1,041 matches
-
petală mi-a șoptit/ Cum ea cântă pentru mine/ Valsul florilor divine!” / Vraja cântului din floare ea caută frumosul, viața, misterul și utilitatea: „Să mângâi firele de iarbă,/ Și roua de pe ele să o simți;/ Din verde proaspăt, împletește-ți salbă,/ iar cerul cu privirea să nu-l minți. / Gingășie ori surprinde neprevăzutul cu răul ce-l poate aduce: „Și ramuri care altădată,/ Împodobeau pădurea toată,/ Deodată-s rupte la pământ,/ De iureșul acelui vânt...”/ Furtuna Alternând între versul poeziei clasice
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
hotar. Cu frunțile plecate pe lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră se-nalță azi lumină Și doina ni-i eternă și-o cântă ciocârlii. Leonid IACOB Referință Bibliografică: apartenență / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
și câteva orașe din Canada. I-a plăcut foarte mult la Vancouver. În America de Sud a ajuns în Brazilia, în orașul carnavalurilor, Rio de Janeiro. Vizitând bătrâna Europă, i-a rămas la suflet insula Santorini, din Marea Egee, cea mai frumoasă din salba de insule grecești ce străjuiesc cu legendele lor, țara uneia dintre cele mai vechi civilizații, civilizația greacă. „Mă consider un om împlinit!” Luciana Stănilă este un om împlinit: a reușit să urce cea mai înaltă treaptă academică, profesor universitar doctor
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
de vreme? Iubito, peste noi zăpezi s-aștern, Cât sunt aici cu tine, nu te teme Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern. De când ți-a înflorit pe deget iarbă, -verigheta legământului pe veci- Lumina din oglinzi se-mpletește salbă Când prin poezia mea tu treci. Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești Fetița din livezi, dar ești bunică, Porți cu tine traista cu povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-
CUVINTE DIN LIVEZ, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346185_a_347514]
-
Mă topește, dă fiori. Ochii-ți verzi, mirific cald, Trupul - jar, sfios, mă-mbie... Poate-i doar o amăgire, Vara verde, de smarald. Peste noi prăvale cerul Roi de stele, vis veral, Peisajul ancestral Îmi amplifică misterul... Vis păgân, stelele salbă, Dulce-a verii dimineață Te îmbie, te răsfață, Să faci dragoste în iarbă. Te privesc uimit, viril... Vrei si tu ( nu-mi vine-a crede ), Paradisul de dezmiardă, Ne înlănțuie tiptil. Ne aruncă, sus, în nori, Ne înlănțuie-n lumină
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356109_a_357438]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU GAROAFEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU GAROAFEI Lui Nicolae Labiș Fusese vie și albă că perla din salba risipită-n abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARNA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ninge cu mărgăritare albe, Roiuri adunate-s salbă Ce în vals ușor coboară, Argintând întreaga țară. Moale, neaua se așterne Peste câmpuri și poene, Iar pe brazii din pădure, Cușme călduroase pune. Din flori albe dantelate Sau cristale, diamante A pictat pe la ferestre - Perdeluțe ca-n poveste. Referință
IARNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356237_a_357566]
-
flacără de soare Cu iubirea-ți știutoare, Steaua mea din Carul-Mare, În ajun de nopți fugare. Te colind cu gândul bun Azi spre ziua de Crăciun. Din văzduh florile dalbe Peste tine ca un nins, Te colind cu dor de salbe, Cum îl colind pe Iisus ! Referință Bibliografică: COLIND / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
COLIND de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369004_a_370333]
-
din apropierea de Minsk, numită Hatin, care era muzeul de comemorare al lagărelor de concentrare/exterminare din Belarus. După o călătorie prin păduri (puteți imagina, pădurile de brazi ca cele de la Predeal, aici, în câmpie), ajungem într-un sat ca o salbă de poiene. Sat în care nu mai locuia nimeni. Dar mai erau țărani care coseau iarba verde, să fie totul frumos. Și la intrare în complexul memorialistic era o statuie mare, neagră, în care un tată își ținea fiul ucis
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
