395 matches
-
centrul poligonului de susținere (reprezentat de suprafața plantară de susținere și spațiul dintre suprafețele plantare ale picioarelor), reprezintă axul vertical principal - axul înălțimei sau al taliei. în embriologie axul longitudinal este axul craniocaudal care trece prin vertex și coccis. Axul sagital (antero-posterior, ventro-dorsal) corespunde grosimii corpului și prezintă un pol anterior sau ventral și unul posterior sau dorsal. Axul sagital formează cu axul vertical un unghi de 90°. La embrion este denumit axul ventrodorsal. Axul transversal (orizontal) străbate corpul de la stânga
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertical principal - axul înălțimei sau al taliei. în embriologie axul longitudinal este axul craniocaudal care trece prin vertex și coccis. Axul sagital (antero-posterior, ventro-dorsal) corespunde grosimii corpului și prezintă un pol anterior sau ventral și unul posterior sau dorsal. Axul sagital formează cu axul vertical un unghi de 90°. La embrion este denumit axul ventrodorsal. Axul transversal (orizontal) străbate corpul de la stânga la dreapta și exprimă lățimea. în raport cu axele corpului, structurile anatomice pot fi descrise ca fiind situate: superior-inferior, cranial-caudal, anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
descrise ca fiind situate: superior-inferior, cranial-caudal, anterior posterior, ventral-dorsal sau dreapta-stânga. Planurile se referă la secțiunile corpului și fiecare din ele trece prin câte două din cele trei axe principale. Planul median (simetriei bilaterale) trece prin axul longitudinal și cel sagital străbătând corpul pe linia mediană și împărțindu-l în două jumătăți simetrice: antimere. Simetria celor două antimere se referă numai la părțile somatice ale corpului, nu și la viscere. La suprafața corpului, planul median unește linia mediană anterioară cu linia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mediană posterioară. Planurile paralele cu planul median se numesc planuri paramediane sau parasagitale. Planul frontal (planul coronal) trece prin axul longitudinal și cel transversal și divide corpul într-o parte anterioară, ventrală și alta posterioară, dorsală. Este perpendicular pe planul sagital și paralel cu fruntea și sutura coronală. Planul transversal (orizontal, planul metameriei corpului) se raportează la poziția orizontală și trece prin axul sagital și transversal, fiind perpendicular pe planurile sagital și frontal. Secțiunile corpului prin acest plan îl taie în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transversal și divide corpul într-o parte anterioară, ventrală și alta posterioară, dorsală. Este perpendicular pe planul sagital și paralel cu fruntea și sutura coronală. Planul transversal (orizontal, planul metameriei corpului) se raportează la poziția orizontală și trece prin axul sagital și transversal, fiind perpendicular pe planurile sagital și frontal. Secțiunile corpului prin acest plan îl taie în felii suprapuse, paralele între ele; unele sunt superioare, iar altele sunt inferioare. în raport cu cele trei axe și planuri se mai pot utiliza în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterioară, ventrală și alta posterioară, dorsală. Este perpendicular pe planul sagital și paralel cu fruntea și sutura coronală. Planul transversal (orizontal, planul metameriei corpului) se raportează la poziția orizontală și trece prin axul sagital și transversal, fiind perpendicular pe planurile sagital și frontal. Secțiunile corpului prin acest plan îl taie în felii suprapuse, paralele între ele; unele sunt superioare, iar altele sunt inferioare. în raport cu cele trei axe și planuri se mai pot utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: - medial - apropiat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ca: - medial - apropiat de planul median; - median - poziționat în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median; - flexia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul; - extensia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul; - rotația - mișcarea prin care are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației, prin care se revine în poziția anatomică. Musculatura flexoare este poziționată anterior la nivelul membrelor superioare și posterior la cele inferioare. Această inversare a localizării se datorează rotației pe care o suferă membrele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două fețe articulare, una verticală și alta orizontală care formează între ele un unghi diedru ce pătrunde în deschiderea realizată între fața articulară sternală și primul cartilaj costal. Suprafețele șelare permit angularea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul micul trohanter femural. Acțiunea: - este principalul flexor al coapsei pe bazin și invers, - când ia punctul fix la nivelul bazinului și al coloanei vertebrale participă în mers, propulstând înainte coapsa membrului inferior oscilant, - rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, - când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, - în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, - flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, - acțiune secundară de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispozițiiei în diagonală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dar cu eventuale adnotării suplimentare față de opiniile unor autori. Analiza tehnicii alergării de viteză, în general, dar mai alea în cazul probei de 100 m.(n.a.), necesită luarea în considerație a faptului că mișcarea de deplasare se realizează în plan sagital, aspect evidențiat și de specialistul australian Jess Jarver (2007). Această caracteristică fundamentală presupune respectarea cu strictețe a următoarelor aspecte: 1. traseul de deplasare a picioarelor și brațelor trebuie să fie strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. înaintarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
printr-o așa zisă mișcare de agățare tracțiune a părții anterioare („pingea”) a tălpii. Al treilea obiectiv este reprezentat de amplificarea forțelor verticale de propulsie, ce contribuie la mărirea vitezei de deplasare a alergătorului, printr-un traseu sinusoidal în plan sagital descris de centrul de masă al corpului (CMC) și printr-un contact cu solul mai ferm ce poate contracara acțiunea forței de gravitație. Punctul cel mai de sus este atins de CMC la mijlocul fazei de zbor, iar punctul cel mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
