5,454 matches
-
de varză amestecate cu sarmale în foi de viță, o minunăție de mâncare ce ți se topea în gură. Ciorba de perișoare era și ea gata pe plită. Alexandru pregătise și el o damigeană de vin roșu cumpărat de la un sătean. Nu putea să treacă sărbătoarea neudată cu un vin bun. Îi plăcea și Magdalenei să aibă vin de sărbători, se gândea mereu că poate cineva o să treacă pragul casei în acea zi sfântă să le spună: Hristos a înviat!... Dimineața
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
deveneau albe ca laptele la bază, iar motivele țărănești în nuanță de negru lucitor pe roșu subliniau arta încondeierii. Așa primea Magdalena Duminica Albă ouăle fiind dăruite de copii altor copii primind în schimb alte ouă împodobite cu migală de săteni, fiecare după tehnica lui învățată din străbuni. O sărbătoare minunată în lumea satului românesc întâmpinată mereu de soarele arzător ce-și revărsa razele pe florile ce erau împrăștiate pe ulițele satului de către copiii care îmbrăcați în alb primeau prima sfântă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
Ăst lucru nu te întreba, De ce acuma facu-l... - Ba, iaca te întreb surprins: Amână, nu-ți îngădui, De somn de moarte parcă-s prins... - Aș vrea, dar vezi, prăpădu-i: Voi fi chiar mâine doborât... Și-au pus de gând sătenii Că-s prea bătrân, scorbos, urât, Li-s mai de preț buștenii.... Așa gândesc în felul lor Cu mintea ca securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
ce se impuneau de luat. Propunerea de a crea acest post trebuia discutată în ședința de partid mai întâi, așa era democratic: ca hotărârile să se ia colectiv și cum membrii de partid din C.A.P. erau considerați reprezentanții tuturor sătenilor, numai după ce aceștia o aprobau în ședința de partid lunară, se supunea în ședința consiliului ca propunere pe ordinea de zi. La raion era mai simplu, deoarece nu raionul plătea salariatul, ci gospodăria colectivă, așa că se putea obține postul solicitat
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427520830.html [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
părăsi sediul C.A.P.-ului îndreptându-se spre casă. De a doua zi trebuia să se prezinte la fermă așa cum a stabilit cu președintele Ionel Mușat. În acest timp cât ea mergea spre casă, la sediul colectivei cum îi spuneau sătenii, a sosit Ramona cu treburi și președintele a și întâmpinat-o cu vestea că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se înfiripă teama concurenței. Știa
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427520830.html [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului E ZI DE SĂRBĂTOARE E zi de sărbătoare-n sat, în suflet primăveri Înfloresc speranțe-n ramuri de gând, Din locașuri sfinte cu salcie vin săteni Eu păstrez cu tine mamă amintiri oftând. Ne întoarcem acasă ades cu gândul Oriune-n lume sunt sau ești plecat, Inima de dor... sărută pământul Nostalgic de câte ori revăd al meu sat. Ne dor în fiecare zi de acasă Dar de sărbători
E ZI DE SĂRBĂTOARE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1461520801.html [Corola-blog/BlogPost/384838_a_386167]
-
maceșul,... liliacul Toate s-au schimbat de când tu nu mai ești, Azi rar mai calcă câte un nepot pragul Pentru ei toate mamă. sunt doar povești. E zi de sărbătoare-n suflet, în calendare Tradiții păstrate-n bisericuțele de lemn Sătenii vin cu ramuri, ... câte-o floare Din casă Domnului binecuvântat semn. Valentina Geambașu 24.04.2016, foto internet Referință Bibliografică: E ZI DE SĂRBĂTOARE / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016. Drepturi de
E ZI DE SĂRBĂTOARE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1461520801.html [Corola-blog/BlogPost/384838_a_386167]
-
pe care le parcurge întreaga Românie. Naționalizarea principalelor mijloace de producție, confiscarea abuzivă a bunurilor individuale, a pământului și a pădurilor, cooperativizarea forțată a agriculturii, cotele exorbitante ce trebuiau predate la stat, impozitele... conduc la frustrare, ură, discordie în rândurile sătenilor. Oameni care până mai ieri erau prieteni devin dușmani de clasă. Credința creștină este, în aparență, zguduită din temelii, odată cu venirea la putere a comuniștilor. În ciuda acestor schimbări, oamenii continuă să își planifice activitățile în funcție de marile sărbători religioase, continuă să
