928 matches
-
-mbată/ nimic nu-nțeleg/ mă-ncearcă/ o teamă străină, divină”; “sunt în/ palma ta, Doamne!” Și, în fine: “Prin porțile Ierusalimului,/ orice-ar trece spre/ mările cerului deschise/ își pierde sinele”. Ierusalim, Jerusalem este o o carte închinată marilor teme: sacralitate, eternitate, mister, lumină, jertfă, mântuire, extaz, interogație existențială, cutremurătoarea liniște a credinței, teme tratate cu smerenie, cu bucuria de a trăi în duh și adevăr, și cu necesara pricepere estetică. Traducerea în engleză a Antuzei Genescu este expresivă, fluentă, atentă
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
trecerii prin zdruncinul atâtor ani. Iubirea Majestăților Lor Regele și Regina vine dintr-o adâncime de taină de unde se întrupează capitole de viață în doi, ce se dau celor care apără iubirea, se bucură de fascinațiile iubirii, se împreunează cu sacralitatea iubirii până la sfârșit! Astfel de iubiri le găsim necunoscute în noi, numai dacă ne părăsim. Dar Majestățile Lor, Regele și Regina, s-au iubit și s-au urmat, iubind și urmând soarta Coroanei României, iubind și urmând țara pe corabia
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
arheologie a subiectului. Ansamblul mitologiilor sale subiective este guvernat de aceeași libertate, provenind din constelații mitice diferite - universul folclorului, mai curând narativ decât plastic, o istorie deja îndepărtată, absorbită de mit, a medievalității bizantine, în spatele căreia se află, motivând-o, sacralitatea creștină, iar la antipod, actualitatea unui cotidian prezent, lecturat prin deschiderea sa culturală, restrictiv lirică, veselă și nostalgică.” Alexandra Titu Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA
ANGELA TOMASELLI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345944_a_347273]
-
cred că aș reuși. Și, (îi lăcrimează ochii), cânt pentru mama care mă aude din ceruri. Cânt și pentru cei din cer, cânt și pentru cei de-aici, de pe pământ. Iubesc priceasna mai mult decât muzica populară. Versul inspirat din sacralitate te răscolește și te face să fii mai sensibil, măcar pentru câteva momente dinviață. Îți trebuie o anumită pregătire sufletească, aș adăuga. Cânt pentru mama și pentru toate mamele din lume. Și-acum lăsați-mă să spun câteva versuri dintr-
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
deschis de altfel și ușile spre mituri și legende, spre care se întoarce oricare poet adevărat, indiferent de perioada în care a trăit și a scris. Aceste patru deslușiri sunt constituite de fapt din patru cuvinte magice : două substantive (urzeală, sacralitate) și două verbe (a numi, a tăcea). Adam a fost invitat de Creator, de Marele Arhitect sau Marele Anonim cum îl numea Lucian Blaga- să numească, să dea nume viețuitoarelor ! Ei bine, poeții continuă să caute -și unii chiar reusesc
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
ne arată ce înseamnă succes în literatură, cine a avut o stea a scrisului, sau cine se amăgește la lumina soarelui fals. Cartea se înscrie într-un climat al Meditației, al Spiritului, al Inteligenței al Cuvântului, prin Cuvânt desprins din sacralitate. Texte care descriu literatura ce a însoțit ființa, de la Heidegger, la Holderlin, sau ai noștri Eminescu și Coșbuc. O carte, care se construiește din cuvinte precum o casă, în care trebuie să pătrundem, la invitația gazdei, cu pioșenie, pentru a
MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348988_a_350317]
-
sau pseudo-mit, Omul-obiect își cedează propria-i libertate în schimbul facil al tipului de nevoi nou create, devenind, precum spuneam puțin mai sus, sclavul declarat al acestora, fără satisfacerea lor, neo-idealul său de fericire fiind unul total compromis. Baudrillard rănește mult sacralitatea ființei umane, dezînnobilând-o consistent și cu bună știință. Pentru autorul „Societății de consum”, Omul în sine nu există ca entitate sacră, ci doar ca entitate cu un singur rol fundamental, anume acela de simplu consumator al unor produse diverse printre
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
bani grei - întruchipează o reprezentare nu magică, ci de un antagonism evident al unei realități devenite între timp simulacrul propriei existențe a umanității, o umanitate obligată, din păcate, de noile principii economico-filozofice dominante să își comercializeze fără voie propria-i sacralitate cu o unitate de măsură neîncadrabilă în sistemul internațional de standardizare cunoscut, SI. -------------------------------------------------- Bibliografie: [1]Barthes Roland, 1997: Mitologii, Institutul European, Iași [2]Baudrillard Jean, 1996: Sistemul obiectelor, Editura Echinox, Cluj [3]Baudrillard Jean, 1996: Societatea de consum, comunicare.ro
