888 matches
-
diferitelor acțiuni. El apelează la psihoterapii de grup, dar și la intervenții de tip comunitar, care asociază și persoane sau instituții laice. În 1972, Bursten descrie personalitățile psihopatice ca fiind disprețuitoare și manipulative în relațiile interpersonale. Fromm (1973Ă studiază comportamentul sadic non-sexual și atașează atributelor psihopatice dorința de a controla total viața celor din jur și abilitatea de a le provoca dureri „psihice” mai intense și mai traumatizante decât cele fizice. O contribuție calitativă aparte în descrierile personalităților psihopatice o aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
histrionice. În același context se plasează și ignorarea riscului, căutarea noului și impulsivitatea. Mai pot fi descrise și variante structurale dominante de intransigență, stil caustic, hipercriticism, suspiciozitate, ostilitate și agresivitate paroxismală, care pot fi raportate la TP paranoică și TP sadică. Comportamentul acuzator, tiranic și destructivitatea, întreținute de cruzime, pot ocupa o poziție similară în acest context (Millon și Davis, 1998Ă. Rezultă, ca atare, o comuniune de criterii de factură dominant morală și comportamentală care definesc o structură personologică cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reușește să facă față sau, în mod intenționat, își neglijează obligațiile personale maritale, parentale, la locul de muncă sau financiare; în mod activ încalcă drepturile celorlalți și depășește limitele normale ale codurilor sociale, comportamentul său implicând înșelăciuni sau ilegalitățiă. Agresiv (sadică Abraziv (de exemplu, arată satisfacție în intimidarea, forțarea și umilirea celorlalți; prezintă în mod regulat comentarii verbale abuzive sau umilitoare social și manifestă comportamente vicioase, dacă nu chiar brutale fizică. Compulsiv Respectuos (de exemplu, prezintă o aderență neobișnuită față de convențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un chestionar cu 175 de itemi la care se răspunde cu „Adevărat/Fals”, pentru a evalua patologia de pe Axa I și II. Psihopatologia propusă de Millon e congruentă cu cea din DSM-IV-TR, dar la tulburările de personalitate identifică și tipurile: sadic, masochist, depresiv și negativist (pasiv-agresivă. Se identifică și trăsături nepatologice de personalitate. • Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality Disorders Scale (MMPI-PD; Morey et al., 1985Ă. Din proba MMPI cu 566 de itemi a fost derivată alta mai restrânsă, astfel încât să corespundă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
crud cu oamenii și/sau cu animalele făcându-i plăcere să le chinuie; 5 . fură prin confruntare cu victima - banditism, atac cu mână armată; 6. forțează pe altul la acțiuni sexuale - inclusiv viol. Agresivitatea față de altul poate merge până la plăcerea sadică de a-l vedea suferind sau la crimă. Agresivitatea față de proprietate se poate manifesta prin distrugeri - de exemplu, incendiere - cu intenția de a crea un prejudiciu serios sau prin distrugerea deliberată a unor aspecte ale proprietății altora - spargerea ferestrelor, vandalism
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și criminalul monstruos. Existența unor cazuri de crime sadice și de criminali în serie care își mutilează victimele a intrigat constant societatea și pe criminologi. Aceasta cu atât mai mult cu cât mulți dintre aceștia nu prezentau o boală psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și criminalul monstruos. Existența unor cazuri de crime sadice și de criminali în serie care își mutilează victimele a intrigat constant societatea și pe criminologi. Aceasta cu atât mai mult cu cât mulți dintre aceștia nu prezentau o boală psihică definită și nici tulburări de personalitate încadrabile în categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în cea de TP antisocială. De la descrierile lui KRAFT EBING din secolul al XIX-lea și până către sfârșitul secolului XX, psihiatria legală a studiat aceste cazuri fără a clarifica prea mult problema. A fost utilizată noțiunea de psihopat (TPĂ sadic care a fost prezentă în DSM până la ediția a III-a. Există proiectul ca această categorie să fie reintrodusă în DSM-V, dar ea lipsește din DSM-IV. Psihopatul sadic s-ar caracteriza prin dominarea și manipularea altora, plăcerea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clarifica prea mult problema. A fost utilizată noțiunea de psihopat (TPĂ sadic care a fost prezentă în DSM până la ediția a III-a. Există proiectul ca această categorie să fie reintrodusă în DSM-V, dar ea lipsește din DSM-IV. Psihopatul sadic s-ar caracteriza prin dominarea și manipularea altora, plăcerea de a-i face să sufere, intimidare, chinuire, agresare, violență (STONE, 2005Ă. Un aspect special e sadismul sexual în care plăcerea e obținută prin chinuirea partenerului. Conform comentariilor clasice, acesta ar
