846 matches
-
noului ierarh al Episcopiei Caransebeșului, Preasfinția Sa Dr. Laurențiu Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara); Floare de latinitate (Novi - Sad, Panciova, Serbia); Organizator a numeroase manifestări cu caracter bisericesc și cultural, participant la mai multe emisiuni Radio - TV în țară și străinătate și Realizator a două filme: Pelerini români în Țara Sfântă (în colab. cu TVR Timișoara) și Pelerini români
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Tomorrow sharpened în his former might. Șo love be thou; although today thou fill Thy hungry eyes even till they wink with fullness, Tomorrow see again, and do not kill The spirit of love with a perpetual dullness. Let this sad int'rim like the ocean be Which parts the shore, where two contracted new Come daily to the banks, that when they see Return of love, more blest may be the view; Else call it winter, which being full of
SONET 56 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379392_a_380721]
-
sovereign, watch the clock for you, Nor think the bitterness of absence sour When you have bid your servant once adieu. Nor dare I question with my jealous thought Where you may be, or your affairs suppose, But, like a sad slave, stay and think of nought Save, where you are, how happy you make those. Șo true a fool is love that în your will, Though you do anything, he thinks no ill.
SONET 57 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379423_a_380752]
-
noului ierarh al Episcopiei Caransebeșului, Preasfinția Sa Dr. Laurențiu Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
apoi revistele Altarul Banatului, Învierea (Timișoara), Foaia Diecezană, Calendarul românului și Interferențe (Caransebeș); Columna 2000 și Coloana Infinitului (Timișoara); Biserica și Școala (Arad); Credința străbună (Alba Iulia); Gândirea (Sibiu); Academica (București); Timpul (Reșița); Renașterea bănățeană (Timișoara); Floare de latinitate (Novi - Sad, Panciova, Serbia); Organizator a numeroase manifestări cu caracter bisericesc și cultural, participant la mai multe emisiuni Radio - TV în țară și străinătate și Realizator a două filme: Pelerini români în Țara Sfântă (în colab. cu TVR Timișoara) și Pelerini români
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
cum laudae, concretizat in cartea Literatura română contemporană in țările vecine (Iasi, 2005), membru al Uniunii Scriitorilor din România și din Republica Moldova, este cunoscută și prin alte importante contribuții de istorie si critică literară, precum Literatura română din Voivodina (Novi Sad, 2010), de culturologie, cât și ca romancier (Insularii, Iasi, 2011). Aspectele urmărite în volumul în discutie, accentele puse pe condiția de minoritar, exilat, străin a lui Ion Miloș și drama care decurge tocmai din aceasta ce duce spre strigătul identitar
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
hidden within a painting... your clothing, pink în colour, seemed like the costume of a clown your black hair was covered with a beret your powdered white face hâd blushes în its cheeks your eyes like two bluebells looked very sad a tear hung motionless under your right eyelid în a hand you held a violet roșe and beneath it I saw an empty space and a signature: Miră Fujita POEMUL Poemul este ca o soție infidela care sosește acasă abia
PERIPLU SENTIMENTAL / SENTIMENTAL JOURNEY de GEORGE ROCA în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346037_a_347366]
-
să rătăcească Cu altă față, măi crăiasca: Cu Laurul-Balaurul, Să toarne în lume aurul, Să-l toace, gol la drum să iasă, Cu măsălarița-mireasă, Să-i ție de împărăteasa. KING KRIPTO AND THE LAPP ENIGEL (translation Daniel Ioniță) Oh minstrel sad, obscurer still Than good old wine they serve at weddings Which the groom's father dished at will With bags and ribbons, tinsel meldings, Most stubborn minstrel might aș well A grand old song to try and sing, Tell of
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
the most of moments The troubled and the kind ones Make the most of chances The sudden open door Make the most of chances Once shut it’s there no more Make the most of people The happy and the sad ones Treasure the times to live amongst The quiet and the mad ones Make the most of working Exciting and the dreary Body and mind need work to find That rest is best when weary Make the most of loving
