1,126 matches
-
p. 153. 191 Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 281. Cfr. și Mario Petrucciani, "Leopardi nelle poetiche e nei poeți dell'ultimo trentennio", cît., pp. 170-171. 192 Curzia Ferrari, Una donna e Quasimodo, Ferro, Milano, 1970, p. 14. 193 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 26. 194 "Quasimodo prepară Amleto", Fiera letteraria, 1, 5 iunie 1952. 195 Îl poeta non rinnega mai la vită anche se attraverso la disperazione riconosce l'aridità, una dispersione del cuore degli uomini, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anterior și se intitula Aurora, Alessandro Quasimodo, Immagini nello specchio della memoria în Salvatore Quasimodo, Atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica, 26-27-28 octombrie 1973, îngrijit de Paolo Mario Sipala și Ermano Scuderi, Tringale, Cătănia, 1975, p. 22. 199 Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 31. 200 Riviste sorgevano, nella penisola e isole, che și facevano propugnatrici del verbo avanguardista e ne accoglievano i simpatizzanti. La più umile, la più scalcagnata, la più miserella, piccola di formato, stampata șu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poco più che straccia, fu quella che vide la luce intorno al 1917 a Messina, intitolata pomposamente îl Nuovo giornale letterario, e della quale fu animatore, con altri giovani messinesi, come Francesco Carrozza, per l'appunto Salvatore Quasimodo în Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 32. 201 Poezia Aurora a apărut în Humanitas (Bari, 13 mai 1917), Cânți marini în L'amore illustrato (2 august 1917), proza lirica Sconfinamenti dell'anima în Settimana illustrata (5 august 1917), Ossessioni în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie und Geologie, Stuttgart, 1835 și Karl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde, Stuttgart, 1841); minerit în general și exploatarea sării în special, cu ultimele noutăți referitoare la salinele de la Wielicka și Rotenfelde; metalurgie și siderurgie, din care nu lipseau manualele lui W. A. Lampadius (Handbuch der allgemeinen Hüttenkunde, Göttingen, 1817) și ale dr. C. J. B. Karsten (System der Metallurgie, Berlin, 1831 și Handbuch der Eisenhüttenkunde, Berlin, 1841); legislația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acea a condamnaților, care era "gata a se nărui". Soluția recomandată, atunci ca și mai târziu, de Hodocin, viza de fapt sistematizarea lucrărilor de extracție prin extinderea spațiului lucrativ, ceea ce ar fi condus implicit la extinderea capacității de producție a salinelor de la Tg. Ocna. Nici unul însă dintre antreprenorii ocnelor atunci, ca și mai târziu n-a reținut această idee, probabil, din teama de a nu risca diminuarea cotei de profit, pe de o parte, și de a nu periclita ordinea între
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu epuizau însă lista preocupărilor trecute și în curs, pentru că alte "slujbe însemnate" și proiecte nefinalizate, nici abandonate nu mai puțin importante pentru țara de adopție erau consemnate în subsidiar: continuarea extinderii rețelei de alimentare cu apă a capitalei, "regularisirea salinelor de la Ocnă" și înființarea în Moldova a unei "fabrici de fier, atât de mult trebuitoare". Aceste din urmă îndeletniciri sau proiecte se presupune că vor fi fost binecunoscute autorităților, încât nu considera necesar a le mai invoca drept dovezi peremtorii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în proprie expresie, i-ar fi răpit "chiar și putința de a cerca aiurea un nou mijloc de viețuire". De aceea, apela la dreapta judecată a conducerii acelui onorabil Departament, rugându-l ca, pentru expertiza lucrărilor sale "în privirea regulării salinelor de la Ocnă"2, să se adreseze celor mai competente autorități în domeniu, respectiv Direcției montane de la cea mai cunoscută mină de sare din Europa acelei vremi, Wieliczka din localitatea omonimă, situată în sudul Poloniei, iar "în privirea regulării și a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a înfățoșa, în mai multe rânduri, trista stare a importantei, însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri pentru o păstrare și exploatare cu mult mai mari folosuri, nu mai puțin și pentru producerea de pietre pentru paveaua capitaliei"5. Meritul asumat în legătură cu acest din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1841, 1, 8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36. Adolph Ferdinand Gehlen, <Fasslicher Anleitung zu der Erzeugung und Gewinnung