1,771 matches
-
om vedea de pielea-l ține!” Atuncea, lasă pe copii / Și numai bine să te ții Că știu ei ce anume fac / Să-i vină dracului de hac! Copiii toți au năvălit / Pe drac și-atât l-au chinuit, Încât sărmanul a țipat / Parcă cu ceară l-au picat. L-au chinuit pe Sarsailă / Exact pe placul lui Dănilă, Încât atunci când a scăpat / Și hârșcâit și scărmănat, Fugit-a cât putu de tare / Să scape de așa chin mare. Nici banii
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
până-n noapte... De foame cânți să-ți treacă; Că zic: "Cum de mai poate Să fie vesel și să placă?" * * * * * După ani, mulți ani de zile... Văd în stradă, lângă gară, Un bătrân cânta din gură Tot povestea cea amară. - Sărman, când m-am născut, Măicuța mea, să mă fi luat!... Ce rău pe lume am făcut... Păcate n-am, nu-s vinovat! Flașneta-n glas avea durere, Și cerul sângera-n apus... Abia i-am spus: "La revedere!" A dat
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1401691284.html [Corola-blog/BlogPost/360999_a_362328]
-
tras de inculpat va fi socotit și verdictul final. Toată mulțimea a fost mulțumită de propunerea judecătorului aclamându-l ca pe un om de cinste, dar ei nu știau că vicleanul făcuse două bilete cu același înscris: „vinovat de moarte”. Sărmanul creștin simțise de la început viclenia judecătorului, care nu luase în seamă mărturiile sale de nevinovăție, și se ruga cu lacrimi Domnului Hristos să-l scoată din această mare nenorocire. Astfel în ziua judecății fu pus în fața inculpatului cele două bilețele
ADEVĂR ŞI NUMAI ADEVĂR de IONEL CADAR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1409128633.html [Corola-blog/BlogPost/357332_a_358661]
-
deranjează pe unii deoarece constituie o realitate existențială, puternică și cât se poate de compactă, conținând niște precepte moral-creștine foarte clare și corect definite. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat și de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) niște victime ce revendică „libertatea de conștiință” care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării
DESPRE IMPORTANTA OREI DE RELIGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_orei_de_religie_.html [Corola-blog/BlogPost/352536_a_353865]
-
aia de pensie alimentară, pentru fiul tău, fiul tău! ai uitat ce ai promis când l-am născut? că o să faci și imposibilul ca să ajungă copilul tău cu cel puțin o treaptă mai sus decat tine și acum abia are, sărmanul, cu ce se îmbrăca și încălța, noroc cu magazinele astea de second-hand, bărbat ești tu? te dai viteaz în fața mea, în fața unei femei fără putere, dar nu ai fost în stare să te duci nici măcar la vot, să-l dai
DACĂ AŞ FI FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Daca_as_fi_femeie_george_safir_1350376203.html [Corola-blog/BlogPost/345138_a_346467]
-
chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care și-o pune Eminescu: "Care este criteriul realității?... Poate că noi nu facem alta decât să
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
viitor, dezbracă pe om în arheu". La ideea acestui arheu ca spirit al Universului ajunsese - într-o viziune și versiune originală - și Eminescu în proza filosofică "Archeus", rămasă în manuscrisul 2269. E mai sigur, însă, că Macedonski să fi cunoscut "Sărmanul Dionis" (publicat în "Convorbiri Literare", la 1 decembrie 1872 - I - ianuarie 1873) și să fi fost impresionat e turnura problematică, estetică a nuvelei, privind ideea filosofică a "lumii ca teatru" între "epilogul" nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Complemeritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
continuat să-și depene tristețile pe harfa sa, singura amintire a măreței averi pe care o poseda în Roma. Beretele roșii, actualii locuitori ai fostei colonii Tomis, astăzi „municipiul (citește Republica Autonomă)” Constanța se mândresc nemeritat cu opera rămasă după sărmanul poet. Falnica statuie destinată amintirii sale nu a fost ridicată de actuala municipalitate care abia are bani să-și garnisească buzunarele ci de un rege care a domnit cândva peste acele teritorii ca parte a unei țări rămasă în dulci
MELANCOLIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397398369.html [Corola-blog/BlogPost/347809_a_349138]
-
Vin alții pe listă, nu e problemă. Pentru sistem, oamenii nu reprezintă oameni, adică suflete, ci niște animale pe care se experimentează, reprezintă doar cifre și analize. Lor, celor care conduc acest sistem putred, nu le pasă de voi, cei sărmani, de noi pacienții, ei sunt doar demagogi. Dar sunt și doctori cărora le pasă. Le pasă de tine, le pasă de mine, le pasă de noi. Sunt doctori care fac de gardă pentru oameni, nu pentru bani, deși unii mai