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
incontestabilă și o percepție frustă, în sensul natural, a meterialității, ca în poemele lui Ioan Alexandru. Decorul este mirific, scenografia este de ritual creștin. Nu lipsesc simbolurile biblice, semn că poetul a așezat evocarea într-un spațiu național și al sacralității, care poate sugera, deopotrivă, locul natal, patria eternă și tărâmul trăirilor sale.Tensiunea lirică vine din revelație, pe care Menuț Maximinian o alimentează cu frisonări intense, uneori spasmotice. Seducțiunea marilor teme morale și spirituale e foarte puternică la poet, iar
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
în tine,/ nimic în afară de tine însăți,/ în pietrele tale nu rămân decât semne/ ale nimicului și ale nimănui. Rămâne/ numai lumina”. Luminozitatea marchează meditațiile metafizice ale poetului, este izvorul ce umple lumea, deschizând-o spre înțelegere, este eternul lăcaș al sacralității: “TU CARE ai iubit soarele/ și centrul, și care dorești/ a pătrunde-n lumină,/ în rocă și în prezență//, nude, invincibile,/ și care pe nisip/ asculți zvâcnirile/ trupului și ale pământului// vizibile, invizibile,/ dă glas, de asemenea,/ umbrei și aparenței
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
Doinele, cântate cu patimă și naturalețe în glas, au fost asemenea foșnetului înaripat al cerului, din care mătăsurile fine ale nopții se coboară peste lumea amorțită. Sclipirile angelice din privirile tinerei interprete ne-au reamintit de flăcările rugului nemuritor al sacralității neamului românesc, plin de talente și mare iubitor de poezie. Poeta Eleonora Stamate, redactor-șef al revistei TECUCIUL LITERAR ȘI ARTISTIC, autoarea faimoasei antologii ȘI LA TECUCI NASC OAMENI, a dedicat auditoriului un moment liric, recitând câteva poeme din creațiile
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
florii de liliac”. Și în sfârșit, ultimul capitol numit arhaic „Supt semnul SÂNZIENEI”, încheie seria de povestiri prin prezența a 15 titluri: „Timpul”, „Clipa gând”, „Cuvântul”, „Împlinirea tăcerii”, „Iubirea”, „Joaca”, „Sunt doar ploaia”, „Rostiri”, „Sunt azi din ieri”, „Iertarea”, „Îmbrățișare”, „Sacralitate”, „A dărui”, „Împlinire”, „Eternul feminin”. Sunt mesaje-povestiri de o... frumusețe aleasă, având parcă menirea să te facă să rămâi alert și să îți pară rău că se termina cartea. Consider că volumul „Izvorul iubirii” este o carte care place cititorului
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
neamului. Ei sunt niște sacrificați pe altarul neamului românesc care, prin jertfa lor, s-a curățit și s-a fortificat Ei nu doar că nu regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
unghiuri diferite, prezintă viața plină de smerenie și de iubire de Dumnezeu, a unor trăitori în credința străbună, autentică, izolați de "lumea nebună a orașelor, adevărați eremiți, întîlniți de autori în pelerinajul lor în locuri încărcate de abundentă și îmbelșugată sacralitate, din țara noastră și din Sfântul Munte Athos - Grădina Maicii Domnului. Lucrările prezentate de domnul doctor în teologie, Stelian Gomboș, domnia sa fiind un prolific publicist, vin în întâmpinarea cititorilor, ca o mare binecuvantare, fiind, până la urmă, câteva pilde demne de
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas nouă, generațiilor următoare ca moștenire testamentară, re-împlinirea Destinului sfânt al tuturor Românilor. Despre conștiința unității de Neam sub aura sacralității creștine grăiește și marele boier-cronicar Grigore Ureche: „Moldova și Țara Românească au fost tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-a descălecat mai pe urmă, iar Muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la un
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
de sacru și sfânt interferează, dar prin aceasta, calitatea a ceea ce este sfânt este de obicei compromisă, pentru că avem de-a face doar cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
