4,134 matches
-
boc ne bat la poartă. Noi ne-ascundem sub umbrele, Crezând că sunt puși pe rele, Însă stropii nu glumesc, Pe-unde ajung, șmotruiesc. Cât sunt ei de mititei, Cu perii și bureței, Mai cu-un gel, mai cu-un săpun, Lună totul lasă-n drum. Ia priviți cât sunt de harnici, Toți ca unu-ndemânatici, Îi vezi toți în șir venind, Unul nu îl vezi chiulind! Bată-i norocul să-i bată, C-au lăsat încă o dată, Deși părea că
DOMNUL NOR ŞI DOAMNA PLOAIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Domnul_nor_si_doamna_ploaie_valeria_iacob_tamas_1350991443.html [Corola-blog/BlogPost/346519_a_347848]
-
fi rămas în casa părinților ei, m-aș fi transformat într-un monstru distrugător al unei căsnicii fericite și al unei iubiri profunde. Nu puteam uita că drăcușorul stătea la pândă în casă, lângă noi, cu ispita sa - buretele și săpunul - pregătite lângă ligheanul cu apă caldă. În fine, după ceva timp, am reușit s-o înduplec pe Genny să accepte plecarea din casa părintească, folosind, mai ales, argumentul că nu putem obține o locuință de la stat sau loc de casă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399918987.html [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
l-au trimis cei de la sediul central. I-au spus că România este „tigrul Europei”. În 2007 România avea cea mai mare creștere economică din Europa. Colegul meu lucrase anterior și la o companie care producea bunuri de îngrijire personală: săpun, pastă de dinți etc. Știa că România era pe ultimul loc din Europa la consumul de pastă de dinți. M-a întrebat amuzat „Cum voi vinde eu produse financiare unor oameni care nu au obișnuința de a se spăla pe
Psihologia turmei: S-ar putea să ajungem în situația în care cei care au luat credite în franci să se considere norocoși că nu au „beneficiat” de oferta programului „Prima casă” by https://republica.ro/psihologia-turmei-s-ar-putea-sa-ajungem-in-situatia-in-care-cei-care-au-luat-in-credite-in-franci-sa-se [Corola-blog/BlogPost/338552_a_339881]
-
totul în stare de joc”. De ce ați rămas în România? „Pentru că nu pot trăi decât în limba română; pentru că am tălpile și genunchii înverziți de iarba Cicăneștilor și nu se ia verzeala asta oricât m-aș freca de tare cu săpun euro-global. Altfel, ca tot matematicianul, am tot umblat prin lume: cu treburi, niciodată ca să-mi caut loc de casă.” Acesta este Academicianul Gheorghe Păun, pe care acum, la ora bilanțului, în pragul alegerilor prezidențiale, il putem arăta țării și lumii
` Vivat Academia! Vivat Professores! by http://uzp.org.ro/vivat-academia-vivat-professores/ [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
ciutaci, ciuvici ce țucă Buci de felicși și jidani. Nu salvăm țara cu dude La palat, pe lângă tron, Și-un bătrân ce-abia aude Secularul gramofon.. Nu salvăm țara cu pruncii Lepădați la alții-n prag, Nu făcuți de neamț săpun, ci Traficați pe alt meleag... Nu salvăm țara cu tute Dezbrăcate la chiloți Și-un primar cu parașute Puse-s să voteze hoți... Nu salvăm țara cu lelea Surdă, oarbă și... amin!, Ce votează toate celea Moartă vie-n buletin
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
riile,să mă asigur că vor fi perfect curate.Și l-a udat cu dușul pe tot corpul.Gigi a început să țipe: -Hei,ce faci?N-ai zis că... -Acum...Dacă te-am prins...Pune mâna pe burete și săpun! Freacă peste tot! După baie,domnul Gigi s-a lăsat mângâiat, masat, sărutat...iar el stătea ca purcelul la scărpinat.Silvica respira greu,cu ochii plutind în extaz,având plăcerea și siguranța proprietarului unei superbe statui masculine.Un adevărat Apollo
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1412694270.html [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
de foi Și aromă ori parfum Vrăjeală de papițoi Din prea scumpul lor costum, Dacă vom dormi și-acum! Chiar de-n fundul gol rămân, Mă mândresc că sunt român! Ei, aș! Doar nu-s nebun, Cred că am mâncat săpun! Furați, băi, furați cu sacul, Nu vă satură nici dracul! Sunteți doar aleșii noștri, Iar noi? Proști, în ochii voștri! În pielea goală ne lăsați Că s-aveți ce să pupați; Furați, băi, furați, furați! Mama voastră de năpârci, Ce
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_mamei_lor_de_hoti_.html [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
Acasa > Literatura > Proza > 7. SEX CU O FANTOMĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Depărtare rotundă și evanescentă, noaptea pare un balon de săpun. Și totuși ea este culmea fiecărei zile, trăim pentru a ne culca, iar visul este cel mai tandru și cel mai la îndemână mijloc de locomoție. Folosind visul putem ajunge până la marginile Universului: să penetrăm ultima depărtare! Duminica disperării: Cioran