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar fi: Vetuța Găvănescu, mama celor șapte copii, un model de femeie
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
vaci din străinătate, întrucat laptele acesteia e plin de chimicale. Nici macar soția sa, Vâna, nu dorește să crească o vacă dintr-o rasă neobișnuită. Cu toate acestea, Tapdig e gata să-și asume orice risc și provoacă mentalitatea conservatoare a sătenilor, pentru a le destupa mințile și a-i convinge să vadă lucrurile din altă perspectivă. Oare cum putem reuși să acceptăm schimbarea și să ne păstrăm tradițiile în același timp? Vacă sfântă aduce în discuție prejudecățile pe care le avem
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/13378/programul-celei-de-a-saptea-editii-a-divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]
-
acum nu știu prin ce minune și de unde au aterizat în mijlocul vostru. Să iasă imediat afară! Ei nu mai au ce căuta în școală și nici în satele respective, unde nu pot exercita decât o influență negativă asupra elevilor și sătenilor. * * Călugăru și Nistorescu s-au întâlnit în fața căminului, transpirați și congestionați la față, iar Călugăru, gata-gata să dea drumul lacrimilor. Au plecat agale către... nicăieri. Ei se cunoșteau bine, fiind colegi de școală normală; ba și la război au fost
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/harta-comandantului-proza-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
cea de la biserică unde mai primea și pomană se trezi lipsit de dorința suicidului, ba chiar reuși să treacă de iarnă, iar în primăvară, hai să fim sinceri, cui îi mai arde să-și ia zilele!? Prin urmare deveni un sătean cât se poate de normal mai ales că nimeni nu aflase de groaznicele clipe prin care trecuse pe când se afla în postura de sinucigaș cu repetiție. Ce lume, domnule! Referință Bibliografică: SINUCIGAȘ ÎN SERIE / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1453972159.html [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
dar eu unul nu cred în așa ceva și când nu crezi nu ți se întâmplă nimic rău. - Vei simți pe propria piele! - Dacă faci magie neagră, de ea să ai parte! Odată și odată răul pe care l-ai făcut sătenilor se va întoarce împotriva ta. De zgripțuroaică ce ești și moartea te ocolește! Ce să facă cu tine? Să se împiedice diavolii de hidoșenia ta prin iad sau să le răstorni cazanul cu smoală? - Ptiu, diavol ce ești, te aranjez
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
reținere tânărul. - Nu vorbi cu răutate, băiete și nu te întrece în glume cu slujitoarea necuratului că mare pacoste se va abate asupra ta, îl dojeni Marița lui Gogonete, o femeie tare afurisită din satul vecin care se ciondănea cu sătenii din motive neîntemeiate. - Lasă băiatul în pace! - sări Leta lui Mandache. Toată lumea știe că mergi tiptil pe lângă gard, seara pe negură, ca nu cumva să te vadă careva și intri în ograda vrăjitoarei. De ani de zile îți face de
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
lucru cu fruntașii satului cărora le făcea farmece să le moară păsările și animalele, să li se pârjolească ogoarele, să se măneze viile și pomii. Într-una din zile îi zise Marița lui Gogonete: - Soro, să vezi cum au sărit sătenii în ajutorul noilor familiști! - Ai fost la nuntă? - Am fost! Am crezut că acolo îmi voi găsi vreunul, dar după tăvăleala de o noapte, nenorocitul a dat bir cu fugiții. Era însurat! - Aranjăm noi cumva... Dar ce-ți trebuie bărbat
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
seara, pe te miri ce, la omul acela rău care nu le dă nici lapte, să nu se otrăvească cu lacurile și diluanții lor cu tot. Mergea și se tot gândea. Mai zicea câte-un'' bună ziua!'' când trecea pe lângă un sătean. Îi răsuna și acum în minte vorbele mamei, ca o rugăminte: ,,Să înveți, mamă, carte! Vezi și tu cât de greu este în ziua de azi. Muncești și nu ai cu ce trăi de pe o zi pe alta!'' „Dar fata
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Puterea_vointei.html [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
