772 matches
-
cu victima/ Ca în străinătate” (Scrisoare din Offenbach), peisajul țării adoptive reprezentând „tot un deal și o vale a plângerii...” (Peisaj căpcăun). SCRIERI: Fiul risipitor, București, 1994; Turnul Babel pe Main, București, 1995; Gegenschauspiel - Spectacol împotrivă, ed. bilingvă, tr. Horst Samson, București, 1996; Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme, postfață Romul Munteanu, București, 1997; Primul milion și alte fantasme, București, 2000; Fantasme din lumea cealaltă, București, 2002; Fantasme la gurile Dunării, București, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un ploieștean grav
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
candelabru (1926) și Ereticul de la Mănăstirea Neamțu (1930), culegerile de articole și eseuri Noi... - breviar iudaic (1932), Logos, Israel, Biserica (1937), Nu există cult mozaic (1947), dar se remarcă mai ales cu romanele Marcu sin Marcu (1934), Calea calvarului (1935), Samson și noul Dagon (1939), ultimul bucurându-se de aprecierea lui Gala Galaction, care îl și prefațează. Colaborează susținut, cu articole culturale și polemici (intră în dispută cu Nae Ionescu, între alții), eseuri, proză de idei și reportaje, îndeosebi la publicații
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
calvarului, amplă parabolă despre soarta evreului care reeditează cu fiecare generație calvarul originar, avertizează că, în ciuda aspectului ei „inofensiv”, civilizat, lumea contemporană se află în pragul holocaustului, pregătit de isteria antisemită în tihna unei Europe în vilegiatură. David Sondek din Samson și noul Dagon, un răzvrătit metafizic, se sinucide pentru a-l pedepsi pe Dumnezeu, printr-o astfel de abordare Z. depășind miza pitorescului și a literaturii sociologice, concentrată asupra ghetoului. SCRIERI: David Brandeis, [București], 1916; Spovedania unui candelabru, București, [1926
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
literaturii sociologice, concentrată asupra ghetoului. SCRIERI: David Brandeis, [București], 1916; Spovedania unui candelabru, București, [1926]; Ereticul de la Mănăstirea Neamțu, București, 1930; Noi... - breviar iudaic, București, 1932; Marcu sin Marcu, București, 1934; Calea calvarului, București, 1935; Logos, Israel, Biserica, București, 1937; Samson și noul Dagon, pref. Gala Galaction, București, 1939; Nu există cult mozaic, București, 1947. Repere bibliografice: B. Fundoianu, „David Brandeis” „Hatikvah”, 1916, 1; I. Ludo, „David Brandeis”, „Absolutio”, 1916, 11; Arghezi, Scrieri, XXIV, 276-281, XXVI, 303-307; Camil Baltazar, „Spovedania unui
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
1932, 2 486; Mihail Sebastian, „Calea calvarului”, RP, 1935, 5 347; S. L. Ariel, „Calea calvarului”, „Hasmonaea”, 1936, 7; Podoleanu, 60 scriitori, II, 379-380; Eugen Relgis, Eseuri iudaice, București, 1936, 149-159; Idov Cohn, „Logos, Israel, Biserica”, „Adam”, 1937, 105-106; I. Ludo, „Samson și noul Dagon”, „Renașterea noastră”, 1939, 686-688; Dan Petrașincu, „Samson și noul Dagon”, RML, 1939, 35; Th. Loevenstein, Naum Kitzler, Israel în lume, București, 1939, 201-202; B. Fundoianu, „Samson și noul Dagon”, „Hasmonaea”, 1940, 8-9; Predescu, Encicl., 925; Gala Galaction
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
