943 matches
-
Eu l-am întâlnit pe Tudor Arghezi și l-am privit în ochi. Tudor Arghezi l-a întâlnit pe Eminescu și l-a privit în ochi. Iar eu, prin ochii lui lui Arghezi l-am privit pe Eminescu ». Rostea cuvintele sacadat, în stilu-i binecunoscut, de parcă ar fi oficiat o slujbă tainică. “Și dacă eu vă privesc în ochi îl văd pe Eminescu”, am îndrăznit eu atunci. Și de parcă nu m-ar fi auzit, a continuat: “Noi l-am respirat pe Eminescu
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
sâmbătă, 17 noiembrie a.c, se va desfășura un eveniment cultural deosebit. După o întârziere de o oră și jumătate a acceleratului ce venea de la București am pornit la drum. Trenul ca un șarpe fosforescent aluneca cu viteză într-un sacadat marcând secundele ce se scurgeu. Oprind în Gara Gherla am discutat între noi despre istoricul acestui oraș unde au fost descoperite urmele castrului roman în care au staționat Ala II Gallorum et Pannoniorum, oraș atestat documentar la 6 ianuarie 1291
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
lui Dumnezeu cu soarele negru al cernelii în aceeași măreție a golului pe care mereu și mereu urmează să-l umplem. Vouă, celor care nu mă citiți pot să vă spun că niciodată nu vă va răsuna în urechi acel sacadat tha-ka-ti-mu-nu-sipedi al Păsării negre thakatimunu sipediprin livada cu vișini depărtându-se printre zarurile și tomberoanele nopții acel thakatimunu sipedi rostit de imperialul corb alegoric altădată vizitator de noapte al bunului Poe cobe a veacurilor poticnite-n visare Viața sau Moartea
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
fiu serios. In caz că, ... ne orientăm la fața locului". - Alo! Ștefan Nicolae... Sărut mâna, doamnă!... Da, notați, vă rog... Mulțumesc, sărut mâna! A deschis la primul sunet al soneriei și a închis imediat ușa după ce ea a intrat respirând sacadat. - Am urcat aproape în fugă. Nu m-a văzut nimeni... - Sărut mâna, doamnă! Oricum, nu locuiți în zonă, a încercat el să diminueze teama insinuată de doamna Mia. Luați loc și să-mi spuneți, vă rog, cu ce vă pot
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
-mi ingrata dar și delicata misiune de a “preda” mireasa viitorului ei “stăpân”, prin răspunsul la întrebarea pastorului: Cine dă mireasa robului lui Dumnezeu, Darrell Roland Mulligan ? Iar eu, într-o semifâstâcire bâiguită totuși rațional am slobozit un hotărât nițel sacadat și parcă scandat sentința nemiloasă către cel ce urma să preia ingrata (și emoționanta totodată!) sarcină de tutore de nădejde al fiicei mele de-aici încolo “până când moartea îi va despărți !”... Eu și soția mea o dăm!... Celelate pe care
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
poziționă capul astfel ca și când l-ar fi privit pe Eugen și deschise gura să vorbească. Nu reuși. I se uscase gâtul de emoție. Mama Luiza trecu lângă el și-l cuprinse în brațe. Îl mângâie apoi pe creștet și rosti sacadat, în ton cu lacrimile ce se prelingeau pe obraji: - Dumnezeu nu ne uită, băiatul mamei! Dă fiecăruia după cum numai El știe și atunci când El hotărăște... Să fie într-un ceas bun! - Doamne ajută! rostiră ceilalți. Cum se va face, domnul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
încât lumea începuse să vină la teatru pentru a vedea scenetele, ignorând piesa propriu-zisă. Popularitatea Sainetelor se datora nu numai comicului de situație, ci mai ales muzicii și dansurilor care le însoțeau, îndrăgitele Tonadillas (Playeras, Seguidillas, Boleros și Fandangos). „Sunetul sacadat al castanietelor și tropăitul ritmic din călcâie se completau armonios, compunând o atmosferă încântătoare, care electriza publicul în asemenea măsură încât spectatorii se trezeau acompaniind reprezentația cu strigăte entuziaste”, notează la 1772 călătorul andaluz Juan Fransisco Peyrón în urma unei vizite
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
mă adulmeca cu nările-i fine și gura ei umedă îmi săruta obrajii. precum un arcuș de vioară brăzdându-mi trupul, ea se agață de mine ca o liana aproape sufocându-mă. Îmi place să-i simt inima bătându-i sacadat, mâinile care se plimbă pe trupul meu cu siguranta pisicii pe acoperiș azi nici macar nu am nada în undita și nici puterea de a ma împotrivi adevărului. ea,lingusștoare că o pisică eu cuprins de agonia propriului meu vis căzând
LINGUŞITOARE CA ŞI-O PISICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355520_a_356849]