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476654932.html [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]
-
simț și codul lui Hipocrate în cerebel. Sunt acei medici tăcuți, calculați, rezervați, care nu trompetează și nu ies cu nimic în evidență, care nu cer șpagă de la pacienți pe holurile spitalelor ori pe la lifturi, sunt acei medici care respectă sărmanii, neasigurații și bolnavii. Fumați ? mă întreabă asistentul de pe salvare, întrerupându-mi gândurile la lupta cu sistemul medical. Dau din cap afirmativ, printre perfuziile cu glucoză, băgate prin niște branule, la ambele mâini. Ce rost are întrebarea ? îi răspund. Nu are
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476654932.html [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]
-
am parte? Și dacă aș fi asigurat nu le-aș plăti la acești hoți vreo lețcaie, vreun sfanț. Adică te pun să plătești milioane și nu beneficiezi gratis de un RMN ? Și șefii cei mari, ștabii, se îngrașă pe banii sărmanilor bolnavi. Mai bine zi că vrei bani în buzunar domnul asistent, nu că te-ar interesa asigurarea mea. Asistentul tace și nu mă mai întreabă nimic, parcă aprobându-mi logica curată ca lacrima. Ajung și la raze, mai aștept treizeci
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476654932.html [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]
-
și medical de a ajuta din pasiune și dăruire pacienții ? Unde vă este priceperea ? E pe lumea de dincolo probabil. Iată și rezultatul de la raze : plămâni fără leziuni, totul pare în regulă. Coborâm la urgențe minore unde așteptăm, printre alți sărmani și muribunzi, hemograma. Și iată că apare, adusă de două mâini îngrijite, mâinile unei asistente, drăguță femeia, văzută din față. Iată analizele dumneavoastră. Pare totul în ordine, dar aveți o ușoară anemie. Alo, duduie, unde ai făcut medicină ? Să îmi
DESPRE VIAȚĂ ȘI LUMEA DE DINCOLO de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1476654932.html [Corola-blog/BlogPost/350274_a_351603]
-
ce m-a vrăjit, a sirenelor dulceață, care m-au ademenit, între scylla și charybda am trecut cu greu strâmtoarea, era să dau ortul popii, era să mă-nece marea, apoi cu calipso-n brațe petrecut-am șapte ani, naufragiat, sărmanul, fără hrană, fără bani, până când o muritoare, nausica cea isteață, m-a găsit zăcând pe maluri, muribund, schimbat la față, în ithaka mea ajuns-am ca un vașnic cerșetor, și-am găsit la mine-acasă pețitor pe pețitor, voiau mâna penelopei
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425641412.html [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
urmă doar un caiet cu rime, Ci dragostea fierbinte, in clocot și alint. Ai dat o glossă vremii, zăcând încătușate, Când ți s-au plâns strămoșii din Nistru pân´ Tisa. Ne-ai dat comori de neam, în rime-mbrățișate, Ca un Sărman Dionis ce-n brațe ne-a cuprins. Din steaua ce născut-a, s-alinte românimea, Ne-ai dat întregul drum de trudă-n raze blânde. Tu, steag al slovei-patrii, ai îndurat asprimea Și toată nedreptatea ce-un neam întreg pătrunde
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
Dorcescu, Editura Facla, 1973, 179 p.; George Coșbuc, Versuri, Ediție îngrijită, tabel cronologic și referințe critice de Olimpia Berca, Editura Facla, 1986; - Colecția „Cartea școlarului”, serie îngrijită, tablou cronologic și referințe critice de Olimpia Berca: Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă. Sărmanul Dionis; Ion Creangă, Amintiri din copilărie; I. L. Caragiale, D-l Goe; G. Coșbuc, Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. 18. Referințe critice (selectiv): - în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olimpia_Berca.html [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]
-
Când ai cap... o pălărie Și o gură fără dinți? Ba aminte și-a adus, Când era vinu-năsprit: Mânca pastramă de urs Și-avea dinți de ronțăit. Când s-a limpezit molanul, Prostul nu poate să-l bea. - Tensiunea, vai, sărmanul!... Îl căinează soața sa. Îi dau ceai de rogodele, De susai, de păpădie... El ar bea și de nuiele - M-ascultă, că-i sunt soție. La grătar întoarce puiul, N-are voie nici să guste! Văd că nu-i place
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/C_i_o_c_a_n_i_t_o_a_r_e_a_marin_voican_ghioroiu_1343883849.html [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