347; S. L. Ariel, „Calea calvarului”, „Hasmonaea”, 1936, 7; Podoleanu, 60 scriitori, II, 379-380; Eugen Relgis, Eseuri iudaice, București, 1936, 149-159; Idov Cohn, „Logos, Israel, Biserica”, „Adam”, 1937, 105-106; I. Ludo, „Samson și noul Dagon”, „Renașterea noastră”, 1939, 686-688; Dan Petrașincu, „Samson și noul Dagon”, RML, 1939, 35; Th. Loevenstein, Naum Kitzler, Israel în lume, București, 1939, 201-202; B. Fundoianu, „Samson și noul Dagon”, „Hasmonaea”, 1940, 8-9; Predescu, Encicl., 925; Gala Galaction, Jurnal, II, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1977, 156-157
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
149-159; Idov Cohn, „Logos, Israel, Biserica”, „Adam”, 1937, 105-106; I. Ludo, „Samson și noul Dagon”, „Renașterea noastră”, 1939, 686-688; Dan Petrașincu, „Samson și noul Dagon”, RML, 1939, 35; Th. Loevenstein, Naum Kitzler, Israel în lume, București, 1939, 201-202; B. Fundoianu, „Samson și noul Dagon”, „Hasmonaea”, 1940, 8-9; Predescu, Encicl., 925; Gala Galaction, Jurnal, II, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1977, 156-157, 293, 336-337, 398-399, 430, 499, III, București, 1980, 4, 175; A. L. Zissu, ALR, 537-542; Encycl. jud., XVI, 1185
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
uriaș în care își identifică totemul, curge vijelios, spre a se vărsa în Dunăre împreună cu puhoiul de pești învălmășiți cu stelele cerului răsturnat în vâlvătaia acvatică. Romanul Zahei orbul, mai curând o povestire mai întinsă, e odiseea picarescă a unui Samson valah. Pierzându-și vederea, Zahei, o namilă de om, ajunge învârtitor de roată la bâlci, grădinar, ocnaș, purtător în spate al unui preot moșneag și infirm. Mediile traversate de nefericit sunt descrise cu mijloacele celui mai necruțător realism, apogeul viziunii
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
până ce nu vom avea cercetări cât mai precise, controlate, complete în domeniul istoriei literare românești”, așa cum se spune în articolul de fond din primul număr al anului 1933. Acesta cuprinde un facsimil Mihai Eminescu, o scrisoare inedită a poetului către Samson Bodnărescu și o epistolă inedită a Veronicăi Micle către Eugenia Frangolea. Tot aici apare un articol semnat de Ana Xenofon, Istoria teatrală, alături de texte precum cel aparținând lui Petre V. Haneș, Reeditarea literaturii clasice românești, și de lista comunicărilor făcute
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
de lista comunicărilor făcute la Societatea Prietenii istoriei literare. De Eminescu se mai ocupă Barbu Lăzăreanu (Dicționarul de rime), iar despre Eufrosin Poteca, I. Heliade-Rădulescu, Timotei Cipariu ș.a. scrie Petre V. Haneș. Alte trei scrisori inedite, de la Titu Maiorescu către Samson Bodnărescu, o traducere a articolului Mari lucrări publice literare de Mario Roques, datorată lui Petre V. Haneș, care mai semnează câteva note despre editarea Fabulelor lui Grigore Alexandrescu și prezentări ale edițiilor Poezii populare de Vasile Alecsandri și Basme de
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
literară actuală sunt asigurate din 1915 până în 1922 de Tudor Teodorescu-Braniște, care iscălește constant Andrei Braniște, iar din 1925 până în 1930 de Romulus Dianu, alături de Petru Comarnescu și Adrian Maniu (care susține și cronica plastică), de Octav Șuluțiu și A.P. Samson în 1930, de Eugen Jebeleanu și Alexandru Sahia în 1932, de Horia Groza și Al. Robot până în 1935, iar între 1935 și 1937 de Mihail Sebastian. Sunt recenzate volume aparținând lui Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, G. Călinescu, Ion
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