-
am intuit o, Cale de salvare Nici vreun compromis Ci de fiecare Dată, ce-am avut de zis, A fost să mă sperii Dând cu bățu-n baltă Stelele puzderii Luminau olaltă - Nici nu mă mai miră Câte mi se-ntâmplă Sacadat respiră Ornicul din tâmplă Unde-mi ești junețe, Unde, idealuri? Azi îmi dau binețe Buruieni pe dealuri Îmi rămâne însă Șansa, cea de-a doua Toată darea strânsă S-a topit ca roua Plângi? Poate te bucuri Cine le împarte
EU, NEŞTIUTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355571_a_356900]
-
lor Cucu și tânăra subofițer. Pașii brancardierilor acordați pe muzică, legănându-se. Escrocul - mină veselă. În mijlocul scenei el este acela care oprește convoiul cu autoritate. ESCROCUL: Bravo băieți! Mi-a plăcut. Încă o dată. Brancardierii o iau înapoi cu spatele. Mers sacadat, triumfalul descompus de la coadă spre cap. Ajung la ieșire și revin în mijlolcul scenei. ESCROCUL: Gata. TÂNĂRA SUBOFIȚER: Gata. BRANCARDIERII: Gata. Brancardierii dau drumul la targă. Apoi o răstoarnă. La ieșire își aduc aminte de ceva și se întorc. Cuplu
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
simplu cuvânt, ci să le trăiești prin căldura aceasta a harului și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
Tea House nu e o ceainărie oarecare. Este o oază culturală, aici desfășurându-se evenimente deosebite organizate de amfitrioana Laura Agapie, care ne aștepta sub magia ceaiului la o seară Nichita. Ploua cu fulgere, ... Ploua infernal /și noi ne iubeam ... sacadat și “În spirit de haiku”: Umbra fructelor verzi/ apasă secunda/ lăsând-o să fugă/ de sub platan/ Dacă timpul ar avea frunze/ ce toamnă! ... O seară de iubire pentru Nichita: Să ne iubim ca florile/ în noi înșine/ ca litere singure
SEARĂ NICHITA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346194_a_347523]
-
că nu intrase și dansul în echipa bieților consulați se certă cu Rocă că face mereu fotografii compromițătoare și nu este de loc atent la joc! „Băi, domnu’ foto, jocul asta nu e popice!” după care a început să strige sacadat: “Roomânia! Pam, pam, pam, pam, pam! Con-su-latu! Con-su-lungu!” mai abitir că microbiștii români la meciurile echipei naționale. Repriză a doua a fost fără sare și piper! Vlădicii obosiseră, iar proconsulii își pierduseră orice speranță de victorie. Dar surpriză! Grecea ÎI
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
să se repeadă asupra lor. Deseori, domnul Ionescu striga : -Fii atent, Lică! Ochii mari, Antoane! Agită felinarul, neamțule! Toți executau comenzile date, cu ochii bulbucați, împrăștiați în peisajul misterios. Iar clopoțeii de la gâtul armăsarilor aruncau în atmosfera amenințătoare, sunete nervoase, sacadate, țipătoare ce pătrundeau în urechile celor din sanie ca niște vaiete sau țipete ale fioroaselor năluci albe din jur. Niciunul din cei din sanie, extrem de speriați, nu avea curajul să recunoască starea de înfricoșare pe care o simțea. Și apoi
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
auzit până dincolo de ușa salonului. S-a repezit la pat și, după o clipă de nemișcare, aproape că s-a aruncat asupra acelui trup, plângând înăbușit. Ferind cablurile și firele, a lunecat curând în genunchi. Își striga fratele în șoapte sacadate, pline de durere, mângâindu-i fruntea cu o mână. În mijlocul salonului, Ofelia își ștergea lacrimile. Doctorii fixau podeaua cu privirile, strângându-și puternic maxilarele pentru a se abține să nu plângă. Nu se aflau pentru prima oară în fața unei scene
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
într-un ritm drăcesc, cu suspine și vaiete de plăcere. La un moment dat s-a blocat, corpul i s-a înțepenit deasupra mea. M-a strâns cu putere de abdomen și-a înfipt unghiile în pielea mea, dezlănțuind zvâcniri sacadate. Am văzut cum se transfigura de plăcere. Era erupția vulcanică a orgasmului. Mă păcălise de data aceasta! Știam că nu-i mai plăcea prelungirea actului după ce ea își finalizase toată pasiunea, așa că n-am mai continuat, am îmbrățișat-o tandru
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
facem este operația de la gât, pentru extirparea tumorii gigantice, care-i va elibera căile respiratorii și-l va ajuta să mănânce normal. Ne este foarte greu să ne gândim deja la următoarele operații deoarece, la ora actuală, respiră foarte greu, sacadat și tremur de frică să nu i se întâmple ceva mai rău. Îi rog din suflet pe cei care citesc acest mesaj, să ne ajute să ne facem copilul bine și le doresc multă sănătate lor și famiilor lor”, declară