resanctifică în permanență Lumea, pentru că o reprezintă și în același timp o conține. De fapt, Lumea este resanctificată în întregime datorită Templului. Oricare ar fi gradul său de impuritate, Lumea este continuu purificată de sfințenia sanctuarelor” (p. 48). Accesul la sacralitate se realizează în folclorul poporului român prin obiceiurile cu măști (Brezaia, Capra, Ursul, Călușul etc.), în nudismul magic, în descântec (sub forma invocării forțelor taumaturgice, apotropaice, profilactice). Într-un fel sau altul toate aceste ritualuri presupun inițiere, ritualuri pentru pregătirea
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
de sacru și sfânt interferează, dar prin aceasta, calitatea a ceea ce este sfânt este de obicei compromisă, pentru că avem de-a face doar cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
de sacru și sfânt interferează, dar prin aceasta, calitatea a ceea ce este sfânt este de obicei compromisă, pentru că avem de-a face doar cu utilizarea acestor elemente într-un scop străin de cel care privește apelul la ceea ce este sfânt. Sacralitatea în genere presupune relația cu un spațiu de dincolo, inițierea în ceea ce nu este accesibil oamenilor „obișnuiți”, „profani”. Prin opoziție cu sacrul, profanul se referă la spațiul comun care se află în afara centrului sacru al lumii, acest „spațiu” incluzând locuri
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
a două motive, cel creștin potrivit căruia Dumnezeu este lumină, cu cel păgân al zeului asiatic al soarelui, Mithra, peste a cărui sărbătorire care avea loc la 25 decembrie s-a suprapus Crăciunul. Iisus are și alte atribute ale divinității: sacralitatea „Domnul sfânt” (Sus în vârful muntelui) și veșnicia „Cel făr’de-nceput” (O, ce veste minunată), „Domn a fost și va fi iar pân’ acu și în veci iar” (S-a născut Domnul). Legătura lui Iisus cu lumea muritorilor se
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Frunză verde rozmarin” (Acolo-n umbra pomilor), ca simbol al frumuseții și al vieții. Fiind concepute sincretic ca un amestec de poezie și cântec, colindele se caracterizează și prin muzicalitate la realizarea căreia contribuie și refrenul în care nota de sacralitate este sporită prin: preaslăvirea Domnului „Leru-i ler”, „Lerui Doamne, Domn din cer”, „Domnuleț și Domn din cer”, „Domn, Domn să nălțăm”, prezența florilor: „Florile dalbe, flori de măr”, „lilioară trandafir”, „Frunză verde rozmarin”, imitarea glasului clopotelor: „Bim bang”, „Bim bam
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
pentru anumite valori și să-ți deschidă poarta către acele lumi care s-ar pierde cu desăvârșire în cotidian și cu care nu ai reuși altfel să creezi nici o legătură. Un astfel de loc, strălucitor și ademenitor prin propria lui sacralitate, este pe cât de fascinant pe atât de anevoios de realizat, de conservat și, mai ales, de îmbogățit. Harta turistică a României nu se poate plânge de sărăcie în domeniul muzeografic, cele mai numeroase, se pare, fiind muzeele cu tematică etnografică
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
vestită, ce-i a Maicii Preacurată, prin vreme e prăznuită de cei ce numele-i poartă. Rude și prieteni cheamă să serbeze împreună, Adormirea Sfintei Mamă, ce la credință îndeamnă. Prin ritualuri păstrate de străbuni pe-a vieții cale, abundă sacralitate și mituri proverbiale. Despre Maică Preacurată, născând Fiul Mântuirii, se spune că-i așezată la dreapta dumnezeirii. Că așteptându-și sfârșitul, în timp ce i-a fost prevestit, a zărit cum venea Fiul, de Sfinți Arhangheli însoțit. Puțin din pat s-a
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
și persecutate, iar pe de alta există argumente cu privire la autenticitatea culturală, la drepturile femeilor de a se afirma în moduri care diferă de modelele de autoafirmare feminină din societățile occidentale. În general, restricțiile impuse femeilor sunt legate de concepția asupra sacralității. Onoarea per-sonală și familială este deseori identificată cu controlul exercitat asupra sexualității femeilor, parte esențială pentru identitatea publică și socială a bărbaților. Conținutul și însemnătatea femeii în Coran, ca „model” și ca „imagine”, au variat însă în funcție de interpretările culturale formulate
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Aici împărtășirea e detașată inacceptabil de efortul ascetic și filocalic, de post și rugăciune. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează, justifică și susțin reciproc, și ambele invocă abuziv în sprijinul lor
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]