KorAP: Find »[drukola/base=săvârși & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...1774 >

44,331 matches

Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003

își fac semnul Sfintei Cruci știu să se apropie de orice lucru din lume făra ca lumea să devină prilej de păcat și de atracție păcătoasă. De aceea spun și Sfinții Părinți ca la începutul oricărui lucru pe care îl săvârșim să ne facem semnul Sfintei Cruci. De pildă, ne însemnăm cu semnul Crucii și înainte și după masă, însoțindu-l cu rugăciune, iar mâncarea noastră nu devine prilej de păcat, iar somnul nostru cu crucea pe pernă, așa cum ne spune

DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318

fiind plină de dăruire. Pentru el îndrumarea credinciosului de către preotul-păstor spre imitarea lui Hristos reprezintă scopul ultim al pastorației. Ca să împlinească acest ideal, Sfântul Vasile unește în mod indisolubil învățătura lui pastorală cu adevărurile dogmatice fundamentale, prin trăirea cărora se săvârșește în sufletul credinciosului „creșterea” lui Iisus Hristos. Preotul ca să devină „modelul credincioșilor” trebuie să fie „Evanghelie vie”. Însă, Sfântul Vasile are conștiința profundă că lucrarea de vindecare și izbăvire a sufletelor este lucrarea prin excelență a harului lui Dumnezeu. Educația

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
geografice sau de factorii prejudecății, limbă, etnie, istorie etc. A educa creștinește mai însemnă a învăța să ascult vocile interioare ale conștiinței mele, să accept autocontrolul pentru faptele mele și să mă căiesc pentru greșelile mele pe care le-am săvârșit, să cer și să ofer atunci când mi se cere iertare, să-mi ispășesc păcatele prin lacrimile pocăinței și prin apropierea de Dumnezeu, prin intermediul convorbirii rugătoare cu El. Prin urmare, pedagogia creștină slujește mai mult situația prezentă (trecătoare) și viitoare (veșnică

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
chemarea cerească (Evr. 3,1) și să urmeze viața demnă a Evangheliei lui Hristos (Filip. 1, 27). Că creștinul nu trebuie să fie superficial (Luc. 12, 29) și să fie atras de pomenirea lui Dumnezeu și de voința de a săvârși cele plăcute lui. Că creștinul trebuie să se arate în toate superior dreptății din lege și să nu jure și nici să mintă (Mt. 5, 34). Că nu trebuie să blasfemieze (Tit. 3,2), nici să înjure (1 Tim. 1

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
frumusețea, nici măreția, nici cinstirile de la toți oamenii, nici această împărăție, nici orice altceva important din cele omenești, la care s-ar putea referi cineva; nici nu-i admirăm pe cei care le au, ci cu nădejdea înaintăm mai departe săvârșind orice ca să ne pregătim pentru cealaltă viață. Așadar acestea care ne ajută spre această viață, spunem că trebuie să le iubim și să aspirăm la ele cu toată puterea noastră; acestea însă care nu ajung către acea viață, să le

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
în lucrurile ostășești. Aceștia desigur după ce exersează în gesturile și mișcările picioarelor, își trag folosul din exercițiu în timpul luptelor. Și noi deci trebuie să credem că în fața noastră se găsește cea mai mare luptă dintre toate, de dragul căreia trebuie să săvârșim orice și să ne ostenim prin puterea ce-o avem, să ne pregătim pentru aceasta. Și să avem relații cu poeți, scriitori, retori și cu toți oamenii de la care urmează să rezulte vreun folos pentru grija sufletului. Precum vopsitorii, după ce

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
ne vorbesc și alți pedagogi, dezvoltând o argumentare similară. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare, de pildă, spune: „Fiindcă este centrul împărăției, dar nu-i nevoie de acesta pentru apărare. Fiindcă există legile nescrise - întârzie să-i pedepsească pe cei ce săvârșesc greșeala în marile familii...”[118]. Ceea ce subînțelege Sfântul Vasile cel Mare, este valabil și pentru pedagogi, de vreme ce au mare demnitate de educatori ai sufletelor. În altă omilie a lui, Sfântul îl sfătuiește pe pedagog: „Să nu judeci într-un mod

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
ajunge la smerenia mântuitoare? Dacă ne antrenăm în ea cu toate mijloacele și nu neglijăm nimic cu ideea că în ciuda acestora nu ne vătămăm. Întrucât sufletul se identifică cu cele pe care le studiază și primește tipul celor ce le săvârșește și se conformează cu ele. Să fie înfățișarea, îmbrăcămintea, mersul, șezutul, dieta și pregătirea patului, casa și vasele casei toate edificate către smerenie. Chiar cuvântul, cântarea și relația cu aproapele și acestea să țintească spre smerenie mai mult decât spre