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
frecventă, e intrigantă, deoarece modelul comportamental nu se regăsește în biologie. Pe de altă parte, manifestările par a fi condiționate mai mult genetic decât învățate. Această cazuistică reactualizează problematica comentată de LOMBROSO, desigur fără tema stigmatelor corporale. Din perspectiva comportamentului sadic și al criminalității în serie - problemă ce se corelează evident cu tulburările de personalitate și cu psihopatia, dar ca o categorie aparte - STONE a întocmit în 1993 o listă de gradare a actelor criminale, de la cele reactive până la cele evident
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și al criminalității în serie - problemă ce se corelează evident cu tulburările de personalitate și cu psihopatia, dar ca o categorie aparte - STONE a întocmit în 1993 o listă de gradare a actelor criminale, de la cele reactive până la cele evident sadice, în care criminalul își torturează victimele (STONE, 1989Ă. Autorul pledează în consens cu toți specialiștii că psihopatul sadic nu poate avea, din motivul unui eventual diagnostic psihiatric, circumstanțe atenuante. Câteva aspecte ale listei lui STONE sunt: Scala actelor și persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ca o categorie aparte - STONE a întocmit în 1993 o listă de gradare a actelor criminale, de la cele reactive până la cele evident sadice, în care criminalul își torturează victimele (STONE, 1989Ă. Autorul pledează în consens cu toți specialiștii că psihopatul sadic nu poate avea, din motivul unui eventual diagnostic psihiatric, circumstanțe atenuante. Câteva aspecte ale listei lui STONE sunt: Scala actelor și persoanelor criminale (după STONEĂ Persoane care au ucis, dar care nu sunt criminali. Cei care au ucis pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatul antisocial. Psihopatul nesigur-amorf („spineless”Ă. Acesta comite acte agresive pentru că se simte tot timpul nesigur, vulnerabil, pe cale de a fi atacat. De aceea comportamentul său agresiv are semnificația unor acte contra-fobice. În fantezia sa apar mereu inamicii puternici, agresivi, sadici față de care simte că trebuie să se apere. Prin comportamentul său de obicei îi încurcă pe alții. Unii se înrolează în armată pentru a se simți în siguranță. Din această categorie s-ar recruta o bună parte din „executanții” puterilor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau imaginar. Are tendința de a se răzbuna, a distruge și pedepsi pe alții, de a-i brutaliza. Ține să controleze, să domine și e plin de resentimente. Nu are sentimentul vinovăției și remușcărilor fiind apropiat de TP paranoică și sadică. Psihopatul tiranic. Este cel mai crud și de temut subtip. Mereu îi atacă pe alții, îi intimidează, îi acuză, e abuziv și distructiv. Este stimulat de rezistența victimei pe care se străduiește să o facă să se supună. Pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acesta un dușman pe de altă parte se simte omnipotent și îndreptățit să manipuleze și să agreseze pe alții. Autori precum RICHARDS au descris un spectru paranoid-narcisic, pe care îl întâlnim la diverse tulburări de personalitate: narcisic, negativist, antisocial, paranoid, sadic, și care, în ansamblu, ar fi caracteristic psihopatiei. Violența și distructivitatea ar fi caracteristici ale acestei tulburări a personalității pe care psihopatul le exprimă constant și repetitiv, ca și cum ar depinde de ele, la fel cum în addicție se depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dialectică a confruntării și luptei interpersonale și pot fi întreținute de sentimentul urii și răzbunării. În perspectiva tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatului, comportamentele menționate pot fi expresia unei tendințe structurale de dominare și obținere a unei plăceri perverse, sadice. Atitudinea de dominare agresivă poate evolua până la tortura morală. Celălalt poate fi agresat și fizic, lovit, molestat, rănit, mutilat, violat. I se pot provoca sau întreține dureri sau alte stări fizice neplăcute, poate fi torturat, chinuit, schingiuit. În extremis se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stimă și respect (față de ceilalțiă, fără scrupule, excroc, profitor, calomniator, brută (brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic, pervers, nemilos, nerușinat, fără