7. SEX CU O FANTOMĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1464927399.html [Corola-blog/BlogPost/383628_a_384957]
-
trecut pragul cenaclurilor și al cafenelei, din inspirație îi rămân exterioritățile disparate, firimiturile, pleava, mătreața unei idei, pielea jupuita a unei imagini...e ca un plisc farfuridi răzbit în simbolism...el cântă numerele paisprezece, douăzeci și unu și șapte; iahturile, castelele, mătasurile, săpunul Floră, fabricile de parfum..., complăcându-se în obscurități... imaginile lui sunt fie banale, fie imbecile... o elucrubație de cititor naiv și umflat...e plin de cuvinte străine... verbalism insipid și de prost gust...mahalagiu epatat și rafinat de cinematograf... Acest
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
am făcut. Pe trei mii de euro. Aveam nevoie de bani și-apoi, pe voi vă lega acel peisaj, nu pânza în sine! Căpătase parcă o privire cameleonică, ori poate sângele pulsa altfel prin inima golită ca un balon de săpun. Curajul ei era frate cu nebunia. Îl strângea pe scriitor de mână dorind parcă să-l trezească dintr-un coșmar, scriitorul se pierduse printre rânduri, rândurile erau niște temnițe care-l înghițeau, din temnițe porneau labirinturile întunecate, și tot așa
PROMISIUNEA DE JOI (X) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_x_gina_zaharia_1367845894.html [Corola-blog/BlogPost/354842_a_356171]
-
în descoperirea acestui orășel fabulos. Astfel că am ajuns într-o piațetă foarte drăguță, plină de comercianți care mai de care mai iscusiți în a-și demonstra talentul în fabricarea unuor produse lucrate manual, precum bijuterii, lumânări, fotografii, mâncare, tricotaje, săpunuri..., deoarece aici este foarte mult apreciat produsul hand made. Mai apoi, prietenii mei m-au invitat să luăm masa la un restaurant cu specific pescăresc, unde ne-am răsfățat papilele gustative cu scoici, biban de mare și somon afumat... Hmmm
JURNAL LONDONEZ (6) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_londonez_6_.html [Corola-blog/BlogPost/351232_a_352561]
-
cioarecii, își sumesese izmenele până deasupra genunchilor și se vârâse deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun de casă. - Ce naiba, moșule, n-ai șî tale un săpun măi ca lumea, dacă nu unu’ de față, măcar unu’ „Cheia”?, l-am luat eu la rost. - Taci, bă, din gură, șî dă-l încoa’, ăsta e săpun adevărat, făcut
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun de casă. - Ce naiba, moșule, n-ai șî tale un săpun măi ca lumea, dacă nu unu’ de față, măcar unu’ „Cheia”?, l-am luat eu la rost. - Taci, bă, din gură, șî dă-l încoa’, ăsta e săpun adevărat, făcut de mă-ta moașa din zodă șî osânză de porc
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
cubică, de săpun de casă. - Ce naiba, moșule, n-ai șî tale un săpun măi ca lumea, dacă nu unu’ de față, măcar unu’ „Cheia”?, l-am luat eu la rost. - Taci, bă, din gură, șî dă-l încoa’, ăsta e săpun adevărat, făcut de mă-ta moașa din zodă șî osânză de porc amestecată cu său de oaie, nu-m’ trebe mie săpun de taoletă, nu dau ieu pă mine cu porcării d-elea di la coperativă! Pentru el, săpunul de „taoletă
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
unu’ „Cheia”?, l-am luat eu la rost. - Taci, bă, din gură, șî dă-l încoa’, ăsta e săpun adevărat, făcut de mă-ta moașa din zodă șî osânză de porc amestecată cu său de oaie, nu-m’ trebe mie săpun de taoletă, nu dau ieu pă mine cu porcării d-elea di la coperativă! Pentru el, săpunul de „taoletă” era un moft, ca și mâncatul din farfurii de „porțolan” și cu tacâmuri din inox. El folosea numai străchini de pământ și
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
ăsta e săpun adevărat, făcut de mă-ta moașa din zodă șî osânză de porc amestecată cu său de oaie, nu-m’ trebe mie săpun de taoletă, nu dau ieu pă mine cu porcării d-elea di la coperativă! Pentru el, săpunul de „taoletă” era un moft, ca și mâncatul din farfurii de „porțolan” și cu tacâmuri din inox. El folosea numai străchini de pământ și linguri de lemn; gătea în oale de pământ, nu bea apă decât din ulcior, când n-
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
taoletă” era un moft, ca și mâncatul din farfurii de „porțolan” și cu tacâmuri din inox. El folosea numai străchini de pământ și linguri de lemn; gătea în oale de pământ, nu bea apă decât din ulcior, când n-avea săpun de casă, se spăla cu cenușă ... Mama moașa era fata lui, născută de bunica Floarea, pe care eu n-am mai apucat-o, între tata Laie și nea Ilă, frații mai mari ai tatălui meu, pe care-l chema ca