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de IAN MCQUILLAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375101_a_376430]
-
piously dedicated to the American people. Within these poems I tried to catch the final thoughts of those who were young, old, children, lovers, parents, people who loved life, and died tragically. The tragedy of these people made me șo sad that I was shattered of their merciless fâțe, that every word I wrote was inspired by their innocent souls. Their thoughts I lived with live images and I suffered alongside their being that ended together with the crushing of the
CUNUNI DE FLORI PENTRU EROI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372760_a_374089]
-
then I’m me anew, It rains again over my girded cheeks... I’m troubling the sigh with light-arrangements I just hide the sparkle of the stars în my eyes I knead the present that hâș no guiltiness Stopping the sad but persistent evil fâțe’s eye. I do not seek the obscure, nor yelling for the mystic! I know they’re all caught în a dance: Untidy round dance... just breeze is a hypnotic Who’s found în love’s
THE LOVE PASSION de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372171_a_373500]
-
Vârșeț. Am trăit și la Straja, unde mama era învățătoare și directoare la Școala Generală, apoi la Vârșeț, unde am frecventat cursurile în limba română la Școala Generală ,,Olga Petrov-Radičić“ și Liceul ,,Borislav Petrov-Braca“, respectiv am continuat studiile la Novi Sad. Sunt absolvent al Facultății de Drept, dar fiind exigent am continuat și studiile la Facultatea de Științe Politice pe care am absolvit-o la Zagreb. Mi-am luat licența în jurnalistică și anul acesta o dată cu împlinirea a 60 de ani
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
am absolvit-o la Zagreb. Mi-am luat licența în jurnalistică și anul acesta o dată cu împlinirea a 60 de ani de viață, sărbătoresc și 40 de ani petrecuți în jurnalistică dintre care 35 de ani la Postul de Radio Novi Sad și la Televiziunea din Atena Sârbească. - Vă spun și eu, în numele meu și al cititorilor noștri de pretutindeni „La mulți ani“ cu sănătate și cu multe alte bucurii! Vă mulțumim pentru onoarea de a împărtăși cu noi aceste momente importante
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
fără sfîrșit, ca și spiritul (Purusa). [308] Pentru cuvîntul "creere" se folosește iar un compus al lui srj- (lat. surgere), și anume visrjami, care implică emanatismul "creației". [309] Bhagavad-gītă, IX, 4-8. [310] Bhagavad-gītă, IX, 19: ... Amrtam kaiva mrtyuç ca sad asac caham Arjuna. [311] Bhagavad-gītă, XI, 37-38 (la care se referă, probabil, și Hegel: cf. p. 254). Este important de observat că textul în sanscrită: twam akșaram sat asat tatparam yat spune: "tu es l'Impérissable, tu es l'etre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ecuația dintre strigăt și răspuns rămîne larg deschisă: noile autorități lichidează partidul, introduc formele unui nou sistem instituțional, păstrînd cuceririle socialismului, o ierarhie socială și reflexele culturale leniniste. Adepții strigătului "Libertate!" visau la o radicalitate a scopului fără mijloacele ideologice sad materiale ale epurării și reconstrucției. Larga deschidere apărută în decembrie 1989 între puterea apărută în urma revoluției și revoluționarii care strigau că nu vor să mai plece acasă s-a produs. Istoria românească de la 1989 pînă la 1995 este o istorie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
slave de persoane, ca Dan, Olga, Vlad, Radu. Dacă urmărim mai îndeaproape (sistematic) aceste denumiri, observăm că, în privința cursurilor de apă, în oricare parte a țării, apar nume slave ce se întrețes cu cele românești. Astfel, printre afluenții Oltului: Săliștea, Sadul, Râmnicul, Govora, Luncavăț, Cerna, Topologul, Dârjovul, Sâmnicul. La est de Carpați: Moldova, Bistrița, Putna, Milcovul, în Muntenia: Râmnic, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Neajlov, Glavacioc, iar în Ardeal și Banat, Târnavele, Bistra, Crasna. În afară de râurile principale, sunt sute de pâraie și izvoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rândul populației (175). Dimpotrivă, reprezentarea vizuală - care putea fi deci „citită” de omul de rând, de regulă analfabet - a vrăjitorilor supuși „chinurilor iadului”, unde este „muncă amară și scrâșnire de dinți”, în opoziție cu redarea „celor drepți”, care beneficiază de „sadurile și pometele raiului”, a impresionat puternic atât pe cei care practicau vrăjitoria, cât și pe cei care apelau la serviciile acestora (172). Oricum, este inutil să insist prea mult asupra puternicului impact pe care îl aveau aceste reprezentări vizuale ale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