și el se face preș dinaintea mea.Uite, ce rochie plisată-i pe mine și ce cizme cu fermoare-s pe gioalele astea nebătute de soare! În gură, tot dinți din aur am, nu de nailon, ca tine ... Numa' pe salba asta aș putea încasa milioane ... Da', nu-m' trăbe mie banii Satanei; auru' ăsta-i de leac, nu-i de vânzare! Aproape că-și țipă ultimele cuvinte, cu un soi de răutate congenitală și, cu degetele acela boante și fără
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
aceea nu fusese chiar o fantasmă. Dacia nu rezistă tentației, întinse dreapta, atinse metalul ca o mătase, apoi prinse, între sfârcurile a două degete, piesa rară și care și-ar fi avut sigur locul într-o colecție muzeală, nu în salba țigăncii. O simți zvâcnind ca un jet de sânge țâșnit din pieptul puiului de rândunică. Apoi, o furnicătură sublimă se porni singură, urcă înspre cot, spre umărul stâng, se lăsă către inimă. Dacia simți cum acvila regală din efigie, își
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
din moment ce nu putea fi pusă în circulație bancară. Acum, avea, deținea un fragment din comoara regală și despre care îi vorbise țiganca, ori ... doar citise undeva, prin ziare. - N-am să mă întreb cum de a ajuns un koson în salba pirandei, nici dacă ea, năroada, realizează ce valoare are. Dacă ... mă pune la încercare? Nu, nu cred!, - zise ceva mai sigură pe sine, pe situația în care, după ce privi în dreapta și în stânga, fără să descopere martorul de ocazie, strecură moneda
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
în imaginară trăire sufletească, pe fiecare dintre spectatori! Colinda lui Fuego e un cântec de viață și sărbătoare cel mai alinător și cald. Deși e călătorită prin vremile părinților părinților noștri, e mereu în proaspătă lucire și vibrație, în proaspătă salbă de melos și poem, an cu an purtate de Fuego pe toate scenele României, lin și curat, îmbălsămitor ca ruga, cu amară tristețe, precum umbra lacrimei în pragul casei străine, cu dulce tristețe precum lumina surâsului în pragul în care
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
Acasa > Poezie > Amprente > PLÂNGI... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Plângi... Plângi în nopțile senine, Plângi cu fruntea-n perna albă, Din nesomn se face salbă Și din vise căi divine. Plângi pe crucea de mormânt, Când cocorii își iau zborul, Veșnic fi-vei călătorul Și eroul pe pământ. Plângi când viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în disperare, Domnul stă
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369897_a_371226]
-
a fost Măria sa Cuvântul și Dumnezeu ni l-a trimis cu vântul, cu verdele solar și albastrul infinit, suntem lumină albă prefăcută-n mit. Aș vrea să fiu o literă sau o silabă, să-l port ca pe o cerească salbă. să-i aflu taina sacră de la început, să mă topesc în vraja primului cuvânt. Referință Bibliografică: Magicul cuvânt / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2066, Anul VI, 27 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tamara Gorincioi : Toate
MAGICUL CUVÂNT de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370033_a_371362]
-
Toate Articolele Autorului Să ne-aduci purificare Moș Crăciun cu plete sure Cu fulgi albi, cu stele pure, Să mângâi a noastră stare... Moș Crăciun cu plete dalbe Prins în vântul de schimbare, Dăne-un sfat spre alinare La a sărăciei salbe... Prinse-n vântul de schimbare Schimbă tu legile strâmbe Și-adu-n sacul tău, nu drâmbe, Ci belșug și-ndestulare... Schimbă prețurile umflate Pentru noi, aflați în criză Și ne-oferă noua miză Pentru vremuri mai bogate... Pentru noi aflați în foame
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370115_a_371444]
-
fete. Cântă-n ramuri păsărele Flori cu pleoape de sidef Și cu gene de mătase Invitate-s la concert. Toate sunt în armonie Bucuria-mbracă totul. Natura cântă o simfonie Lăudându-și Ceatorul. Cluj Napoca 27 august 2015 Ziua Limbii Române Salbă din surâsuri făcutu-și-a ziua Pretutindeni în urmele ei a lăsat Zâmbete-n florile toate din glastră Și-n ochii seninului imaculat. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc E ziua Limbii Române - comoara Pe care
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
