677 matches
-
ci în ziua a zecea. Unii comentatori consideră că mutarea din ziua a zece în prima zi a lunii a șaptea se datorează schimbării de calendar, în timpul exilului babilonian, când israeliții au adoptat calendarul babilonian. c) De aceea, în izvorul sacerdotal celebrarea primei zile din luna a șaptea se reduce doar la oferirea unor sacrificii și la těrû’ăh, termen care, în timpul iudaismului mijlociu, era identificat cu „sunetul cornului”, dar pe care „sacerdotalul” nu îl menționează în acest context. Denumirea Rô
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
adoptat calendarul babilonian. c) De aceea, în izvorul sacerdotal celebrarea primei zile din luna a șaptea se reduce doar la oferirea unor sacrificii și la těrû’ăh, termen care, în timpul iudaismului mijlociu, era identificat cu „sunetul cornului”, dar pe care „sacerdotalul” nu îl menționează în acest context. Denumirea Rô’š haššănăh apare și ea o singură dată în Biblie într-un text pur cronologic (Ex 40,1 ș.u.), fără nici o trimitere la anul nou liturgic, vorbind în schimb despre primăvară
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ziua a zecea a lunii a șaptea poartă numele jôm hakkippūrîm, literal „Ziua Ispășirii” (Lang 1984). Și Num 29,7 ș.u. face trimitere la aceeași solemnitate, dar fără a o numi. În orice caz, ea apare doar în izvorul „sacerdotal”. a) Cât privește celebrarea sa, textele semnalează, înainte de toate, că e considerată la același nivel cu sâmbăta, în care, la fel ca în marile sărbători, înceta lucrul. În această zi este prevăzută oficierea unui ritual complex de sacrificii, în special
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dar este extinsă cazuistic, incluzând aproape toate posibilitățile imaginabile într-o societate cu un fundal agricol. Motivațiile propuse de cele două texte sunt însă diferite: Ex 20 face aluzie la creație, la sfârșitul căreia, după cum afirmă Gen 2,2 (tradiția „sacerdotală”) Dumnezeu s-a odihnit; Dt 5 face însă trimitere la sclavia din Egipt și introduce ca motivație o considerație umanitară. Totuși, în cele două cazuri, motivațiile sunt secundare și au scopul de a realiza legătura dintre această poruncă și istoria
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Israel este stăpânul și peste viața privată a omului și, la fel ca în anul jubiliar (cf. 15.1-3), își exercită propria putere asupra pământului: Ex 23,10-12; Lev 25,2-7, cf. Lev 25,13-23 ș.u. f) În izvorul „sacerdotal”, se vorbește despre sâmbătă în Ex 31,12-17; Lev 23,1-3 și 26,2. În limba ebraică biblică, rădăcina šăbat înseamnă „a înceta [un lucru]”, „a termina [ceva]”, „a dispărea” și mai târziu a luat sensul tehnic de „a celebra
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
u.); pedeapsa prevăzută celui care o încalcă este moartea, așa cum Legea prevedea și în cazul sacrilegiului. Cu excepția perioadei preistorice, nu putem verifica dacă, și eventual când și unde, a fost vreodată aplicată această sancțiune. În Ezechiel, conform uzanței specifice documentului „sacerdotal”, motivația este legată de creație. b) Ulterior încep să apară primele măsuri restrictive despre care unii savanți, fără prea mult succes, au afirmat că se inspiră din cele care apăsau asupra zilelor nefaste babiloniene: Ex 35,3 interzice aprinderea focului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
deoarece adevăratul proprietar al pământului este Yhwh, a cărui stăpânire efectivă asupra pământului nimeni nu o punea la îndoială; poporul avea sentimentul că pământul îi este dat doar pentru a-l folosi. Astfel se explică motivul pentru care, în documentul „sacerdotal”, pământul nu poate fi vândut (Lev 25,33 ș.u.): nu era proprietatea familiei, ea doar se bucura de uzufructul său. Se pare însă că în vechime situația era diferită: în Gen 23, Abraham cumpără un teren de la locuitorii Hebronului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
deoarece cu acea ocazie se suna din qéren jôbēl, „cornul de berbec” sau pentru că, susțin unii savanți, anul jubiliar era „anul în care era acordat (rădăcina jăbal) ceva”. Utilizarea expresiei se limitează la Lev 25 și 27, texte din „codul sacerdotal”; contextualizarea celebrării se aseamănă foarte mult cu cea din Dt 15: fundalul este constituit de societatea agricolă în sânul căreia erau dezbătute probleme precum cea a proprietății, stăpânirii și uzufructului terenurilor, a sclaviei survenite din cauza datoriilor și altele. Forma celebrării
