoi să-mi construiesc o fantezie erotică, bazată pe premisa că trupul de care eram lipit nu aparținea unui agent de bursă plin de pete, ci lui Kathleen Turner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fiecărui obstacol, mă împotmoleam și nu comunicam altceva decât lipsa mea de experiență. Își puse de încercare, cu sfială, mâna pe sânii ei moi, lăptoși, calzi, mătăsoși, care se supuneau, tresăreau, se ridicau, coborau, se umflau, ieșeau în afară mari, săltăreți cărnoși, dolofani, grei, masivi, robuști, imenși, ampli, enormi, monstruoși, prodigioși, colosali, gigantici, cât un munte, gargantuești, titanici, herculieni sânii ei mici și obraznici sânii ei perfect proporționați sânii ei de proporții medii, și totuși surprinzători sânii ei deformați Bine, lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Omenește-ne cu o oală de vinișor din cel mai de soi. Când totul a fost pe placul mesenilor, Pâcu a prins a povesti: Apoi la mine în sat era o fimeie frumoasă foc! Bine făcută și cu niște ochi săltăreți ca argintul viu...Bărbatul ei...Un mototol. Vorba ceea: „O tunat și i-o adunat.” Satul...cum îi satul. O cam oblicit că pe gardul gospodarului mai cântă și alt cocoș...Dar, cum se zice: „Nu știe bărbatul ce știe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu o batistă mare tărcată și își smuci mustața groasă, pleoștită, din care câteva fire i se încurcaseră, supărîndu-l, în colțurile gurii. Era arendașul moșiei Olena-Dolj. Slăninos și burtos, cu gât de taur și capul rotund, avea niște ochi căprui săltăreți și o figură jovială, parcă pornită mereu numai spre bucurii. Se uită la tovarășii de compartiment, văzu că nu i-a convins și continuă să gâfâie mai tare. Atunci Simion Modreanu, director în Ministerul de Interne, îmbrăcat cu multă cochetărie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
specii. Sute de gene umane au rezultat prin transfer orizontal de la bacterii în timpul evoluției vertebratelor. Mai mult de jumătate din genomul uman este constituit din ADN repetitiv. Aproape 45% din genom este derivat din elemente genetice transpozabile (gene mobile, gene săltărețe sau gene vagabonde, capabile să își schimbe poziția în interiorul aceluiași cromozom sau pe cromozomi diferiți). Deși genomul uman posedă numai de doua ori mai multe gene care codifică proteinele, comparativ cu Drosophila sp. și Caenorhabdites sp., genele umane sunt mult
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
conformeze o carte premiabilă. O alta s-ar putea formula astfel: pentru că astăzi scriitorii cei mai traduși trebuie să fie agreabili, simpatici, alerți, ca niște regizori de sitcom (vezi Amélie Nothomb sau Daniel Pennac), unii scriitori francezi propun ficțiuni inventive, săltărețe, folosindu-se din plin de tehnicile narative recent vulgarizate. Nu e, Însă, suficient. Mai există ceva, de negăsit aiurea, deși poartă un nume de Împrumut. Minimalismul reprezintă una dintre puținele mărci originale ale literaturii franceze de astăzi. Fără să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din serviciile militare occidentale îmi vorbeau, ca și tînărul meu șofer, de teama pe care le-o stîrneau rușii. Uniformele occidentale nu se aventurau pînă în partea estică, iar uniformele sovietice nu mergeau în partea vestică, cu excepția ofițerilor cu medalii săltărețe care veneau la Kommandatura celor patru aliați, în zona americană. Era același oraș, însă Estul era sovietic, iar Vestul, occidental. Lucrul de care nu îmi dădeam seama, și pe care nimeni nu și-l putea închipui la vremea respectivă, era
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
părăseau biserica înainte ca predica să înceapă, iar dacă rămîneau, se adunau în grupuri în celălalt capăt al clădirii, locul necreștini-lor și a celor nebotezați, întorcîndu-și spatele cuvîntului lui Dumnezeu și ocupîndu-se de clevetiri lumești”. Oricît ar fi avut de săltăreață mintea marii mincinoși arătați de mine, totuși nu trebuie să mai înghițim asemenea porcării cu pretenții de adevăruri sacre interzise a fi puse în discuție vreodată, și nicidecum contestate! Pe la mijlocul secolului lll, în imperiul roman erau atîțea iudeo-cretini cît negru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu abținerea de la sînge. Dacă regulile din Vechiul Legămînt erau în contradicție cu Legea morală atunci trebuia eliminate, la fel și ritualul Templului, istoria războaielor, monarhia iudaică și unele scrieri profeti- ce, iar gnosticii susțineau și ei cam aceleași idei săltărețe și de groază pentru mozaici și iudeo-cretini, mai puțin circumcizia și sabatul. Principiile care stau la baza scrierilor lui Clement dezvoltate în Didascalia sînt adevărurile revelate iudeilor și scrise în Tora, dar el recunoaște că la început înțelepciunea a fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că Dumnezeu a vrut să le vestească mai întîi lor adevărata credință însă pentru că au refuzat-o, ei o pro-povăduiesc Neamurilor. De atîta luminare iudeii au pus mîna pe pietre și i-au alungat, dar fiind iuți de picior, pasul săltăreț i-a dus în Iconia. Și aici le-a mers rău pentru că atît iudeii cît și grecii le-au pus gând să-i trimită repede pe lumea cealal- tă. Înțelegîndu-le tărășenia, au zbughit-o în cetățile Liconiei, Listra și Derbei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Atomii cutiei oscilează și se ciocnesc de atomii bananei, punându-i din nou în mișcare. Chiar dacă reușiți s-o determinați să plutească într-o atmosferă vidată perfectă, în centrul cutiei, nu puteți anula în totalitate mișcarea de oscilație, deoarece particulele săltărețe emană lumină. Iar lumina părăsește în mod constant cutia și lovește banana, punându-i din nou în mișcare moleculele. Toți atomii care formează o pensetă, o serpentină de instalație frigorifică sau cuvă cu azot lichid se mișcă și emit radiații