IONUŢ BREAZU RISCĂ SĂ NU MAI POATĂ RESPIRA de TĂNASE TASENŢE în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370499_a_371828]
-
spațială tridimensională - și o vedere astrală. Ceea ce înseamnă că vede în ... lumea de dincolo ! Respectivul muribund (nu are importanță cine era persoana) se regăsea foarte aproape de marea trecere. Brusc, își întoarse fața lividă către mine și - cu o voce slăbită, sacadată - mă întrebă mirat. - Cine sunt cei doi bărbați care stau la masă ? Nu-i cunosc. Ce caută ei în casa mea ? În încăpere se aflau fiica persoanei în cauză, eu și cu el. Firește, nimeni altcineva ! După care muribundul se
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
Poezie > Familie > SKYPE - PARCĂ PLOUĂ MEREU... Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Parcă plouă mereu marfarele duc pe șine cărbuni și iluzii hăt, până departe se-aud cu scrâșnetul lor metalic,sacadat, monoton Merii înfloresc, tată, nu vine nimeni, doar vântul primăverii mai tulbură zăvorul Noaptea e stranie, umblă furiș toată singurătatea din perdelele ponosite, flutură ca o mână la capătul unui drum și vocea ta, de departe, tace a oboseală, trudește
PARCĂ PLOUĂ MEREU... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369583_a_370912]
-
Atunci, ușa se deschise cu încetineală, cu un scârțâit de metal încins, lăsând să se vadă o femeie în cărucior. Cu fața cuprinsă de spaimă și părul în dezordine, femeia își încordase brațele strâns pe roțile nichelate, răsuflând rapid și sacadat. Picioarele i se îndreptau rătăcite spre copilul neastâmpărat. Strigătul, ce stătea să-i izbucnească din gâtlej, o sugruma invizibil. - Întoarce-te!, murmură ea cu glas îndurerat. - Ba nu, vino tu!, îi aruncă băiatul peste umăr, țopăind în continuare. Tremurând din
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
și stai ca să bem un cotnar magnific de bun și de rar, cotnar bătrânesc, cu pulpă de lut românesc. Hei, moarte, ursuză și rea, cu fruntea de negură grea deshumă focoșii cârlani să bem un milion de ani, să bem sacadat și urât cu toată durerea în gât. Tu, moarte, nimic nu câștigi că noaptea în ochi mi-o înfigi și-alături de-atâția nebuni un hoit obosit mai aduni. Tu, moarte la fel hăuești cu lupii și câinii cerești, că
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu icneli. Focul sugerat în el sună a ardere mocnită, nu a flacără purificatoare ce flutură liberă, cum și-ar dori-o orice revoluționar corect. Pe scurt, situația e indecisă, chiar dacă miroase a fum. Dar ce este
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
Am auzit bătând în ușă, dar, știți...am o pântecăraie... --Termină cu fleacurile, răcni primarul, ce-ai făcut cu amărășteanul? --Nimic! Nu l-am găsit acasă. --Primarul, să leșine de apoplexie. Voia să țipe,dar parcă îl gâtuia cineva. Șuiera sacadat: --In...coști...entule...o...spui așa...Tre...buia...să-l aștepți...toată ...noaptea.De ce-ai mai venit aici? Du-te! Pleacă! --Calmați-vă, domnu’ primar! Nu mi-a venit ideea să stau toată noaptea la ușa lui. --Nemernicule! Mă lucrezi
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
Pentru acest curaj de a explora adâncimile sufletului, pentru explozia și incisivitatea gândului, Cioran trebuie prețuit. Într-un fragment din jurnalul filozofului austriac Wolfgang Kraus am putut citi caracterizarea: „Un mers agitat, cu pași mari, un fel de a vorbi sacadat, avântat, de parcă i-ar fi greu să țină pasul cu șuvoiul gândurilor sale, cuvintele se rostogolesc, se suprapun, dând glas unor formulări incisive și precise. Un om de o bunătate deplină”. Pictorul, omul politic Eugen Mihăescu a amintit de curând
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
mai sprinteni și mai vânoși. Fetele și femeile care se-ncumetau să rămână lângă ei, trebuia să fie tot așa de sprintene și puternice, ca să reziste acelor ritmuri. Strigăturile coordonatorului de joc( pentru că și aici era unul), erau țipate, scurte, sacadate. -Unu...doi...trei...stâng’afar’! Așa, așa! Pe loc, pe loc, așa, așa! Ia-oo! Ține-o așa! Saltă, saltăă! Bate, batee! Pași dansatorilor nu mai erau pași, ci sclipiri de fulgere, imposibil de urmărit. Țesătura pașilor ar fi fost deslușită
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]