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fi rezultat un duplicat absurd al odihnei pământului la fiecare 50 de ani, la un an distanță! Dificultatea, de altfel, reiese și din Lev 25,20 ș.u., dar textul o depășește prin anunțul unui miracol. Probabil, în perioada documentului „sacerdotal” Jubileul nu era celebrat, astfel că situația prezentată este pur ipotetică. 15.9. Dificultăți cu privire la practica anului jubiliar Dacă problema istorico-practică a anului sabatic este complexă, cu atât mai complicată este cea a anului jubiliar. a) Unii comentatori chiar au
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lunară” numără circa 29 de zile, 12 ore și 44 de minute; anul „lunar” are circa 354 de zile față de 365 de zile, 5 ore, 48 minute și 40 secunde ale celui „solar”. Această problemă se reflectă bine în povestirea „sacerdotală” a potopului conform căreia acesta începe în ziua de 17 a lunii a doua din anul 600 al vieții lui Noe și se termină în ziua de 27 a lunii a doua din anul următor (cf. Gen 7,11; 8
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care le vom examina pe scurt. a) Saduceii erau partidul care-i reprezenta pe preoții de la templul din Ierusalim (cf. 6.2.e) și clasele sociale care se identificau cu el, un partid aristocratic. Pentru că preoția era ereditară, existau familii sacerdotale; același lucru era valabil în cazul marelui preot, figură care începe să aibă un profil clar numai după exilul babilonian și căderea monarhiei. Nu e de mirare că se simțeau legați foarte strâns de tradiție, chiar dacă, pe plan practic, mulți
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat de episcop și avea loc la sfârșitul timpului penitențial. Consta în primirea penitenților din partea episcopului în mijlocul comunității adunate și impunerea mâinilor acestuia, după care urma rugăciunea sacerdotală. Pentru pocăința canonică existau mai multe alternative, printre care viața monastică și viața de convertit. În ambele cazuri viața dobândea cu adevărat un caracter penitențial. Deși la început nu era stabilită o zi anume pentru desfășurarea unui asemenea rit, treptat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului. Penitentul îndeplinește funcția sacerdotală în liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își mărturisește păcatele. Prin aceasta, el contribuie atât la refacerea calității vieții sale, cât și la revărsarea harului asupra întregii Biserici și cooperează, prin propria convertire, la creșterea sfințeniei întregii comunități ecleziale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca el să adauge: „între timp mă voi ruga pentru dumneavoastră”, oferindu-i chiar o binecuvântare. Însă, dacă se întâmplă ca un confesor să trimită des penitenții fără dezlegare, atunci i se recomandă acestuia ca să își examineze bine propria viață sacerdotală, pentru că este posibil ca aceste atitudini să nu fie mereu potrivite zelului preoțesc. Confesorul trebuie să caute să îl ajute mereu pe penitent să dorească și să facă tot posibilul pentru a primi dezlegarea. Cel mai bun confesor nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfântă Treime, pentru că-pronumele „eu” este un cuvânt care se referă la Dumnezeu. Pronunțând acest cuvânt, confesorul subliniază faptul că el acționează „in persona Christi”. Aceasta nu trasează o separare netă între confesor și Dumnezeu, ci, dimpotrivă, confirmă că viața sacerdotală a confesorului se află în comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un servitor distant de Dumnezeu, ci ca un prieten fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un ton judiciar clar, probabil pentru a sublinia eficacitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorului se află în comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un servitor distant de Dumnezeu, ci ca un prieten fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un ton judiciar clar, probabil pentru a sublinia eficacitatea ministerului sacerdotal în momentul celebrării sacramentului. De fapt, este vorba de o judecată, dar care se finalizează eficient, în favoarea penitentului. În cele ce urmează, confesorul se referă în mod concret la persoana penitentului, prin pronumele „te” („Eu te dezleg...”), recunoscând prin aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se lasă format în mod intenționat și asupra căreia Biserica veghează într-un mod deosebit. Această pregătire cuprinde formarea umană, spirituală, intelectuală și pastorală. 