remușcări, negeneros, răzbunător (vindicativă, cu resentimente, necruțător, om ce terorizează, găunos, parșiv, infidel, slugarnic, nesincer, nedrept, nedemn, nepăsător, șantajist, profitor, fanfaron, oportunist, trufaș, șarlatan, meschin, intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de epitete ca cele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ridicolă o îmbracă principiul autonom în filosofia idealistă, unde bietul individ cugetător e grav convins că el creează lumea fiindcă începe s-o gândească. Probabil acest spectacol de fum teoretic, în care culminează orgoliul autonom, e salutat cu hohote de sadică satisfacție de tartorul iadului, inspiratorul biblic al trufiei omenești. E aproape de prisos să amintim că autonomia e altceva decât ideea libertății creștine. Pornind din aceeași rădăcină ontologică, libertatea creștină e înfrângerea autonomiei individuale. Suficientă sieși acolo, rațiunea umană se recunoaște
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omenesc, la omul de geniu ea apare înfrântă de măreția supranormală a plăsmuirilor artistice. Ipoteza patologică e ilustrată îndeosebi de nume ca al lui Cesare Lombroso, Max Nordau și Sigmund Freud. E în firea negativismului iudaic să înjosească în mod sadic tot ce e strălucire și noblețe în creația spiritului omenesc. Să admitem totuși că genialitatea ar fi un efect al stărilor patologice precum perla e un produs al stridiei bolnave. În cazul acesta, ne întâlnim cu cealaltă ipoteză, a universalității
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aplicarea strictă a legii talionului pretinde aplicarea pedepsei capitale. O altă obiecție, legată de aceasta, se referă la faptul că, într-o societate civilizată, anumite categorii de pedepse sunt considerate prea crude pentru a fi acceptate. De exemplu, un ucigaș sadic ar putea să-i aplice torturi îngrozitoare victimei sale, dar societatea ar condamna aplicarea unei pedepse similare făptuitorului. Se poate spune că, deși pedeapsa cu moartea ar putea fi considerată, potrivit legii talionului, justă în acele cazuri soldate cu moartea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Punctul maxim al experimentului de la Pitești Îl constituie tortura Între victime sau „tortura prin noi Înșine”, cum o numește Bordeianu („Întretortura”, cum o definește Paul Goma): torționarii aleși dintre fostele victime torturau fără să vrea (atunci când nu era vorba de sadici), ca niște mecanisme stricate, Într-un delir colectiv; au fost cazuri În care, În timp ce Își chinuia victima, torționarul plângea, iar victima Îi cerea să fie lovită, astfel ca torționarul să nu fie schingiuit la rândul său. Maltratat de prieteni siliți
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
același gest, oferind un indiciu În plus că aparatul represiv comunist nu se schimbase, ci rămăsese marcat de practicile perioadei Gheorghiu-Dej. Toate aceste practici au făcut ca, În amintirile victimelor, chipurile anchetatorilor să fie reținute ca niște figuri bestiale și sadice: „Am văzut ura și disprețul În ochii lor, În mâini și În picioare. Tot ceea ce făceau parcă făceau din plăcere. și un animal feroce care te hăituiește la un moment dat te abandonează, dar ei continuau, continuauă” 11. Pentru unii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1994 au mai apărut Oferta (1990), Obiectiv (minigazetă, 1991), Vocea Hușului (câteva numere, 1991), Păreri Tutovene (1992), Lysp (!), Podgoreanul, Liberalul, Monitorul oficial al județului Vaslui, Teleradioeveniment, Apollo ... Monitorul de Vaslui, "independent" dintr-o rețea cu o anumită politică, Director Irina Sadici, dar ziarist adevărat Cătălin Lența iar în devenire Viorel Oprea, Clara Bișoc și alții. Dintre cei care produc ceva în jurnalism este Romeo Crețu (mare critic al lui Dumitru V. Marin), Mihaela Zărnescu și alți 2 - 3 angajați cu vână
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Est (1990), doar vreo 30 de numere dar ce atacuri de presă !, Monitorul de Vaslui cu nr. 0 (zero)!, 6 aprilie 1996 (din care s-a desprins din 16 august 2001 - Info monitorul, apoi 8 sept. 2001, Obiectiv, director Irina Sadici, redactor șef Viorel Oprea... și alte câteva foițe cu susținerea unor "ziariști" cu școală profesională, care au completat evantaiul presei scrise locale. Merită consemnate: Păreri Tutovene (1992), Bârladul (1996), Jurnal vasluian (1995), Oferta (1990), Pagini medicale 142 bârlădene (1998), Semnal
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul-plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]