țintă statutul artistului. Apocalips (1991) adoptă formula prozei SF, asezonată cu un prea marcat substrat pedagogic. P. a mai publicat placheta Cărbune și diamant (1990), cu versuri în prozodie clasică, și a alcătuit câteva ediții din scrierile lui Camil Petrescu, Samson Bodnărescu și din presa literară a secolului al XIX-lea. SCRIERI: Opera lui Camil Petrescu, București, 1972; Orele albastre, București, 1981; Eminescu. Originile romantismului, București, 1983; Neamul Basarabilor, vol. I: Cei care am fost, București, 1984, vol. II: Sub soarele
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
București, 1991; Naturi catilinare, București, 1997; Venirea Androginului, București, 1998; Casa rândunelelor, București, 1998; Scrinul amintirilor, București, 1998; Ondina, București, 1998. Antologii, ediții: Din presa literară românească a secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Samson Bodnărescu, Scrieri, pref. edit., București, 1968 (în colaborare cu Paul Lăzărescu); Camil Petrescu, Teze și antiteze, pref. edit., București, 1971, Teatru, I-III, introd. edit., București, 1973, Maxime și reflecții, pref. edit., București, 1975, Danton, pref. edit., București, 1991. Repere
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
o siluetă discretă, însă conturată cu linii sigure: doamna Ruxanda, blândă și supusă, mitropolitul Teofan, nu atât prelat cucernic, cât abil diplomat, Moțoc, intrigant, slugarnic și laș. De-a lungul vremii nuvela a înrâurit scriitori ca Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Scurtescu, Samson Bodnărescu, Iuliu I. Roșca, pe Mihai Eminescu însuși, pe A. I. Odobescu și B.P. Hasdeu, G. M. Zamfirescu și, poate, pe Liviu Rebreanu. Cu Negru pe alb - Scrisori la un prieten, N. inaugurează un gen nou în literatura română, genul epistolar
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
aspectul educativ al problemelor culturale, încercând să atragă de partea sa oameni tineri. A sprijinit, atât materialicește, cât și moralicește, un număr apreciabil de scriitori și oameni de știință aflați la începuturile activității lor. I.L. Caragiale, I. Creangă, I. Slavici, Samson Bodnărescu, Ed. Gruber, A. Lambrior, Spiru Haret, G. Coșbuc, Jan Urban Jarník s-au bucurat de sprijinul său dezinteresat. De Eminescu s-a preocupat în mod special, atât înainte de declanșarea bolii, cât și mai târziu. A alcătuit cea dintâi ediție
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
marea puteau fi cu greu deosebite în acel azur atotînvăluitor. Atîta doar, că aerul, parcă îngîndurat, era străveziu și pur, ca obrazul unei fecioare, pe cînd marea robustă și bărbătească fremăta, înălțîndu-și valurile puternice, lungi și stăruitoare, ca pieptul lui Samson în somn. Ici și colo, pe sus, lunecau aripile albe ca neaua ale unor păsărele imaculate: ele păreau gîndurile; duioase ale aerului - stihia feminină - dar în adîncuri, prin albastrul fără fund al apelor, se vînzoleau leviatanii puternici, espadonii și rechinii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sonetele VIII, XVIII și XIX din Louise Labé, iar George Lesnea transpune un poem al lui Pușkin, Către Ovidiu. Alți colaboratori: George Dan, George Magheru, Alexandru Lungu, Alexandru Vona, Alexandru Tudor-Miu, V. Cristian, Mircea Popovici, Emil Manu, Al. Marius, Samson Lazăr, Radu Căplescu, I.N. Soare, C. Nisipeanu, Marcel Gafton, Mihail Cosma, Cristian Sârbu, Ștefan Popescu, Alexandru Jar, I. Calboreanu, Neculai Tăutu. M.V.