luptei de la Podul înalt. Conștient de acest lucru, sesizabil doar de strategii de geniu ai istoriei, Ștefan cel Mare pregătește atacul final dublat de un șiretlic eficient. Pentru a-i deruta și mai rău pe turci, Maria Să ordona că sătenii plasați pe dealurile din fața să facă un zgomot cât mai mare din trâmbițe, tobe și buciume. Turcii musca momeală crezând că vor fi atacați din flancul stâng, se regrupează și se pregătesc de apărare. Atunci, Ștefan cu grosul armatei cade
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
Vasile Netea și alți români de bună și dreaptă credință, asemenea lor, rosteau cuvinte de întemeiere, sub cupola unui timp ostil mereu, acolo, lângă Statuia de bronz a Maestrului, cea târâtă în lanțuri, abandonată la periferia neputinței noastre, în Mai sătenii lui și toți oamenii de bine ai acestei Patrii de pământ și de Cer, își mai aduc aminte de el. Mi-a fost dat, în desele mele peregrinări la mormântul Poetului și-n jurul Casei lui, care nu era atunci
LUCIAN BLAGA- IN MEMORIAM (1961-2011) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_lucian_blaga_in_memoriam_1961_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/366849_a_368178]
-
covrigi sau colăcei și nuci. La unele case primim chiar și cârnați de porc făcuți în casă. La alte gospodării suntem invitați la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă cu porțile și ușile larg deschise. Nu uităm că sunt destule familii care ne așteaptă să cântăm. Asta-i datina străbună și, cu drag, noi colindăm... Referință Bibliografică: VACANȚA DE CRĂCIUN / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Murgu_caramidarul_mihai_leonte_1352020935.html [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
mânca omenește și să bea un pahar de vin pe cinste. Șeful de post cunoștea toată comuna așa că nu i-a fost greu să le recomande ce-și doreau ei. Întrebând pe ici pe colo au ajuns seara la poarta săteanului unde ar fi trebuit ei să înopteze. Femeia tocmai ducea o găleată cu apă de la fântâna de peste drum. Politicos, nea Ghiță i-a luat găleata din mână și i-a povestit, în timp ce mergeau spre casă, despre felul cum i-a
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
local, unde se făceau nunțile și care se afla undeva în laterala stângă a caminului în capăt, mai în spate. Și, povesteau îngrijitorii, a fost nunta lui cutare și s-a făcut o glumă și se râdea copios de asta. Sătenii, prietenii, i-au măzgălit gardul cu catran că nu știu ce nu le-a dat la nuntă sau nu a făcut cum trebuie. Râdeau cu toții dar Lăcrămioara începu să se gândescă foarte serios la ce auzise și părea absentă. Adică, oamenii mari
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Descoperirile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
de cult din satul Jieț a fost o bisericuță din bârne de frasin. Construită într-un zăvoi de către grănicerii nemeși (după 1750), a fost singura din Valea Jiului care a scăpat nearsă de turci, în invazia lor din 1788. Pe la 1850, sătenii au găsit o comoară „de-a urieșâlor” (nu se mai știe ce conținea, dar se spune că ar mai fi una mult mai importantă). Cu o parte din ea, cele 8 familii au cumpărat de la Habsburgi muntele Slima (în jur
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
Niculaie; simbria erau haine de elev și rechizite pentru toți cei 5 frați. După război, în loc să își continue doctoratul în Franța, Bunu s-a întors de pe un front pe altul. Biserica nu mai avea geamuri și cam o treime din săteni trecuseră la alte culte. Până să fie avansat la Jilava pe motiv că Hristos Dreptul Judecător avea coroană regală pe cap, doar unul din verii săi buni a rămas adventist de ziua a șaptea. Și astăzi, familia sa e singura
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
din Cernăuți. Aici, membrii societății au trecut la organizarea unor manifestări de amploare, prima având loc în 1931, de Sfântul Petru, și a fost rezervată sărbătoririi poetului Petre Dulfu la Tohat, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani. În afara sătenilor veniți din peste cinsprezece comune, au participat o serie de personalități din județ și din țară, dintre care amintim pe Emil Bran, Elena Pop Hossu-Longin, președinte de onoare al societății, Leontin Ghergariu, Gheorghe Mătieșanu, prefectul județului Sălaj, Petru Bran și
TINERIMEA DE ELITĂ A ROMÂNIEI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Tinerimea_de_elita_a_romanie_radu_botis_1371202638.html [Corola-blog/BlogPost/342176_a_343505]