3,569 matches
-
Una din cele două săli de clasă a fost terminată în acel an, 1922, dată rămasă în memoria învățătorului Gh. Călinescu, care a intrat în acel an în clasa I. Legea învățământului (legea Angelescu) din 1924 prevedea construcția de coli sătești, cu fonduri date de stat. Construcțiile erau tip: o construcție dreptunghiulară, cu două săli de clasă, despărțite de un hol, separat la mijloc pentru cancelarie. Nu e greu de observat că arhitectura acestor școli pornea de la casa rănească, mărită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără posibilități minime. S-au continuat activitățile anterioare în cadrul cooperativei școlare „Economia”, „colțurilor eroilor” întrun chip cu totul deosebit și demn de jertfa eroilor. Poate folosi ca model.41 O obligație în plusă pentru învățători era pregătirea militară a tineretului sătescă - premilitarii - despre care, în treacăt fie zis, n-a avut niciun fel de urmare în ducerea războiului. Nu s-a spusă îndeajuns: armata română a intrat nepregătită în război, și în primul și în al doilea, dar vina n-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coordonare format din: președinte Victor Panțu primar, și secretar Gheorghe Vraciu, director de școală și de Cămin Cultural, membri: Virgil Dorcu - notar, V. Trandafir - secretar P.M.R. (Partidul Muncitorescă Român) Ion Exarie - șef post de miliție, Alexandru Știrbu - secretar organizației Tineretului sătesc, M. Bârgăoanu - U.F.D.R., Dumitru Laza - Frontul Plugarilor. Raportul prezentat atunci a scosă în evidență donațiile făcute de locuitori pentru școală (1178 lei), dar și de Spiridon Manolache, administratorul proprietății lui Iliescu - Brânceni, care a donat 3 care de lemne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
42 de ani în Slobozia - Filipeni și căruia satul îi spunea „Domnu’ ”, s-a născut în 1903, într-o familie de răzeși, din satul Oțelești, mulțumitor de înstărită ca să-l poată purta la școală. Atunci erau rare și școlile primare sătești, având norocul de a învăța la școala din satul apropiat Lunca, unde l-a avut ca învățător pe renumitul Gh. Postoi. Primul război mondial l-a prinsă în școala primară care avea durata de cinci ani, copiii fiind dați la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se vindecau prin autosugestie, prin descântece și leacuri băbești, apelau la medicul de la spitalul din Parincea, apoi la cel din Secuieni. La Parincea, unde am funcționat ca profesor primii doi ani de activitate în învățământ (1965-1967) era un spital sătescă care deservea populația de pe o rază de 50-80 km, construit pe timpul lui Ferdinand și Carol al II-lea. După al doilea război mondial, în noile condiții politice, la spitalul din Parincea funcționa un doctor cam nebun, așa îl percepea lumea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțin, sub raport cultural, nu a suferit prea mult. Cum? De ce? Doctorul ne spune ceva ce se uită, atunci când se vorbește de lumea satelor în perioada zisă comunistă: accesul neîngrădit la cultura națională și universală, accesul la cărți, din biblioteca sătească, pe care, ca student, n-a avut posibilitatea să le vadă, să le ia în mână și să le citească. De regulă, acest aspect este trecut cu vederea sau se uită! Spre cinstea lui de doctor, pe unde va fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La fel și cu untdelemnul, nu și se zicea ulei, obținut din semințe de floarea soarelui, bostan, în instalații numite oloinițe; s-a renunțat să se mai producă manual. Reluarea desfacerii mărfurilor prin comerțul cu amănuntul în prăvăliile și magazinele sătești, chiar dacă se făcea un comerț de întâmpinare, de preluare a produselor gospodăriei țărănești la prețuri mici, a asigurat, din punct de vedere alimentar, dulciurile pentru cei mici - bomboane de toate felurile, marmeladă și halva. Trebuie observată schimbarea intervenită în alimentația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Foarte rar se interpretau tangouri sau valsuri care au pătrunsă târziu în lumea satelor, urmare a plecării multor tineri la școlile din oraș. S-a ajunsă la o separare: o reuniune a tinerilor de la coli, a studenților și a intelectualității sătești și alta a celor din sat, fără să se facă o ruptură totală. în perioada interbelică, continuându-se tradiția serbărilor școlare de pe vremea învățătorului Gheorghe Postoi, învățătorii se întreceau în pregătirea și prezentarea unor programe artistice diversificate: coruri, recitări, teatru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și năpăstuiți. Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o band adevărată de prădători pe la curțile boierești (se considerau haiduci) care a fost anulată prin intervenția jandarmilor. Un alt alai care însoțea Anul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Deja, după primul război mondial, guvernanții de atunci care au pusă în aplicare reforma agrară din 1921, au precizat rezervarea, în fiecare comună, a unei suprafețe de teren, ca loc de practicare a sportului. În absența unui cadru organizat, comunitățile sătești aveau și practicau întreceri sportive tradiționale: oina, care este un sport național, cu variantele sale determinate de numărul participanților 4 sau 8. Jocul cu mingea se desfășura pe imașul satului între două echipe: una la bătut, lovit mingea cu un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în folosă obștesc. Carol al II-lea, regele care a vrut să-și subordoneze mișcarea legionară, a creat organizația copiilor și adolescenților „Străjerii” și a reactivat, subordonând-o, mișcarea „Arcașii”-lor. De asemenea, a fost inițiată pregătirea fizică a tineretului sătesc, în cadrul mișcării premilitarilor, fiind pregătiți de învățători, sau alți „gradați” din sate. Marea masă a poporului a făcut, atunci ca și acum, sport prin muncă: marșuri lungi cu unelte de muncă în spate, cu ulciorul de apă și cu „mâncarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se datora partidului unic. Cert este că nu s-a întâmpinat nicio piedică pentru a se organiza o echipă de fotbal din oamenii locului și dintre cadrele trimise în comună, la școală, la dispensar, la CAP. Anul 1960, pentru echipa sătească de fotbal din comuna Filipeni, a fost anul de vârf. După participarea prin anii 1957-1958-1959 la competiții cu rezultate schimbătoare (și victorii și înfrângeri), echipa s-a maturizat și ca joc, și ca vârstă. Desigur, componenții echipei jucau din plăcere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și acum vorbește cu patimă despre fotbal și echipă. În afară de Ilie Vraciu, ar fi putut juca în echipe mari regretatul Mihai Cucu, care era ca argintul viu, penetrant și cu viziune în joc, anticipânăd fazele. Sistemul de jocă în cupele sătești era eliminatoriu; trebuia să câștigi toate jocurile, iar noi jucam numai în deplasare, datorită și poziției geografice a comunei, mai izolată, mai la margine. Deplasările se făceau cu căruțele CAP-ului, cu camionul, cu ce dădea Cel de Sus, așa că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de partid care avea un birou executiv care se întrunea lunar sau de câte ori era nevoie. Biroul executiv aproba planul de producție, promova cadrele, făcea propagandă la alegerile pentru organizațiile de partid și la cele pentru Consiliile populare care numeau deputați sătești comunali și județeni. Deputații în Consiliul popular se alegeau la doi ani, câte un deputat în fiecare circumscripție. După Ion Boghiu a fost numit - alesă Constantin Roșu, fost șef de punct agrozootehnică de la Slobozia - Filipeni (la Fermă, cum se spunea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
local (a fost folosit și ca bibliotecă) a rămasă în picioare până după 1965. În 1890 a fost adusă învățător în Lunca, Gheorghe Postoi. e) Conflictele dintre cetățeni au fost aplanate pe plan local. În 1832 au fost create județele sătești păstrate de Al. Ioan Cuza și înlocuite în 1876 cu judecătoriile comunale, formate din: primar, jurați și secretarul primăriei grefierul. În 1920 aceste judecătorii devin „Sfatul de împăcăciune”, mai târziu s-au numit „Comisia de împăciuire” care au funcționat până în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, în spate, e bucătăria de vară, soba mare, de lut, dulapul de vase, într-un colț - niște semințe de dovleac, aruncate direct pe jos, trebuie curățate și duse la teasc pentru ulei, e mai bun decât uleiul