anxietății și a unor forme de depresie. Astfel, în interpretarea unei investigații „brain SPECT cerebrale” se urmăresc ariile cu activitate crescută, ariile cu activitate redusă, asimetria de activitate a unor arii folosindu-se planurile tradiționale de secțiuni: axial, coronar și sagital. a. Studiul demenței Acest studiu este important din cauza frecvenței crescute a bolii și tratamentelor costisitoare care le implică. El face posibil studierea unor noi medicamente, diagnosticul precoce și diagnosticul diferențial al diferitelor forme de demență și a răspunsului la tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
angiografie convențională. Imaginile clare permit o evaluare a diagnosticului stenozelor în ramurile colaterale și examinarea cu acuratețe a lumenului. REZONANȚA MAGNETICĂ NUCLEARĂ Rezonanța magnetică nucleară oferă o serie de avantaje asupra tomografiei computerizate. În mod esențial, permite realizarea de secțiuni sagitale alături de cele coronale și utilizează o substanță de contrast netoxică (gadoliniul). RMN este în mod special avantajos pentru evaluarea disecției aortice, a colecțiilor lichidiene din jurul unor grafturi prealabile, a pereților aortici și a țesuturilor înconjurătoare. De asemenea, RMN este util
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
o mai bună înțelegere a relațiilor anatomice complexe. Astfel aplicarea RMN permite medicului același tip de informații ca CT, cu unele avantaje suplimentare în evaluarea fluxului sanguin, funcției cardiace și competenței valvulare. În plus, pot fi obținute imagini transverse, coronale, sagitale și oblice. Tennant și colaboratorii [1,4] au comparat ultrasonografia, CT cu contrast și RMN la 79 pacienți cu anevrism infrarenal și au găsit că RMN a fost metoda cea mai fidelă pentru aprecierea nivelului arterelor renale, dacă anevrismul se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Ecocardiografia poate să pună în evidență canalul arterial, examenul în mod M aducând doar date cu valoare prezumtivă, iar examenul bidimensional, transtoracic, poate să pună în evidență canalul arterial atât din incidență parasternală ax scurt cât și dintr-un plan sagital. Examinarea Doppler color evidențiază caracteristicile fluxului sanguin anormal prin canal, cât și la nivelul circulației pulmonare. 4. Explorările invazive evidențiază direct existența PCA prin pătrunderea sondei din VD în AP și de acolo în aorta descendentă, cu desenarea unei bucle
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortice, precum și cele secundare legate de substanța de contrast [29]. 3. Rezonanța magnetică nucleară permite identificarea leziunii intimale, nu necesită substanță de contrast și este complet neinvazivă. În plus, prin IRM se obțin imagini de înaltă calitate în planuri transverse, sagitale și coronale care facilitează diagnosticul disecției, extensia sa și afectarea vaselor colaterale. Administrarea intravenoasă de Gadolinium este utilizată pentru a defini patența vaselor colaterale. Cu toate aceste avantaje, IRM are și un număr de dezavantaje: este contraindicată la pacienți cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
abdominal situat sub un diafragm ascensionat față de prezența supradiafragmatică a unui viscer abdominal: semnul „gulerului” (constricția viscerului respectiv la locul de trecere prin diafragm). Examenul RM Reprezină metoda imagistică de elecție pentru investigarea peretelui toracic și a diafragmului (datorită secțiunilor sagitale pe care le realizează și datorită posibilității de separare a diferitelor structuri: grăsime, mușchi, os) (fig. 7.32). Hernia postero-laterală (Bochdaleck) Anatomie Se realizează fie prin agenezia totală a părții postero-laterale a diafragmei (hernii embrionare, fără sac, cu hernierea precoce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
stângi sunt disecați către inferior. Se identifică și se secționează artera splenică, la nivelul originii sale din trunchiul celiac [46]. Disecția posterioară Se identifică vena splenică, la nivelul joncțiunii cu VMS și se secționează. Disecția se continuă într-un plan sagital, către posterior, până se identifică flancul stâng al AMS. În acest moment sunt evidențiate flancul stâng al trunchiului celiac și al AMS. Se va exciza țesutul adipos și limfatic situat anterior de aortă dintre aceste 2 artere. Se va identifica
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
alegerea tehnicii condiționează în mod deosebit calitatea imaginilor și precizia diagnosticului. Două tipuri de secvențe sunt deobicei realizate: este vorba de secvențele ponderate în T1 și secvențele ponderate 126 în T2. Secvențele în T1 sunt de obicei realizate în secțiuni sagitale (în formă de săgeată), permițând observarea morfologică a corpului calos, secvențele ponderate în T2 sunt mai sensibile în planul detecției lezionale. Cum scopul este de a depista leziuni mici, trebuie micșorat efectul de volum potențial, diminuând grosimea secțiunilor. Aceasta antrenează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diafragmatică, recesul costodiafragmatic. La vârful plămânului, pleura costală se continuă, de asemenea, cu pleura mediastinală, realizând cupula pleurală. Pleura mediastinală aderă la țesutul conjunctiv al mediastinului (absența planului de clivaj la acest nivel). Deasupra pediculului pulmonar, pleura are o direcție sagitală, de la stern la coloana vertebrală. La nivelul pediculului, ea se reflectă pe acesta pentru a se continua apoi cu pleura vicerală. Dedesubtul pediculului, pleura mediastinală se continuă de asemenea cu foița viscerală, sub forma unei lame triunghiulare formată din două
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
2 ... 1.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială, coronală, sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială, coronală, sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori, esofagită, varice esofagiene, hernia hiatală) 3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]