granițelor. Situația de dependență față de Sibiu se menține și în secolul XVI. (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976: 61). Deși Tălmăcelul este foarte aproape de zona intens colonizată cu sași de către regalitatea maghiară, documentele arată o așezare a sașilor preponderent între Cibin și Râul Sadului, zona dintre Râul Sadului și pârâul Tălmăcel fiind locuită de români. Așadar Tălmăcelul avea încă de atunci o populație preponderent românească, acest lucru fiind dovedit și de denumirile care se vehiculau, de Tălmaciu săsesc și Tălmăcelul românesc (Stroilă, 1996). Este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față de Sibiu se menține și în secolul XVI. (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976: 61). Deși Tălmăcelul este foarte aproape de zona intens colonizată cu sași de către regalitatea maghiară, documentele arată o așezare a sașilor preponderent între Cibin și Râul Sadului, zona dintre Râul Sadului și pârâul Tălmăcel fiind locuită de români. Așadar Tălmăcelul avea încă de atunci o populație preponderent românească, acest lucru fiind dovedit și de denumirile care se vehiculau, de Tălmaciu săsesc și Tălmăcelul românesc (Stroilă, 1996). Este perioada în care Tălmăcelul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Român din Vârșeț și Școala Superioară de Pedagogie din Zrenjanin, secția limba și literatura română-limba și literatura sârbo-croată. Între 1957 și 1966 funcționează ca profesoară la școala elementară din Ecica și în Redacția programului în limba română de la Radio Novi Sad. În 1970 obține licența la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, specialitatea limba și literatura română. Își ia doctoratul în filologie cu teza Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, susținută la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1979). Din 1974 este lector de limba română la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, unde parcurge treptele universitare până la cea de profesor. Debutează la „Lumina” (Pancevo), în 1973, cu articolul Elemente dialectale și populare în proza lui Ion Popovici-Bănățeanul. Colaborează la publicațiile românești din Voivodina - „Lumina”, „Analele Societății de Limba Română”, „Libertatea”, „Cuvântul românesc
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
cercetarea operei a zece autori care au publicat între 1945 și 1985, întreprinsă dintr-o perspectivă lingvistică și stilistică. SCRIERI: Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Novi Sad, 1980; Proza scriitorilor români din Voivodina, Pancevo, 1986; Cugetări, postfață Ștefan N. Popa, Novi Sad, 1996; În amurg. Memorii, confesiuni, însemnări de călătorie, Timișoara- Pancevo, 2002. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina” (Pancevo), 1996, 1; Popa, Lit. rom
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
perspectivă lingvistică și stilistică. SCRIERI: Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Novi Sad, 1980; Proza scriitorilor români din Voivodina, Pancevo, 1986; Cugetări, postfață Ștefan N. Popa, Novi Sad, 1996; În amurg. Memorii, confesiuni, însemnări de călătorie, Timișoara- Pancevo, 2002. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina” (Pancevo), 1996, 1; Popa, Lit. rom. Voivodina, 289-290. C.D.
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
Tomuș, București, 1973 (în colaborare cu Slavco Almăjan); Kurt Kusenberg, Unde este unchiul Bertram?, București, 1980 (în colaborare cu Horst Fassel); Irene Mokka, Un cântec fără sfârșit, București, 1983 (în colaborare cu Horst Fassel); Alexander Tisma, Fata din vis, Novi Sad, 1988 (în colaborare cu Neboișa Popovici). Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 226-231; Nicolae Manolescu, Anghel Dumbrăveanu, „Pământul și fructele”, CNT, 1964, 22; Iordan Datcu, Anghel Dumbrăveanu, „Iluminările mării”, ARG, 1967, 5; Ovidiu Cotruș, „Singurătatea amiezii”, O, 1973, 24; Tomuș, Istorie, 219-222
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]