de la magazinul sătesc, e făcut la presă, virgin, nu e rafinat, dublu rafinat, cum se face la fabrică. Icoane și tablouri pe pereți, doar frigul o deranjează pe învățătoare, frigul de iarnă și răcoarea de vară din bucătărie. E acasă coana învățătoare, preotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Ștefan, Florin Busuioc, Cătălin Crișan, Stelian Filip, Andreea Andrei, Viorela Filip, Marian Stere, George Popovici... Azi a terminat Oana Georgescu, de scris o carte despre compozitorul născut pe 12 mai 1934 la Sicold, în Harghita, și sorbind melancolia și mirajul sătesc de la Siclod în Mureș, unde a copilărit, Jolt Kerestely. Așteptată de lumea cucerită iremediabil de spumele valului fremătător al muzicii ușoare românești contemplate de istoria muzicii care strălucește și percutează prin oricâte impasuri se întind azi între ea și spectacol
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
după curcubee. Depărtarea însă, nu se îngusta. Plecările în joacă după ideal au deprins un contur la un moment în care am înțeles că dacă doream să îmi depășesc condiția socială și umană trebuie să părăsesc lumea și mirajul vieții sătești, căutându-mi rostul într-o lume nouă. Am plecat de acasă la paisprezece ani, cu un geamantan de carton, prăfuit (fusese al unui frate mai mare). Am mers cinsprezece kilometri pe jos. Mama m-a însoțit până la ieșirea din sat
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produse agricole. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
ea”, i-a mai spus așa când a fost tatăl ei bolnav și atunci când nu se simțea ea bine, „să aibă grijă de ea”, dar nu ca acum. Ieși în stradă și se gândi să-și îndrepte pașii spre magazinul sătesc, să facă mici cumpărături; niște arome pentru prăjiturile pe care voia să le pregătească pentru masa de prânz, după logodnă. George îi adusese o sticlă de șampanie cu câteva zile mai devreme pentru că dorea să serbeze împreună cu Frusina, logodna. Afară
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
de purificarea casei și a cărei frăgezime este cu atât mai mare, cu cât trece mai mult timp de la pregătirea ei. În viața omului modern, covrigii cu ou au început să devină hrană de zi cu zi și, în afara comunităților sătești unde funcția de ritual nu a dispărut, să fie pregătiți tot timpul anului și în cofetării. În fiecare an organizatorii își propun premierea celor mai reușiți covrigi cu ou prin organizarea de concursuri în cadrul Festivalului de la Lerești la care în
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
în zonă de podiș, nu știu dacă erau în el câteva sute de locuitori, avea un stadion de fotbal cu nocturnă. Nu era ea la standardele impuse de FIFA, dar se putea juca fotbal de agreement sau competițional la nivel sătesc, la orice oră din noapte, fără nicio problemă. Pe traseul de întoarcere trebuia să trecem printr-un oraș din gara căruia a doua zi luam trenul spre Bruxelles. Cel mai mult m-a distrat când nepotul domnului Bonte, un pușt
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
din cadrul acestora. 193 Apare acum o pleiadă de învățători patrioți, iubitori de cultură, apostoli ai luminării satelor. Ei erau pionii culturalizării maselor, motorul inițiativelor și activităților de tot felul între care, la un loc de frunte, era înființarea de biblioteci sătești pe lângă școli 56. Roadele acestei stăruințe nu întârzie să se arate, locuitorii satelor fiind dornici să citească și să asculte din cărți 57. Evident, în această perioadă, organizarea unei biblioteci, cât de mică era dificilă, mai ales că în
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
să asculte din cărți 57. Evident, în această perioadă, organizarea unei biblioteci, cât de mică era dificilă, mai ales că în Tr Severin nu exista o mare bibliotecă publică, ca mai târziu, care să-i sprijine pe întreprinzători. Unele biblioteci sătești au fost înființate cu ajutorul Casei Școalelor care, sub ministeriatul lui Spiru Haret, au desfășurat o laborioasă activitate în acest domeniu. Cu sprijinul său au fost înființate biblioteci la Broscari, Cujmir, Gârla Mare etc. 58. Dar, din lipsa susținerii materiale
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]