2,533 matches
-
electorală, la câtă presă au cumpărat și cum se joacă cu viitorul nostru, prelungind criza politică pentru a trage foloase electorale, acuzația că Traian Băsescu a manevrat referendumul în interes propriu sună ridicol. Zău? Chiar cheamă poporul la referendum ca să salte și el, acolo, câteva procente? Îngrozitor. Dictatură clară. Noroc cu Alianța Anti că ne-a deschis ochii. Ei, paznicii moralității: Voiculescu, Vântu, Geoană, Năstase, Patriciu, Iliescu, Hrebenciuc și, mai nou, Pârvulescu, și Alistar. A ne scuti. Lor, totul le este
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
întors. Ca un inginer pedant ce era și cu un apetit sexual care-l încadra statistic la frecvența o dată pe lună, specifică gulerelor albe, Lionel s-a decis să frecventeze salonul de dans în prima duminică din fiecare lună, să salte o dansatoare de ocazie, s-o ducă la un hotel de două stele din apropierea gării, s-o consoleze rapid, ca să apuce să ia trenul înapoi la timp și să doarmă câteva ore bune, cât să nu meargă lunea obosit la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
tu stai calm, cu mâinile la piept, nu înaintezi, daikokuten cumpără armele care pot lupta împotriva gustului dulce, găsit în ape. o mare victorie are loc, ovații pentru daikokuten stră bat lichidul acesta până la ocean. șase în al patrulea loc: salți din pădurea din apă, printr-o încordare a lui bishamonten, deasupra, pe pământ, unde intri în pădurea de pini-adormitori. încetineală apare în picioarele armatei tale, lipici se ivește între genele oștenilor tăi. jurōjin răsucește campania către aer, toți adepții tăi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ta în rotocoale rapide, în cele din urmă peștii luminoși-cu-fețe-urâte își fac apariția, nu te sperii de fețele lor urâte, pe spatele unui pește luminos reușești să calci, ebisu se dovedește puternic de această dată, un singur pas lateral te saltă în afara fântânii coșmarului tău, pe un pământ străin drumului tău. șase în al treilea loc: ești din nou pe câmpul cu capcanele tinereții tale, îl recunoști după glasurile subțiri ale vietăților din jur, crevasa adâncă din față este fala-primei-mari reușite
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și aștepți plutoanele de furnici albe harnice, care nu întârzie deloc, în cântec de fanfară, și încep să îți maseze fantastic de relaxant mușchii din spate ai gambelor tale, gastrocnemienii tăi cu formă perfectă, plutoanele mărșăluind creează unde miraculoase care saltă fibrele musculare ale gastrocnemienilor tăi, terminațiile nervoase simt marșul cadențat, se bucură, trimit această bucurie întregului tău corp, furnicile albe sunt antrenate să mărșăluiască ore în șir. cu toate astea, suflețelul tău este încă neîmplinit, iubitul tău mai are de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vântul prin hoarnă, și dacă strănută Anisia: bine de bine, dacă nu, le țiuie urechile a tăcere și-a pustiu. Iară la noi, slava Domnului, are cine ne umple viața, c-avem o droaie de copii frumoși și voioși de saltă casa-n slăvi. Are frate-meu așa ceva? Iaca n-are! Ei? (ridică iar surcelele) SMARANDA: E-he, să știi tu, Dănilă, c-ar fi ei și mai voioși dacă le-aș pune dinainte, în strachină, ce știu eu. Adus-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum pui picătura în gură, îți saltă căciula în cap! Asta-i, m-a cinstit, odată, bădița... ANISIA: Când n-oi fi fost eu acasă! Se putea altfel? Tot un bou și-o belea! V-ați potrivit cum nici că se putea mai bine: el adună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la cele două răchiți de la cotul drumului. De acolo până la casa mea mai sunt vreo treizeci de pași... Așteptam momentul potrivit să fac saltul până la colțul gardului, când o rafală de mitralieră a secerat din zbor un ostaș în plin salt... În lumina slabă a zorilor, prin fumul și colbul care învăluia totul nu puteam distinge mare lucru... În clipa următoare, o nălucă a făcut un salt nebunesc până la rădăcina nucului din poarta lui Costăchel... A dus automatul la ochi. Apoi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mure. Știa anume unde sunt rugii cei mai bogați și zăbovea timp îndelungat în preajma acestora culegând și pentru mătușa Varvara câte o găletușă plină ochi. Dar cel mai des mergea la râu. Stătea pe mal ore în șir, privind cum saltă peste bolovani îndrăzneața apă de munte și cum se strecurau printre aceștia peștișori argintii de diferite mărimi, săgetând apa limpede ca lacrima. Într-una din zile, văzu pe malul abrupt al albiei cum apa adusese o salcie dezrădăcinată din lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