porțile unui nou anotimp. Cluj Napoca 27 august 2015 Pânza poeziei Tainic mâna cea albastră Țese-n inimă un vers Și cu pana ei măiastră Mișcă-ntregul univers. Țese versu-n haina albă Flori de astre și de dor Sufletul îi este salbă Și are steag multicolor. Vers cu vers se-mbrățișează Și se țese poezia Iar poetul doar veghează Să se vadă-n ea iubirea. Pânza ei e înălbită Prin Iubirea cea curată Veșnic e îndrăgostită. De lumina ce-o îmbracă Cluj Napoca
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Să sorb o miere-amară, ca a ta, Privire dulce, dar nedumerita. Îmi retrăgeam din ochi cei scăpărici, Și-i aruncăm cu tot cu cer-nainte, Să mă privești, ca pe un licurici, Ce-ți luminează-n zi, printre cuvinte. Cuvinte țări, din salbe și safire, Mi le-atârnai la gâtul meu, Cu brațele-mi spărgeam potire, Să-ți scalde pieptul tău de Zeu. Neînduplecați de nici un Soare, De nedescris, de nici o Lună, Eram cu dorul de iertare, Eram frânturile de huma. Iar timpul
CAND, REGASIT... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370388_a_371717]
-
o așteaptă cu dragoste pe Julia, căci muntele iubește în taină, cu iubire de luceafăr, trupul balerin și spiritul infinit, obrajii trandafirii, fruntea de lună și ochii de soare, picioarele din filon dăltuit, mijlocul pentru cingătoare de flori , umerii pentru salbă de doruri, gură de cântec lin ca vioara! Julia Jianu, frumoasă și veselă fată moldoveancă pietreană, fermecătoare glăsuitoare de melos de auzit cu visul a îndrăgostit muntele de ea, pe când ea nu-i asemenea de statornic înamorată de el, încât
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
în nici una dintre ele nu le-am perceput grandoarea și specificul arhitectural ca în fotografiile din Albumul lui Pavel Bălan. Am văzut la față locului Mănăstirea de la Căpriana, dar n-am știut decât vag, până la lucrarea “Rugă pentru Neam”, ce salbă de mănăstiri și biserici au presărat domnitorii pământeni pe glia Basarabiei și, implicit, câtă dăruire și ales meșteșug au făcut posibilă nașterea acestei averi materiale și spirituale a românilor moldoveni, în special basarabeni. Și că, acolo unde domnii vremii nu
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
Ce știu durerea lumii s-o aline, Cu mine-n cor știu macii să suspine, Și facem asta, omule, mereu.... Mi-e viața o eternă zbuciumare, O mare răscolită de furtuni, Din care tu, mici perle, ai s- aduni, Și salbă ai să-ți faci pentru plimbare. Mi-e fața biciută de mari lacrimi, Ce izvorăsc pentru a lumii chinuri, In versuri ele-adună dulci suspinuri, Ce vindeca-vor suflete la greu... Mi-e sufletul prea plin de sentimente, Și inima prea
DIN DRAGOSTE PENTRU OAMENI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369618_a_370947]
-
Acasa > Strofe > Amintire > PE LÂNGĂ CRUCI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PE LÂNGĂ CRUCI Cu spaimă calc pe lângă ziduri albe și trec privind cum luna printre crengi își despletește galbenii din salbe sub streașină, în cuiburile reci. Pe lângă cruci cobor ușor pe trepte; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete, că sunt atât de nerecunoscut! Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte
PE LÂNGĂ CRUCI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369722_a_371051]
-
coasă. Presimțind venirea morții, câinii urlă a pustie, Sufletul se nalță-n ceruri, pe lugubra simfonie Plâng pe piatra rece, mamă, bucuriile apuse. Mângâierile duioase pentru totdeauna-s duse. Pe cărarea vieții scurtă, fără pată, fără vicii, Mi-ai fost salbă de lumină și izvor de sacrificii. Plâng ca să-mi descarc durerea pe științele aride, Ce-au găsit perfecțiunea doar în arta de-a ucide. Milioane de ființe au stigmatul morții-n frunte, Negăsind între știință și-ntre boala lor, o
PLÂNG de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369768_a_371097]
-
unghere umbrite. „Român frumos, născut din mare,/ Din Dunăre și din Carpați,/ Ridică-ți fruntea către Soare,/ Adună-ți mândru, ai tăi frați!// Să ne unim din nou, la Alba,/ De ziua României Sfinte!/ Să-i strângem de prin lume, salba,/ Să-i punem jerbe pe morminte!// Să ne cinstim înaintașii,/ Să ridicăm spre Cer, drapel!/” (Să ne unim din nou la Alba! ) Poeta caută adevăruri și fapte mari ale vieții pentru a-și potoli setea spirituală și pentru a le
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]