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
este în ceruri” (Mat. 7, 21). Dar și aici desigur cel care va păzi voia Domnului, nu însă precum vrea Dumnezeu fără dispoziția iubirii către El, are râvna nefolositoare pentru lucrările bune, fiindcă precum a spus Domnul nostru Iisus Hristos: „săvârșesc ca să-i vadă oamenii; adevăr vă spun și-au luat plata lor” (Mat. 6,5). Despre aceasta Apostolul Pavel a fost învățat să spună că „dacă dau toate averile mele ca să-i hrănesc pe săraci ori dacă dau trupul meu

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
le realizează. Deoarece copilul la minte nu se diferențiază deloc de copilul la vârstă. Drept pentru care, nu este deloc ciudat să fie întâlnite adesea aceste patimi la toate vârstele. Și nici nu este necesar ca acestea pe care le săvârșesc cei mari datorită vârstei să le facă și ceilalți mai mici, necuviincios și nechibzuit, înainte de a veni timpul lor, datorită relației lor cu cei mai mari.”[ 126] Într-o epistolă de-a lui (236, 3, 631) recomandă fetelor să rămână

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
în pericol de a suporta aceeași condamnare pe care a suferit-o diavolul, datorită mândriei lui. „Dacă un frate mai tânăr primește poruncă să învețe ceva pe unul mai mare în vârstă, cum să se comporte față de el. Cât va săvârși slujba după porunca Stăpânului Dumnezeu, înfricoșându-se ca nu cumva să cadă în condamnarea celui ce am spus: „blestemat să fie tot cel care tăgăduie lucrurile Domnului” (Ier. 31, 10), și păzindu-se ca nu cumva să fie orbit de

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221

DOMNUL, IISUS CHRISTOS FIUL Prea Sfânt ! Ca să fie Patriarh, cu alți 2, a fost propus Să conducă-n Răsărit, Biserica lui IISUS ! S-a retras în Mânăstire...apoi, s-a Călugărit... Nu găsim dovezi concrete, unde și când, s-a săvârșit... .......................................... Cuv.Erasm. La Pecerska-n Mânăstire, a fost Erasm în ascultare Și a-nfrumusețat Locașul, de Rugăciune și-Închinare : A aurit multe icoane și a cheltuit arginți Din dragoste pentru DOMNUL, pentru Maica, pentru Sfinți ! Darurile DUHULUI, în suflet l-au împodobit

SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434995402.html [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978

viața de familie. Pregătirea pentru căsătorie, un drum către Dumnezeu Se poate observa că astăzi, tinerii care ajung în fața altarului pentru a primi Taina Căsătoriei, de cele mai multe ori, se prezintă fără nici o pregătire: nu cunosc nici semnificația slujbei care se săvârșește și nu au nici conștiința că momentul acela le aduce ceva nou, ceva deosebit. Taina este privită ca un eveniment ca oricare altul, care trebuie trăit deoarece ține de un obicei vechi și uneori chiar frumos, față de care însă nu

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
reține mărturia unei femei credincioase care, la scaunul spovedaniei afirma: „eu Îl aflu pe Hristos ori de câte ori spăl vasele” . Pentru această femeie, o activitate cât se poate de comună și, de multe ori privită ca o povară, datorită faptului că era săvârșită ca pentru Dumnezeu și ca un act de dăruire pentru soțul său, a devenit un prilej de a simți prezența lui Iisus Hristos. Dacă omul cere de la Dumnezeu, prin rugăciune, luminarea și ajutorul chiar și pentru cele mai neînsemnate lucrări

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
răspuns la darul lui Dumnezeu: lumea ca dar pentru om era oferită din nou de acesta lui Dumnezeu, îmbogățită de lucrarea sa asupra acesteia . Activitatea pe care o avea de desfășurat omul în rai - munca sa - era ușoară, deoarece era săvârșită în atmosfera creată de prezența lui Dumnezeu. Păcatul, înțeles ca ruptură a omului de Dumnezeu - izvorul vieții, a atras o schimbare a relațiilor dintre om și lume, în sensul că lumea nu i s-a mai supus în totalitate. „Din

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
funcționeze bine, fără a crea probleme, pentru a contribui în felul acesta la binele întreprinderii unde lucrează. În special în țările apusene dezvoltate se observă cum munca devine mai importantă decât omul însuși, care i se subordonează. Sub argumentul lucrului săvârșit bine (fapt apreciat și în spațiul răsăritean, unde nu există o preocupare pentru munca bine făcută), se ajunge totuși la un cult al muncii: viața omului se desfășoară în funcție de munca sa căreia trebuie să i se dedice tot mai mult

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
din vremea Mântuitorului, așază litera mai presus de duh. Un astfel de om credincios - și, ceea ce este mai grav, uneori sincer în demersul său - urmărește perfecțiunea morală, împlinirea minuțioasă a poruncilor, împodobirea caracterului său cu virtuți, însă toate acestea sunt săvârșite fără ca el să simtă nevoia unei relații personale, vii cu Dumnezeu. Fie că a devenit credincios prin educația din familie, fie că s-a convertit la o vârstă matură (desigur, o convertire care s-a oprit undeva, o convertire nedeplină