poeme Ioana Maria, ale poetului Geo Bogza, comentat de Max Blecher în Lumea românească, II, 287, 18 martie 1938.) Omul de lângă mine spunea o poveste pe care nu o mai auzeam, îi vedeam profilul frumos, aproape nobil, silueta înaltă, pașii săltați pe nisip, în pantofi impecabili, aduși desigur din străinătate, îl vedeam călătorind, cumva trist, cu un aer absent, aici vorbea deja imaginația mea, ca toate poveștile mele cu feți frumoși și triști, nu-l puteam urmări mai departe, imaginația nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
m-am dus și în alte dăți, cu căștile în urechi, ascultând muzică, aceeași în Sydney, aceeași la Vâlcele, în inima Transilvaniei, voi dansa pe această muzică universală, îmi voi imagina că sunt singură în marele oraș, pasul îmi va sălta pe ritmul muzicii, mă voi simți tânără și fericită, îmi voi imagina că sunt cu iubitul meu, voi întinde mâna și îl voi atinge, palma mea se va așterne peste palma lui, palmă cu palmă, deget cu deget, voi fi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cioburi. Iar tata, dintre florile frumoase Între care se afla Întins, risipea un surâs blând și luminos, În care Încăpeau toți cei care-l cunoscuseră vreodată. 42 Alte trei zile (file de jurnal) Auzi glasul celui drag! Iată-l vine, săltând peste coline, trecând din munte-n munte. Cântarea Cântărilor Prolog Pe Annabel am descoperit-o Între paginile unei cărți. Apoi, fugar, am zărit-o odată, Într-o mulțime de oameni, pe o stradă Îngustă, lăturalnică. Ultima oară, răzleț, Într-un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
aproape lipite, privind trandafirii și adulmecând aerul pătruns de mirosul greu al florilor, se Întâmpla să aibă reverii bizare. Atunci, Îi fluturau pe dinainte crâmpeie dintre cele mai neașteptate: chipul unui băiețel cu părul Încâlcit și genunchii juliți, care alerga săltând după un cârd de gâște... surâsul unei fetițe În rochiță vișinie, cu guler alb și buze foarte roșii, ce se balansa Într-un leagăn și Îl privea tăcută numai pe el... palma-i plină de sânge, mușcată de o gură
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tonuri și nuanțe vocalice multiple, încingeau localitatea într-o minunată cergă, făcând-o și mai frumoasă, și mai dragă, localnicilor, decât cum era, și li se arăta, în restul timpului. Un concert măiestru, nemaiîntâlnit, parcă nicăieri altundeva, cuprindea așezarea, văzduhul săltând într-un fel de dans nemaiauzit. și mulți dintre localnici, în acele momente, prin somn, se întorceau de pe o parte pe alta, și orele de odihnă continuau, în liniște și pace deplină. De la un timp, însă, această atmosferă de basm
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
si banii... Ei între ei tot asa o făsea, tot asa s-or chinui unu' pă altu'?" "Niște hoți! A frecat și ei menta p'in facultate, cu alde d-ăștia ca dom' Scufiță al nostru, și p-ormă îți saltă parnosu' dân buzunar, dă zici că ce-i aia. Știe ăia ce-i munca? Știe pă dracu' să-i pieptăne!", mârâie Cateluța cuprinsă de o sfântă mânie proletară. Își revine însă, reîntorcându-se la termos. Îl cercetează, aruncându-și ochii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să-și clătească ochii, se uita la studente, nu la conțopistele alea mustăcioase. Că și alea tot în dreptul scării din spate se aranjau, numai că tineretul feminin studios avea mai mult probleme cu cupele sutienelor, pe care și le tot săltau de vreo câteva ori pentru a obține o curbură optimă a sânilor expuși generos din decolteurile ofertante, dar și cu lăsatul pantalonilor în așa fel încât să se vadă cam zece centimetri din comisura fesieră și șnururile chiloților, așa cum era