2.1.1 Formarea umană Formarea umană este esențială pentru preot deoarece fără aceasta, „întreaga formare sacerdotală ar fi privată de fundamentul său necesar”. Ea trebuie să îl ajute „să caute să întruchipeze în sine, în limita posibilităților, acea perfecțiune umană care strălucește în Fiul lui Dumnezeu făcut om”, pentru ca personalitatea pe care și-o formează „să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păstreze mai ușor confidențialitatea, discreția și sigiliul sacramental al spovezii, dar va constitui și un moment real și necesar al liturgiei pe care o va celebra. 2.1.3 Formarea intelectuală Formarea intelectuală își are motivația „în însăși natura ministerului sacerdotal”, mai ales datorită faptului că preotul-confesor își desfășoară misiunea într-o lume în care adevărul obiectiv este adesea umbrit de teorii și descoperiri „științifice”. Acest lucru face ca omul să aibă nevoie și de argumente raționale pentru a se lăsa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Chipul tău îmi surâde prin aburul unui ceai / Printre abscise și coordonate - nu reușește să îmblânzească universul rece care o absoarbe, iubirea însăși având aici o configurație sui-generis, fiind armonia jocului de sfere / Ce cad într-o spirală-nnebunită. Contemplarea sacerdotală, lucidă, echilibrată a existenței, cuprinzând panoramic lumea palpabilă, contemporană, dar și pe cea a imaginației care a pornit din ea și s a întors la obârșie, în care asumarea destinului se face calm, fiindcă e un adevăr de prisme și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o indecidabilă. Cine ar putea să cuantifice cu justă măsură cât este artă și cât știință, cât instinct și cât educație în alchimia inefabilă a bucătăriselii? Dar și cât este rafinament artistic al degustării, ori simplă îngurgitare, în actul (erotic? sacerdotal? ani malic?) al înghițirii! Rămânem fiecare pe gânduri, cu farfuria în față. Reverii eufonice În ultimii ani, știu că i-am debusolat nu o dată pe liceenii în fața cărora mi-am desfășurat amăgirile educative vorbindu-le despre jalea versului alb, mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
O dedicație ca un gest de recunoștință pentru preoți, oameni care sunt de trei ori frați În inima Anului sacerdotal 2009 - 2010 voit de Papa Benedict dedic cu iubire această carte - „recunoștință” scrisă înmuind pana tremurândă în inima primului Preot al Împărăției, preoților din biserica mea diecezană și din cea aquilană, celor din parohia mea nativă, foștilor mei elevi din
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
atâtor preoți care, deși aflați în atâtea dificultăți și neînțelegeri, rămân fideli vocației lor: aceea de «prieteni ai lui Cristos», chemați de El în mod deosebit, aleși de mai înainte și trimiși” (BENEDICT XVI, Lettera per l'indizione dell'Anno sacerdotale in occasione del 1500 anniversario del “Dies natalis” di Giovanni Maria Vianney [16.06.2009]). 1. Metafora măgarului pentru a vorbi despre preot 1. „Asinus portans mysteri”. La Domodossola, pentru o conferință despre „Rosmini educator” (21 noiembrie 2009), primesc în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
un râs care transformă că-rările în ring de dans, copitele mele în sandale înaripate. În acele zile, vă asigur, ne croim drum! Trag înainte, trag înainte ca un măgar care poartă pe Cristos pe spate”. În acest fragment de drum sacerdotal, în care un Cardinal a voit să reprezinte viața sa de purtător al lui Cristos, acolo unde voiește el, fiecare preot poate să-și revadă viața sacerdotală, reala și concreta sa viață de slujitor al Domnului plin de bucurie. Această
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
un măgar care poartă pe Cristos pe spate”. În acest fragment de drum sacerdotal, în care un Cardinal a voit să reprezinte viața sa de purtător al lui Cristos, acolo unde voiește el, fiecare preot poate să-și revadă viața sacerdotală, reala și concreta sa viață de slujitor al Domnului plin de bucurie. Această convingere a sugerat scrierea cărții L'asino di Cristo, pentru a spune că, dacă fiecare preot i-ar oferi spatele său lui Cristos pentru drumurile misionare pe
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
săi, el s-ar bucura de pacea vieții sale preoțești, și și-ar trăi fără stres misiunea, știind bine că cel care trebuie să mântuiască nu este el, măgarul, ci Acela care se află deasupra lui. 2. Pe unda Anului sacerdotal 2009-2010, meditând asupra misterului preotului 1. De la Anul paulin la Anul sacerdotal. Vineri, 19 iu-nie 2009, la vespere, Papa Benedict XVI a deschis Anul sacerdotal, înainte de a închide Anul paulin. Anul sacerdotal a fost anunțat de Papa pe 16 martie
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]