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
Mântuitorul Hristos condamnă faptele cărturarilor și fariseilor, care erau făcute pentru afișarea unei imagini cât mai evalvioase în fața oamenilor, iar nu pentru Dumnezeu și în raport direct cu Dumnezeu. Această împlinire a legii, a voii lui Dumnezeu în ultimă instanță, săvârșită de omul singur într-un mod autonom, nu îi este de nici un folos, deoarece legea în sine, virtuțile câștigate în felul acesta , nu îi pot dărui omului ceea ce are nevoie: viața veșnică. Numai persoana poate dărui viață. Plecând de la această

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
Corola-blog/BlogPost/383585_a_384914

Acasa > Poeme > Meditatie > MIZĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu cearcăn de lună, ochii adânc priveau cum rodiile se coc absorbind lumina în amieze săvârșind dulcele-n fruct, de eram una cu zilele verii. Cerul din aripi scuturând se topea-n miresme de ploi pe fața pământului, de se mirau păsările de unde atâta apă. Chiar înflorind, ierburile se tămăduiau singure urcând lemnul în tulpina splendorii

MIZĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1464987584.html [Corola-blog/BlogPost/383585_a_384914]
Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812

respectiv la Timișoara, la Arad, la Lugoj, la Reșița și la Caransebeș, preoții nu s-au speriat în fața tancurilor și a armelor automate, ci au ieșit în fruntea coloanelor de manifestanți, au tras clopotele bisericilor și au aprins lumânări, au săvârșit slujbe de pomenire pentru cei împușcați și au rostit, împreună, cu toții, rugăciunea “Tatăl nostru”, alături, deci, de manifestanți; or în aceste condiții, toate aceste pilduitoare fapte de curaj nu trebuiesc ascunse sub obroc” (p. 9). Părintele Vicar Dr. Ionel Popescu mai

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963

Martie, 2008, la a 90-a aniversare a Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, adună mereu iubitorii de neam (la Chișinău, la București, la Focșani, la Cernăuți, în Herța etc) într-o înaltă trăire comună, în spiritul recunoașterii și prețuirii faptelor vrednice, săvârșite în interesul Națiunii Române. Timp de cinci ani, universitarul de la Chișinău, în zeci de etape, a străbătut prin românimea din jurul României echivalentul a de două ori și jumătate “brâul” Pământului - Ecuatorul. De ce acest travaliu fizic și intelectual, demn de Cartea

UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/_romanii_din_jurul_romaniei_gheorghe_parlea_1377942426.html [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929

toate... ungerea care ați luat-o de la El, rămâne întru voi și nu aveți trebuință ca să vă învețe pe voi cineva." (I Ioan, 2, 20, 27) Așadar, Taina Mirungerii este nedespărțită de Taina Botezului și nu se repetă. Ea se săvârșește imediat după Sfântul Botez prin ungere cu Sfântul și Marele Mir. Sfântul Chiril al Ierusalimului spune: "Vouă după ce ați ieșit din cristelnița sfintei ape, vi s-a dat ungerea, preînchipuirea aceluia cu care a fost uns Iisus Hristos; iar acesta

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
sfințit doar de către Arhierei, dupa ce amestecul a fost fiert, fierberea fiind însoțită de citirea Sfintei Evanghelii. Amestecul acestor aro¬mate simbolizează bogăția și felurimea darurilor Sfântului Duh, de care se împărtășesc primitorii Tainei. Dacă toate celelalte Sfinte Taine se săvârșesc aparte, cea a Mirungerii nu are ritual separat și rugăciuni începătoare, ci este săvârșită în continuarea și pentru pecetluirea botezului. Mirungerea însumează momentul de după Sfântul Botez, când noului creștin i se ung membrele simțurilor (urechi, ochi, gură, picioare, mâini, piept

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
citirea Sfintei Evanghelii. Amestecul acestor aro¬mate simbolizează bogăția și felurimea darurilor Sfântului Duh, de care se împărtășesc primitorii Tainei. Dacă toate celelalte Sfinte Taine se săvârșesc aparte, cea a Mirungerii nu are ritual separat și rugăciuni începătoare, ci este săvârșită în continuarea și pentru pecetluirea botezului. Mirungerea însumează momentul de după Sfântul Botez, când noului creștin i se ung membrele simțurilor (urechi, ochi, gură, picioare, mâini, piept și spate) cu Sfântul și Marele Mir și se rostește formula: „Pecetea darului Duhului

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
ca apostolii și episcopii să ajungă să își pună mâinile asupra noilor botezați. Datorită acestui considerent, în timp, mirungerea s-a efectuat doar prin ungerea cu Sfântul Mir. Treptat practica ungerii cu Sfântul Mir s-a generalizat în Răsărit, fiind săvârșită nu doar de către episcopi, ci și de preoț imediat după botez, așa cum se săvarșește până astăzi, iar în Apus, adică în Biserica Romano-Catolică, prac¬tica punerii mâinilor (confirmațiunea), săvârșită de către episcop nu îndată dupa botez, ci după un timp, între

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]