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Petrică. Privi cu o față prea vinovată ca să oglindească un regret sincer și adăugă, făcând trei cruci mari: " Da' chiar, bre, că aici parcă umblă ăla mai abitir să te bage-n belea, zău!". "Umblă, da", făcu neatent Tăsică în timp ce sălta ușor în pumn punga de plastic cu mucuri de lumânări și ceară, socotind că s-a strâns de vreun kilogram, hai, un kilogram și jumătate. Cantitate care, vorba aia, că pășisem în al treilea mileniu, se putea recicla pe niscaiva
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
oglinda, așa-zis venețiană, aflată pe peretele din spatele lui bărbate-su. Rochia fusese cumpărată la jumătate de preț de la o enoriașă care se jurase că o primise de la Milano. Madam Lizica știa ea, doar nu era născută ieri!, că era săltată direct, cu discreția necesară, de la locul de muncă al enoriașei. Dar nu se scandalizase câtuși de puțin, considerând că făcuse o faptă bună ajutând-o pe o amărâtă care, oricum, se spetea la bandiții ăia de patroni italieni pe o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
fusese spre bine. Era să se întindă el pe aleea din fața bisericii, însă întâmplarea asta îl ajutase să-și amintească de marfa uitată la serviciu. Zâmbi mulțumit și decise că e cazul să se întoarcă și s-o recupereze. Își săltă geanta pe umăr și porni fredonând vesel. Cine ar fi avut curiozitatea să-l asculte ar fi auzit, repetat la nesfârșit, un refren poznaș: "Bebel cel porcoșel s-a cam căcat pe el". Când l-a văzut, nevastă-sa a
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Ai băgat-o p-asta, te-ai scos. Simplu și bonjur! Până atunci, nici n-apucă ai lui să caute-n hârtii, să vadă cum mai stă treaba cu locu' de veci pentru proaspătu' răposat, că tu i-ai și săltat ficățelu', rinichiuțu', inimioara sau ce-o mai fi nevoie... Fără complicații, fără zbierete din partea lu' tac-su sau a mă-sii, că trebuia să-și dea și ei acordu'. Pa, bă, baboilor! Îi trimiți la plimbare imediat, dacă cârâie. Și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
io și m-am gândit, am făcut și o anchetă printre fetele mele dă la birou, nimeni nu știa nimic. Plus că nimeni n-avea cheia dă la birou. Pă dă altă parte, oricine ar fi fost, i-ar fi săltat pentru el, nu i-ar fi aruncat pă fereastră. Logic, nu?" "Mda... Asta cam așa-i. Da' n-ai văzut pă nimeni cân' ai intrat? Cineva trebuia să-i arunce-n stradă, nu?" "N-am văzut, dom'ne, pă nimeni
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să pun oghealul peste cucoana întânsă în pat? - m-am întrebat eu. Mă uitam la cucoană cum ardea ca para focului. Era îmbujorată ca floarea macului nu alta. Și din ochi îi ieșeau numai văpăi... Iar... țâțele uite așa îi săltau sub cămeșuță. Uite-așa!... <Hai, Vasilică! Ce te-ai oprit în mijlocul casei? Apropie-te! Hai! Curaj! Întinde oghealul peste mine!> Eu... de... ca omul tânăr!!! Am început să fierb ca ceaunul pe foc...dar ce să fac??? Să intru în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
omăt viscolit, îmi cădea drept în ochi, orbindu-mă...” Înseamnă că nu mai ninge” - am gândit eu, luptând să ies din troianul care creștea în jurul meu...Până la urmă, am reușit să mă prind de cel mai apropiat dereg și să salt pe prispă. Am privit în jur și am băgat de seamă că în ușa grajdului se mișcă ceva...Era mama, care începuse să arunce - fără prea mare spor - omătul, pentru a face cât de cât o cărare spre portiță... Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Cred și eu că le convine. Jefuiesc la drumul mare și au cu ce cumpăra cai de soi. S-au poate și aceștia-s tot de furat... Nici n-a terminat ce avea de spus că Amnar s-a și săltat în șaua unuia dintre armăsari. Mamăăă! Strașnic cal! Cuminte. Cu spinarea și șaua bune... Taman cum am avut eu în cătănie... Mânca pământul numai când îl strângeam între pulpe... Tocmai atunci a ajuns și Hliboceanu lângă ei. A ridicat felinarul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Merită banii au ba? Știi că nu prea ți-am dat eu dreptate deplină oricând... Acum însă mă văd silit să spun cu mâna pe... lulea că n-am aruncat banii pe fereastră! Hă hă hă! Pe când cei doi călăreți săltau în șa ca niște adevărați vestitori ai unei noi zile primăvăratice, aburii ușori ai dimineții se ridicau ca nălucile deasupra văii Coșcovei...
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]