vin din donații, strânse tot de slujitorul smaritean, ucenic, cândva, al Părintelui/Monahului Nicolae Steinhardt de la Mănăstirea Rohia, din Țara Lăpușului. Părintele Mihail Milea nu se laudă însă cu faptele sale. Consideră că este absolut normal să-i ajute pe sărmani și nici nu-și imaginează că ar putea face altceva în viață. "Este în primul rând lucrarea lui Dumnezeu pentru care spun în fiecare zi mare e lucrarea lui Dumnezeu că adună oamenii aceștia buni, voluntari, care pun suflet în
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
morminte, nu poți ca s-o aprinzi... Cu ce e vinovată - zic - biata urzică? Abia ce a ieșit și tremură de frică. În săptămâna mare, în pripă-i acuzată C-a înțepat cândva un fiu născut din fată. Până ieri, sărmanii, te căutau sub frunze, Dar astăzi te împroașcă cu venin pe buze; Ai ridicat din pat bolnavi de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste, hoț de nestemate
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_cred_ca_s_mort_si_nici_nu_stiu.html [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
deranjează pe unii deoarece constituie o realitate existențială, puternică și cât se poate de compactă, conținând niște precepte moral-creștine foarte clare și corect definite. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat și de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) niște victime ce revendică „libertatea de conștiință” care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… by http://uzp.org.ro/ora-de-religie-din-scolile-romanesti-factor-al-discriminarii-sau-mijloc-si-opera-culturala-a-spiritualitatii/ [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
niște prăpădiți. După ce a plecat Mototolea, Vasile Curcă nu se lăsă până nu i-o trânti bătrânului: --Bă, da’ fraier mai ești, moș Ioane! Crezi tu că nemernicul ăsta de nătăfleț n-o să le ceară, sau va refuza banii de la sărmanii pe care îi ia pe drum? Păi ce, el n-are cheltuieli cu benzina? Habar n-ai de economia de piață! Tot mai crezi că oamenii sunt fraieri ca tine? --Ce să fac, mă, Vasilică? Tot mai cred, șopti moș
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416424856.html [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
parabolică proiectată de găvanele vechi de când lumea ale lui Neum, poetul orb, are structura sintactică a unui vis proiectat pe repede înainte. Mii de ani de istorie întrețesută cu mitologia ne trec pe dinainte în chip monstruos. E ceva de Sărman Dionis în fantasma poetului Neum, fără trufie demonică, pentru că a contempla lumea înseamnă de fapt a o zămisli. E tentativa constubstanțială a naturii poetului, de a realiza imposibilul. Cu precizarea esențială că lui Daniel Drăgan i-a reușit! Bucurați-vă
LECTURI PUBLICE LA BRAŞOV de VIRGIL BORCAN în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_borcan_lecturi_public_virgil_borcan_1360453637.html [Corola-blog/BlogPost/351859_a_353188]
-
Acasa > Poezie > Credinta > UN SĂRMAN ȘI UN DRUMEȚ Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o zi senină Zi de soare plină Pe un drum pietros Cu privirea-n jos Un drumeț trecea Și se tot
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1436078158.html [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
o zi senină Zi de soare plină Pe un drum pietros Cu privirea-n jos Un drumeț trecea Și se tot gândea La viața sa grea Și așa-și zicea: "Doamne, dacă-aș fi Plin de bogății Aș da la sărmani Haine, pâine, bani Și aș încerca mai mult Văduvele să ajut Pe orfani să ocrotesc Și pe frați să îi iubesc, Pe bolnavi aș vizita Și Ție m-aș închina Cu toată viața mea!" Și cum merge-ngândurat Simte că
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1436078158.html [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
bogăția-n gând Se împiedică din nou De ceva mare și greu... Se oprește și-nciudat Vede ce l-a-mpiedicat: Jos, în colb stătea chircit Un biet suflet chinuit... Obosit și zdrențăros Adormise-acolo, jos... Omu-o clipă se gândește, Pe sărman îl ocolește Și se depărtează-n grabă Nici o vorbă nu-l întreabă Și parcă mai cu avânt Merge-ntruna fredonând... Dar, deodată se oprește... Parcă-o voce îi șoptește: "Doamne, dacă-aș avea bani Aș da și la ceai sărmani
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1436078158.html [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
Să nu-i fie ruga-n van" Și mergând ei pe cărare Deodată o cântare Se-nfiripă cu mult zel Și se-nalță către cer... O cântare de mărire De slavă și mulțumire Cântată ca dar de preț De-un sărman și un drumeț! Referință Bibliografică: Un sărman și un drumeț / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1436078158.html [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]