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unde e așezat portretul lui Lenin, coboară până în pavaj, urcă din nou pe turlele bisericii, după care pică pe o altă intrare în sfântul lăcaș, deasupra căreia scrie „Clubul Muncitoresc Lenin, Odessa”. Muzica de acompaniament devine Internaționala prelucrată în stil săltăreț de fanfară de parc. Muncitori și muncitoare care joacă dame, șah, citesc ziare, o proletară cu fața senină, emanând forță și calm, ia la ochi, într-un stand de tir popular, o figură ruginită, cu svastica pe joben, ciuruită deja
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
împletit al ascensorului care se derulează pe tambur, încarcă filmul cu un dramatism autentic. Deși pe generic este trecută orchestra cinematografiei, autoarea de-a lungul anilor a atâtor sublinieri pe cât de tautologice, pe atât de gălăgioase, în registru grav sau săltăreț, ale acțiunii din imagine, coloana sonoră a filmului este compusă doar din sunete - rare, discrete, obsedante. Sunete - nu cuvinte - sunt și rostirile în limba engleză ale scorului de tenis (fifteen‑thirty, fif‑ teen‑forty) cu care Anca încearcă să-l
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
numeroase studii și deosebit de interesante (T.K. Oesterreich, W. Szumowski, A. Cabanés, C. Ginsburg, M. Sendrail, A. Laignel-Lavastine, J. Vinchon, J. Lhermitte, M. Ristich de Groote). O altă formă de psihoză colectivă menționată istoric este reprezentată de epidemiile convulsionare (coreomania, tarantula, săltăreții) din secolul al XVI-lea și al XVII-lea. Ele au constituit preludiul manifestărilor de isterie colectivă. Posedații convulsionari se caracterizează prin natura contagioasă a convulsiilor, senzații cenestopatice penibile cu localizare predominant utero-genitală, halucinații sau „viziuni” mistice, crize de nimfomanie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu aluzii ironice și de haz la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele exprimau un complex de gînduri și sentimente și un vast material folcloric intrat În tradiție. Astăzi costumul popular aproape a dispărut. Se mai păstrează la serbările școlare. În locul costumului țărănesc și- au făcut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Scavinschi cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața și e chiar caricatură. Scavinschi traduse Brutus de Voltaire și Democrit de Regnard. Ultima piesă, plină de veselă mizantropie, se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii merită atenția doar Călătoria la Borsec, exagerare a calamităților unui traiect în maniera Les embarras de Paris, însă cu melancolice litografii pastorale gessneriene și cu contemplație romantică: M-am depărtat subt un arbur cu ramurile tufoase, La a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numaidecît să se prăbușească pînă la jumătatea carlingii. Cum pe corabia străină nu exista, firește, ingeniosul dispozitiv inventat de Ahab, acesta se afla acum în situația penibilă a unui om al uscatului și cerceta din ochi, deznădăjduit, bordul înalt și săltăreț al corabiei, pe care nu putea spera să-l atingă. Am mai arătat, cred, că de câte ori întîmpina vreo cît de mică dificultate pricinuită indirect de infirmitatea lui, Ahab se enerva și-și ieșea din fire. în cazul de față, această
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Sau doar ale regizorului diletant (care-și tiraniza, superior, ciracii în înscenările de-acasă sau de la Institut). Fețele tinere din amfiteatru, în cunoștință de cauză, încearcă schime perplexe ori respectuos-amuzate. Și nu-s greu de ghicit iambii suitori, troheii, ori săltărețele dactile, vocalizate și mimate de inhibantul dar și, în egală măsură, antrenantul magistru. Rîsul e gata să irumpă dintre buzele de faun excitat, dar nu irumpe, nu trebuie să irumpă, bagatelizînd totul, nu, totul e ținut sub regia discreționarului histrion
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
golit încetul cu încetul casa din Neuilly - femei și bărbați se aplecau să o sărute pe Charlotte și, cu un aer foarte grav, îi spuneau să se poarte frumos. Timpul acela straniu își avea capriciile lui. Pe neașteptate, cu repeziciunea săltăreață din filme, una dintre mătuși s-a îmbrăcat în alb, s-a lăsat înconjurată de rude adunate în jurul ei cu graba din cinematograful de epocă, pentru a se îndrepta în pas vioi și sacadat spre biserica în care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Mihai Vodă Viteazul, 1908). Poemele, convenționale, notabile totuși pentru fluiditatea monoloagelor versificate, cu unele scene nu lipsite de dramatism, eșuează în cele din urmă în stridente exaltări patriotice. Ușurința de a versifica este vizibilă și în traducerea, în cadențe cam săltărețe, a tragediei Cidul de Corneille, în 1883. Pentru „junimea studioasă”, D. a alcătuit un Tratat de literatură (1887), cuprinzând noțiuni de stilistică, retorică și poetică, precum și un capitol despre „facultățile literare” (geniu, talent, imaginație), toate exemplificate cu pasaje din clasicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]