des> Salpeters (Introducere în extragerea și producerea salpetrului), Nürenberg, 1815, 1, 8; 37. Johann Nep<omuk>. Hrdina, Geschichte der Wieliczkaer Saline (Istoria salinei de la Wieliczka), Wien, 1842, 1, 8; 38. Johann Grimm, <Practische Anleitung zur> Bergbaukunde <für den Siebenbürger Bergmann, insbesondere für die Zöglinge der Nagyáger Bergschule> (Introducere practică în minerit pentru minierii transilvăneni...), Wien, 1839, 1, 8; 39. Geräthschaften, Weimar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36. Adolph Ferdinand Gehlen, <Fasslicher Anleitung zu der Erzeugung und Gewinnung des> Salpeters (Introducere în extragerea și producerea salpetrului), Nürenberg, 1815, 1, 8; 37. Johann Nep<omuk>. Hrdina, Geschichte der Wieliczkaer Saline (Istoria salinei de la Wieliczka), Wien, 1842, 1, 8; 38. Johann Grimm, <Practische Anleitung zur> Bergbaukunde <für den Siebenbürger Bergmann, insbesondere für die Zöglinge der Nagyáger Bergschule> (Introducere practică în minerit pentru minierii transilvăneni...), Wien, 1839, 1, 8; 39. Geräthschaften, Weimar, 1838, 1
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Hermbstädt, Anleitung zum Stablissement einer Fabrik von ächten Weinessig (Introducere pentru construirea unei fabrici de oțet de vin), Leipzig, 1822, 1, 8; 70. J. C. Theile, Bibliothek der Technologie, Gewerbekunde, Leipzig, 1838, 2, 8; 71. Beschreibung des Salzwerks Rotenfelde (Descrierea salinei Rotenfelde), Nürnberg, 1811, 1, 8; 72. Johann Christian Gottlob Weise, Die Kunst der Gebäude, Zimmerund Straßenerleuchtung <durch Öl, Talg, Wachs und Gas> (Arta iluminării clădirilor, camerelor și a străzilor cu ulei, seu, ceară și gaz), Ilmenau, 1829, 1, 8; 73
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1853 Excelența Voastră, La încrederea că Ex<celența> Voastră dirigați atenția asupra tuturor lucrurilor ce au de scop îmbunătățirea stării Moldovei, subiscălitul îndrăznește ca în privirea proiectatului drum de fer de la Tg. Ocna până la Galați, în privirea neapărat trebuitoare regulării salinelor de la ocnă, a completării apeductului și a paveluirii capitaliei, a propune cu supunire oarecari socotinți în scurt, răzămate pe temeiuri pozitive. Că proiectul drumului de fer: 1. ar trece peste mijloacele Moldovei; pe lângă acestea: 2. ar fi și de prisos
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Moldovei, în "Calendar pentru români", Iași, 1849, pp. 15-23 (anexa I/4). 8 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 410/ 1849, ff. 5-6. 9 Ibidem, f. 8. 10 Ibidem, f. 7. 11 Pentru detalii, a se vedea lucrarea noastră Istoria salinelor Moldovei în epoca modernă, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1987, p. 114. 12 Th. Codrescu, Uricariul, vol. VIII, Iași, 1886, pp. 210-214. 13 Leonid Boicu, Transporturile, în vol. Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848 și 1864. Contribuții, coord. Val. Popovici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-lea. Accesul se făcea prin capul de sus al clopotului, printr-un puț vertical cu acces la suprafață. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea s-a trecut la exploatarea din galerii. Metoda a fost introdusă la salinele din Târgu Ocna în anul 1870. Noile camere aveau formă trapezoidală, cu pilier de susținere. Exploatarea se făcea manual, transportul prin galeriile secundare realizându-se cu vagoneți împinși tot de lucrători. După introducerea curentului electric în salina „Carol I” (1891
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost introdusă la salinele din Târgu Ocna în anul 1870. Noile camere aveau formă trapezoidală, cu pilier de susținere. Exploatarea se făcea manual, transportul prin galeriile secundare realizându-se cu vagoneți împinși tot de lucrători. După introducerea curentului electric în salina „Carol I” (1891), vagoneții erau urcați cu ascensorul la galeria principală, de unde erau remorcați la suprafață cu ajutorul locomotivelor electrice de mină. În ceea ce privește vechimea utilizării și exploatării petrolului din regiunea Bacău, primele informații scrise privind existența unor izvoare de păcură datează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al Bucureștilor drept pentru care ar putea năzui doar la o stimă literară rezonabilă. Că eroii lui Mateiu sunt niște nobili de extracție și coloratură balcanică sesizează Edgar Papu, propunînd o provocatoare comparație cu Ghepardul lui Lampedusa: "Spre deosebire de excesivul prinț Salina, personajele lui Matei Caragiale au ceva încrîncenat, de delectatio morosa, de