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
la noi în sat. Stătea în Capu’ Satului, chiar peste drum de casa noastră, unde începea ulița care cobora în vale, pe sub Gorniș, la moara lui Ionel Teșcuț. - Acuș’ toarnă!, mi-a cerut moșu’, după ce i-am dat bucata de săpun. Am apucat de ureche o ulcică de pământ și am vârât-o în cazanul cu apă de pe „plat”. - Moșule, da’ apa asta e cam rece, dacă recești?, l-am întrebat. - Las-o, bă, așa, tu nu știi că eu nu
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
cu precădere, a fost poezia. Preferința pentru creația în versuri se poate explica și prin necesitatea ca procesul de creație să se desfășoare exclusiv mental sau, în cel mai fericit caz, pe un ciob de sticlă, pe o bucată de săpun sau pe talpa bocancului, însă inscripționarea nu putea fi decât de scurtă durată, iar, pentru a putea fi păstrată, creația trebuia memorată, prin urmare, erau de preferat versurile, acestea având calități mnemotehnice evidente, comparativ cu proza. Înainte de a avea valoare
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485349195.html [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Acasa > Poezie > Cantec > VOCALIZE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului diminețile speli cu ultima bucată de săpun umbre ale iubirilor calcifiate ritualic calc visele în care te seduc cu vocalize afon al sunetelor oarbe ranița iubirii îmi miroase a brusturi sau a stele de mare concave gust dulcele sunet al timpului care trage clopotele marea din porturi
VOCALIZE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1422786250.html [Corola-blog/BlogPost/340155_a_341484]
-
zile petrecute împreună de cele două familii, mai ales că, Veronel povestea lucruri de tot hazul despre fosfați, iar Timona era o neîntrecută maestră a demonstrațiilor referitoare la muratul verzei, la coptul vinetelor pentru zacuscă, sau a fiertului leșiei pentru săpun de casă, secrete pe care, generoasă, le destăinuia bunei sale prietene, Hilduța. Foarte receptivi, nemții asudau înfulecând și spuneau tot timpul ia, ia, ia, semn că pricepeau la fix tot ce auzeau și erau deosebit de interesați să ducă cu ei
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
transpirație, un tricou cu care puteai îmbrăca un cal și probabil chiar la asta folosise, iar calul alergase speriat de lupi că prea puțea a nădușeală, două perechi de chiloți, desigur de bumbac, albi cu ușoare urme maronii, precum și două săpunuri Rexona, cele mai vestite săpunuri ale epocii, folosite numai până la o treime și purtând încă, delicat încastrate în ele, fire de păr blond și culmea, creț, deși cei doi numai creți nu erau, dar, ce importanță are! Nu suntem noi
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
puteai îmbrăca un cal și probabil chiar la asta folosise, iar calul alergase speriat de lupi că prea puțea a nădușeală, două perechi de chiloți, desigur de bumbac, albi cu ușoare urme maronii, precum și două săpunuri Rexona, cele mai vestite săpunuri ale epocii, folosite numai până la o treime și purtând încă, delicat încastrate în ele, fire de păr blond și culmea, creț, deși cei doi numai creți nu erau, dar, ce importanță are! Nu suntem noi de părere că nu se
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
sau la una mică cu pațachinele de la serviciu, se aducea în vorbă prietenia dintre cele două familii, mai bine spus dintre cele două țări și cam cum petrecuseră ei la mare, cam ce țigări fumaseră, ce băuturi, ce răsfăț cu săpunuri și șampoane, săruri de baie și evident papuci de plastic roșii cu floricică galbenă. Se lansa ideea că, desigur la anul, o mică mașinuță, cu numai șapte locuri, le va sosi din Germania, evident după ce se vor hotărî asupra culorii
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
nr. 1755 din 21 octombrie 2015. bate vântul ploaia, lăcrimează duzii invocăm orbește harurile muzii de o vreme-ncoace ninge și ne plouă pe umerii goi trandafiri de rouă câte din principii nu ni ne supun nod marinăresc, frânghie și săpun de la papagali până la egrete noi suntem experți în a da rețete bune pentru alții, bune pentru toți de la Arhimede până la iloți noi am spart tipare, noi am spart oglinzi umbrele pe care nu poți să le prinzi regimente stranii puse
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]