2,895 matches
-
cînd m-am întors în România? Uite că-ți răspund. Eram abia eliberată și foarte precaută cu tot ce mă putea răni. Să te fi folosit ca să ții locul altei iubiri? Nu mai îmbinați atîta inutilul cu neplăcutul. Io-s sătul pînă-peste-cap. Bodogăniți ca moșul cu baba. Mi-e somn. Da, Tano. Să "reconstitui" amărăciunea din dragoste, dorul, jindul e mai dificil decît să refaci un animal preistoric pornind de la o vertebră. Pateticul te face să rîzi: "Cît am fost plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lumină a așezat-o pe Madona Sinigaglia. Degas a fost și el caecus orbit de efecte de culoare, speriat de plein-air. Și Grigorescu? El n-a... Dar poate că nici n-o să se întîmple asta. Cuprins de Marea Lene a Sătulului, Tano doarme, cu pîntecul mulțumit. Carnea i-a înfundat urechile cu dopuri. Abia înaintez pe șoseaua în beznă. E atîta liniște încît, spus cu o imagine destul de obosită, ca și mine, aud "foșnetul" zăpezii. Mica melodie "Pe fiecare clipă bubuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Dar un seism, stârnit se pare de contradicțiile dintre formă și conținut, declanșă distrugerea întregului eșafodaj, iar bătrânul Fluviu se opri cu epavele amintirilor cu tot, bulversat, clătinat, deturnat și șocat din curgerea sa. Porni în aval îmbufnat și greoi, sătul de antagonismul ivit în căsoaia Alimentarei. Era vânt afară. Gândire barocă, suna decodificat mesajul. Ceea ce înseamnă că Paravocile din Citadelă deveniseră Plurivoci prin automultiplicare, semn de independență și de rupere de Metavocile ancestrale de pe Planeta de origine, ridicate la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ca Mama dintâi? Două Mame, sau două Mioare? Chiar dacă ne numim la fel, Mioara mea trebuie să fie Mama cealaltă. Dacă nu, lumea nu are sens. Totul ar fi haos, Diavolul ar triumfa. Infernul ar triumfa și ar fi Rai; sătul de vânzoleala necontrolată fără arhetipuri și constante, Diavolul s-ar autoflagela convertindu-se la creștinism. Adică la autocunoaștere și-și va vedea răul din el pe care-l va modela, cizela, șlefui și-i va falsifica unele finaluri, înlocuind actorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
remarcasem întârzierea și voiam să dovedesc că atinsesem această discreție. Părinții îmi ascundeau ceva, de teamă să nu-i spun surorii mele mai mari. M-am dezlănțuit într-o furie oarbă. „Spuneți-mi, o să vedeți că-mi pot ține gura.” Sătulă de război, mama mi-a șoptit la ureche: „Sora ta va primi un pian de ziua ei.” Am rămas năuc preț de zece secunde și-apoi am strigat: „Julie, o să primești un pian de ziua ta.” Nu știam de ce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
un raid neoficial de cumpărături pe Champs Elysèes. Ghinion, Scorpia era cu capsa pusă, nu găsise pesemne destule poșete și zorzoane care să-i placă, a-nceput să-l ia peste picior, să-l facă troacă de porci, că era sătulă de evrei, că îi era scîrbă de ei, că și în Paris nu dăduse decît peste jidani care cu vorbe dulci nu făcuseră altceva decît să atenteze la buzunarul ei. Ăsta a fost motivul, nu mai voia să audă de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să mă înfieze de la Casa Copilului la cîțiva ani după ce-a ieșit din închisorile comuniste. Tocmai am tecut de MAE, îl întrerupe șoferul, sîntem pe Arcului, ce-ar fi să vizităm și zone mai lăturalnice? De marile bulevarde sînt sătul pînă peste cap. De pe o străduță ca asta l-au umflat cînd l-au închis, reia Roja. L-au încolțit și de la un capăt și de la celălalt, punînd pe el farurile ca pe un iepure. Mașinile erau două Rolls-uri rablagite