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]
-
literaturii române, o critică la drama Despot-Vodă de V. Alecsandri, poezii din colecția lui D. Petrino, urmate de alte studii de istorie și filologie (nesemnate). Alți colaboratori: T. V. Ștefanelli, Enea Hodoș, T. V. Păcățian, I. I. Tuțescu, C. Morariu, Samson Bodnărescu. I.H. AUSONIA, publicație cu subtitlul „Caiete trimestriale de poezie italiană”, apărută mai întâi la Focșani, în 1932-1933, iar apoi la Cluj, în 1934, seria cuprinzând în total cinci numere. Redactor și traducător este Pimen Constantinescu. Destinate exclusiv publicării unor
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
Participă la seducție și trebuie, din acest motiv, să rămână ascuns în unele tradiții. Ritualurile de tundere vizează eliberarea omului de pulsiunile sale. În mod universal, părul este asociat cu forța și vigoarea. A-l tăia, ca în mitul lui Samson, înseamnă a pierde energia. Dacă părul lung, des și lăsat liber exprimă forța sălbatică, părul coafat și strâns înseamnă controlul voluntar sau impus al energiei. Ritualurile de tundere și coafurile (coadă împletită, coc etc.) semnifică stăpânirea simțurilor, dominarea pulsiunilor, uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
publicul românesc asupra multor apariții literare din străinătate, scriind onest și competent. SCRIERI: N. Titulescu, București, 1945. Repere bibliografice: T. Arghezi, Scrieri, XXIV, 184-189; Eugen Herovanu, Orașul amintirilor, București, 1936, 257-258; G. Călinescu, Lucruri de îndreptat, „Națiunea”, 1948, 534; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 75-76, 277-278; Mirodan, Dicționar, I, 227-230; Opriță, Anticipația, 28. D.M.
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
din Flavius Josephus, 1821), Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă (după originalul german Til Eulenspiegel, 1840), Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot (după o prelucrare folclorică germană, 1842), Tragedia lui Samson în cinci perdele (după o versiune germană a scrierii lui L. A. Riccoboni, 1859), Ulisses sau Istoriile lui Odisefs (o versiune din 1816 a unei prelucrări maghiare după Homer, apărută, fragmentar, abia în 1877, în revista „Albina Carpaților”), O paradigmă a
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
de nopți. Istorii arabicești sau Halima, I-VIII, Brașov, 1836-1840; Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă, Brașov, 1840; Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot, Brașov, 1842; L. A. Riccoboni, Tragedia lui Samson în cinci perdele, Sibiu, 1859; Fazekas Mihály, O paradigmă a leneșului Pipelea Gâscariul, Arad, 1916. Repere bibliografice: Ion Colan, Viața și opera lui Ioan Barac, București, 1928; Ovid Densusianu, Literatura română modernă, I, București, 1920, 141-145; G. Bogdan-Duică, Ioan Barac
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
E. I. Doroș, Noul secretar, București, 1951; B. B. Kudriavțev, M. V. Lomonosov, București, 1951 (în colaborare cu V. Blok). Repere bibliografice: D. Nanu, „Lădița cu necazuri”, SBR, 1919, 16; Carol Drimer, A.A. Luca, „Telegraful”, 1925, 514, 518, 523; A. P. Samson, „Poeme evreiești”, RP, 1930, 3612; S. Podoleanu, 60 scriitori, 23-26; [Camil Petrescu], La porțile împărătești, „Football”, 1937, 1; I. Peltz, „Lădița cu necazuri”, „Drapelul”, 1945, 231; Ion Pas, Prezențe, București, 1968, 241-242; Streinu, Pagini, I, 357, II, 160, III, 86
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
Și în gîndu-mi trece vântul, capul arde pustiit, Aspru, rece sună cântul cel etern neisprăvit... Unde-s șirurile clare din vieața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun! {EminescuOpI 159} SCRISOAREA V Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii... Tinere, ce plin de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
prietenia ține de categoria sublimului, iar femeia e născută numai pentru frumos. Adesea, același amor nu iartă cel mai mic lucru și nu rupe pentru cea mai mare vină. Se zice că Alfred de Vigny a scris La Colère de Samson, catehismul lapidar al misoginismului, pentru că avea îndoieli serioase asupra actriței Dorval, cu care se avea bine. Cineva spunea: corpul meu nu sunt eu, e el. Uneori el nu mă lasă să gândesc, să lucrez. Alteori el mă lasă. Când ceri
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]