spirite subterane, unde sub orgolioasa încăpățînare turcească se ascunde premeditatul calcul diabolic. Această insistență plină de ură pe o poziție pierdută, de care ei sunt atît de mîndri în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ca niște negustori. Atitudinea lor protestatară nu se exprimă printr-o indignare generoasă, ci printr-o înseninare egoistă, ceea ce nu-i împiedică, totuși, a ni se face simpatici prin temperament, cu totul, însă, altfel decît cum ni se apropie prințul Salina." Adevărat este iarăși că universul romanului matein este unul al rentierilor, proxeneților, prostituatelor și cerșetorilor, că chiar treimea este alcătuită din "niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim [...], secături ale vechii capitale române" (G. Călinescu); în escapadele lor, se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unor principii metodice ca principiul individualizării și creșterea treptată a efortului. Direcția de tonifiere-reabilitare este reprezentată În general de trei forme: 1 - cabinete de kinetoterapie la spitale, policlinici sau În regim particular; 2 - centre de recuperare În stațiuni de tratament (saline, bazine de Înot, masaj terapeutic etc.); 3 - practicarea individuală a exercițiilor. În cadrul acestui concept se folosește pe larg gimnastica medicală, mersul dozat, alergarea, plimbările și altele. Sunt clasificate regimurile de mișcare: de menținere, de tonifiere, de antrenare, sunt folosite diferite
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
din a lor skembe yahni, cu mențiunea că aceasta din urmă se face exact ca tuslamaua noastră „regală“, adică burta se prăjește după ce a fost fiartă în prealabil. Cuvântul tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există și o tuslama din burtă. Chiftelele nu au fost inventate de bucătarul bufetului gării din Băicoi, ci de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cunoștințe, Și, mai ales, picioare lungi. Examinatorul și studenta Ea trupu-și dezgoli, nurliu, Pornind un dulce monolog Și el i-a spus, într-un târziu, Că nu-i, de fapt,...ginecolog. Vis la vârsta a treia Se făcea că la salină, Mângâiam o coapsă plină, O mâncam cu ochii, dar, N-am avut cu ce s-o sar. Sex(agenar), pe plajă Admiră moșul în călduri Un stol de blonde dezbrăcate; De când nu-i apt de aventuri, Așa se umple de
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
nu este apt pentru funcțiunea ce ocupă, vă rog, cu profund respect, Prea Înălțate Doamne, să binevoiți a aproba depărtarea d-lui Lupașcu și înlocuirea sa, în postul de casier general al districtului Dolji, cu d. Constantinescu, actual cămăraș la salina Tîrgul-Ocna. Făr-a cerceta cauzele adevărate ale colosalelor restanțe într-un singur județ, ministrul crede că persoana casierului și un caz izolat de neîncasare e cauza răului. Nici cunoaștem pe d. Lupașcu, nici ne interesează în cestiune. Dar iată cum stă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plecau în exil cum ieșim noi azi la plimbare?“ „Ba da, ba da. Cum îi apucau nervii pe Sturza sau Bibescu-Vodă, cum se umpleau vapoarele cu turiști la Giurgiu sau Galați. Care nu pricepea mesajul ajungea la ocnă sau vizita salinele. Bălcescu, de exemplu.“ „Mare boier, mare caracter. Și-a scris memoriile din pușcărie.“ „Un pa-patriot!“, l-a completat Cezar. „N-am înțeles niciodată cum puteau ăștia să-și scoată operele, dacă tot erau exilați!?“ N-am mai apucat să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de motive a bugetului pe anul 1881 - 82 toate evaluările bugetare s-au urcat, unele bazîndu-se pe evaluările anului trecut, altele pe încasările efectuate în ultimii 5 ani și altele pe niște legi viitoare cari vor spori veniturile, precum pentru saline, a căror evaluări s-au urcat cu aproape 1/2 milion în comparație cu evaluarea anului trecut, pe cuvânt că o nouă lege va reorganiza cu totul administrația lor. Toate aceste baze sunt greșite și chiar din expunerea de motive vedem (pag
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și lesne de plăsat. Astfel un pretins "abis între M. Sa și țară" s-a umplut c-un post de guvernator la Banca Națională; republica din Ploiești s-a monarhizat prin postul de adiutant și prin funcția de cămăraș la saline; deci se poate prea bine ca telegramele cătră Rochefort și manifestațiile contra regalității să fie numai preambulul, menajat de timpuriu, pentru intrarea pe calea monarhică a directoratelor de bănci și de drum de fier, căci singurul mod de-a face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]