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cînd te trezești peste noapte cu toate alea în cîrcă, descurcă-te dacă mai poți, spune. Nu e chiar mort, spune Părințelul, încă se mai mișcă, încă mai gîndește, adaugă și Curistul, un sfat e întotdeauna bine-venit, îl încurajează. Sînt sătul, de sfaturi, i-o întoarce Roja, indicațiile, povețele, astea l-au dus și pe el de rîpă, femeile, ce mai încoace și-ncolo. Hai recunoaște că asta te macină cel mai tare, zice șoferul, și o să te simți mai bine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dat seama de asta. După primele întîlniri care avuseseră loc în formulă completă, Roja a început să lipsească tot mai des, să nu-și mai facă apariția decît în trecere. Mai în glumă, mai în serios, le spunea că e sătul pînă-n gît de fumul de țigară, de fufele în fustițe mini care se țin scai de el, că are altceva mai bun de făcut. La fel de bine puteau să se distreze și fără el, să comande băutură și mîncare, să facă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să reziste tentației tentantei fete și a uzat de toate mijloacele sale de cuceritor făptuind grozăvia ce va aduce schimbări În viața tuturor. Între Victor și Maria au Început certuri interminabile și soldate invariabil cu grave corecții fizice aplicate femeii. Sătulă de tratament, dezgustată și pedepsită de viață, l-a chemat pe Valerică și i-a spuns: Dragu’ mamei, eu nu mai pot! Plec, mi se rupe inima de tine, ești un băiat bun și are să-mi fie tare dor! Să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cuprinde eseuri (pretinse eseuri) scrise într-o stare de surescitare intelectuală, dar fără idei demne de luat în considerare. Iată primul paragraf din primul eseu, Jumătate de măsură: „Un poet bine hrănit devine un mic afacerist al culturii, așa cum pisica sătulă nu prinde șoareci. Toți poeții vor să aibă faima ‹ lui Eminescu, dar nici unul nu ar vrea să accepte vicisitudinile vieții acestuia.“ De ce devine un poet bine hrănit un mic afacerist al culturii - ne vine greu să înțelegem. Trebuie să gândești
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mă poți asculta un pic? Parcă aș avea încotro? Îmi oferi o alternativă? Cam da. Ce-ai zice să fii tu director și eu să fiu în locul tău? Păi, aș zice că intrăm în normalitate. Pandele știa că Mitocaru este sătul pînă în gît de "meseria" de director, dar era convins că își va duce misiunea pînă la capăt, adică pînă la falimentul fabricii. Atunci ne-am înțeles, concluzionează directorul, continuînd să zîmbească larg. Pînă la prînz, Consiliul de Administrație l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era fericit că de acum înainte boier mare va fi. Reprezentativ pentru felul cum a făcut facultatea Dinu este examenul cu profesorul cel mai sever, ilustrul academician Mihoc. Nu-i mare lucru de capul tău, i-a spus profesorul Mihoc, sătul să tot tragă cu cleștele un răspuns la biletul de examen. Dar am învățat, dom profesor. Dinule, ori înveți, ori nu înveți, mie nu mi se pare că ar fi o mare diferență. Mama lui Dinu Ariceanu lucra la laboratorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în spitalul Fundeni, iar nenea Vasile le trecea pe toate prin moara cu ciocănele. Pe Didina a ciocănit-o în ieslea vacilor, pe Argentina, în căpița cu fân, mătușa Varvara îl aștepta dimineața în șopronul din spatele casei. Tată, vacile vin sătule de la cireadă, le pasc pe zonă până le fac cobză, de ce le mai pui fân în iesle? Era în clasa a șaptea, ceilalți doi frați erau dați în grija bunicilor, mama grav bolnavă, tata la lucru până seara târziu. Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
disprețuit de soldați. Și fiind urît de unii și disprețuit de alții, s-a urzit împotriva lui o conspirație și a fost omorît. Ne rămîne să arătăm acum caracterul lui Maximin. Acesta a fost un om foarte războinic, iar armatele, sătule de moliciunea lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, l-au ales după moartea acestuia împărat. Nu s-a bucurat mult timp de domnie, deoarece două lucruri îl făceau să fie urît și disprețuit; mai întîi faptul că era
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se răsculară mai întîi cei din Africa, apoi Senatul și întreg poporul Romei. În fine, toată Italia conspiră împotriva lui. Propria lui armată care tocmai împresura Aquileia li se alătură și întrucît soldații întîmpinau greutăți în cucerirea cetății și erau sătui de cruzimile lui, fiindu-le totodată mai puțin frică de el pentru că îl vedeau înconjurat de dușmani, îl uciseră. Nu vreau să vorbesc nici despre Heliogabal, nici despre Macrinus, nici despre Iulian care, fiind în totul demni de dispreț, au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lumină, fiindcă numai așa puteau să miroase ca aerul încărcat de soare și miere și flori... chiar așa erau, fiindcă, atunci când m-au atins, am simțit căldura soarelui pe bot, în gură, în inimă și m-am simțit îndestulat (nu "sătul", ca de la mâncare, ci altfel, cum nu mai fusesem niciodată și nu știam ce înseamnă asta) așa că mi s-au muiat picioarele și am îngenuncheat. Doar așa am cutezat să mă uit mai sus : atunci i-am văzut chipul. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se cade. Și pe bună dreptate... E așa mică, or, un copil e o comoară, cum să-l ducă ea, dacă-l scapă ?! Și drumul o fi lung până acasă la ei... Și nu știu cum să vă spun : eu cam eram sătul de copii mici, că frații mei sunt o droaie și trebuie să am grijă eu de ei... Dar acu' era altceva: tare aș fi vrut să mă uit la copilul acelei femei... Dacă ea e așa frumoasă, cine știe cum o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Taci, Dinule mamă, că ne rămân copiii pe drumuri!.. Să nu ne audă careva, că-i plin de ei pe la toate colțurile... Auzi dragă! Tu rabzi de foame acum și ți se spune că într-un viitor nedefinit vei fi sătul. Tu îngheți cu familia în apartament noapte de noapte și ți se promite căldură la discreție pentru anii care vin. Ce bine ar fi să trăim în viitor, Vetucă, nu în prezent! Că viitorul va fi luminos, purpuriu, fericit; numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vrăjeala, Cipriane! Mai nimerit ar fi să povestești care-i treaba cu nevasta pădurarului, cu pensia super, cu votul pentru binele țării de care numai tu ai parte... Că de fantasmagoriile și de bâlbele tale, dobândite după acea tărășenie, sîntem sătui până-n gât! Cotarlă ordinară ce ești! Ia-ți bastonul și plimbă ursul, excelență! Aista-i mesajul nostru pentru Înălțimea Voastră, Cipriane! îl atenționau pensionarii de rând, în timp ce doamna îl toca mărunțel: Asta ți se cuvine! Atâta meriți! Craiule! Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu o traistă doldora de franzele și seleam, ca să mănânce și ei pe săturate că el a topit de unul singur o franzelă întreagă și-un seleam și a lins nu mai puțin de trei halbe de Regină blondă... Așa sătul și bine băut parcă nu-și amintește să mai fi fost vreodată... și la chimirul lui lustruit de vreme cu peste una sută lei ce-i dădea siguranță și-l făcea să se simtă și el gospodar printre fruntașii Mitocului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
faci cale întoarsă! La noi îi o regulă, la noi îi o disciplină! Asta trebuie s-o știi și tu, măi Tăloi! Că, de nu, o căcărisești cu toată gloata ta cu care te dai mare! Îl atenționau amenințător vecinii, sătui de bejenari de-aiștia pripășiți la Mereni în căutarea unui trai ceva mai de Doamne-ajută. Mai întâi, să știi vecine, că tizicul de la Puțureni îi cel mai bun din țară! Că la noi bălegarul se frământă mai întâi separat și abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lemn către scara blocului și nu mai putea fi văzut până a doua zi. Dracu' să vă ia, nu v-am zis că n-aveți voie să spuneți nici în mormânt "gherlă"? zicea supărat Nae Stanciu. Nu credeți că-i sătul de gherla cealaltă?... În apartamentul lui nea Onuț intra foarte puțină lume. Nu te-ai săturat, omule, să tot stai singur-cuc? Nevasta ți-a murit, copiii ți-au plecat. Prea te ferești de oameni, prea stai singur, ca un schimnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Când să ies din cimitir, m-au ajuns acordurile de vis ale lui Milică. Scosese vioara și îmi răspundea. Am dat să mă întorc, dar glasul binevoitorului de dinainte a fost ferm: "Hai, du-te-n mă-ta, că-s sătul de tot felul de ciudați!"... Milică a zâmbit, cum numai el știa s-o facă, și a continuat să cânte... 24 Nu mai sunt singură în Little Cayman. M-am trezit în poartă, la Frații Grimm, cu un superb cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu bucățică. Nu lipsea decât capul lui. La propriu. în ciuda valului puternic de greață, se menținu pe picioare. Ce mult se schimbase! Atât de mult! Odată acest mister ar fi fost distracție adevărată. Cum se schimbă oamenii, situațiile, cât de sătul era de toate! Luă cutia cu el. Ultimă piesă din puzzle era să găsească sabia. O va face. La ușă se întoarse înapoi. Nu vroia că Amanda să bănuiască ceva. Puse totul la loc. Nu era bine nici să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]