1,675 matches
-
crea un cadru legislativ adecvat, de natură să configureze un regim sancționator care să asigure respectarea art. 325 din TFUE și art. 2 alin. (1) din Convenția PIF, inclusiv prin modificarea normelor privind prescripția răspunderii penale, astfel încât acest regim sancționator să nu prezinte un risc sistemic de impunitate cu privire la infracțiunile ce aduc atingere intereselor Uniunii Europene. Instanțelor naționale le revine, potrivit hotărârii Curții, obligația de a lăsa neaplicate dispozițiile din dreptul intern care, în cadrul procedurilor de genul
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
de speranță. Dincolo de subiect trebuie să remarcăm că această palpitantă incursiune în istoria unei familii, neliniștită și cu rezonanțe stranii din zona limită a percepției și înțelegerii umane, este un mesaj de reală stringență pentru acea vreme. Mesaj incriminatoriu și sancționator, din care transpare cerința înnoirii, a unei renașteri atât în plan social dar și în plan spiritual. E chemarea unei reveniri la matcă, la normal și stabilitate, așezând la baza piramidei acele valori fundamentale, profund zdruncinate și ignorate în ultima
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
de cele două Camere ale Parlamentului. ... 6. Astfel, se arată că la Camera Deputaților, prin cele 17 amendamente admise, respectiv prin eliminarea art. 37^1 alin. (2) din forma proiectului de lege adoptat de către prima Cameră sesizată, lăsând nereglementat regimul sancționator al încălcărilor legii criticate, s-a schimbat însăși esența actului normativ, eliminându-se Senatul din procesul legislativ, iar amendamentele adoptate de către Camera decizională conduc nu doar la configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
din urmă de la procesul de legiferare. Astfel, se arată că la Camera Deputaților, prin cele 17 amendamente admise, respectiv prin eliminarea art. 37^1 alin. (2) din forma proiectului de lege adoptat de către prima Camera sesizată, lăsând nereglementat regimul sancționator al încălcărilor legii criticate, s-a schimbat însăși esența actului normativ, eliminându-se Senatul din procesul legislativ, iar amendamentele adoptate de către Camera decizională conduc nu doar la configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
majorarea limitei temporare de valabilitate maximă a autorizației de transport național de persoane, data de 30 iunie 2026 fiind înlocuită cu data de 31 decembrie 2024, precum și eliminarea dispozițiilor art. 37^1 alin. (2), care făceau trimitere, în privința regimului sancționator, la dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
constituie contravenții la normele privind desfășurarea activităților în sectorul gazelor naturale, dispozițiile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, circumscriu cadrul sancționator general, astfel că alin. (2) reglementează sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3), sancțiunile contravenționale complementare. În același timp, art. 5 alin. (4) stabilește și posibilitatea impunerii de noi sancțiuni contravenționale principale
DECIZIA nr. 565 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297801]
-
concret a persoanelor responsabile de săvârșirea contravenției, cum ar fi, spre exemplu, art. 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, așa încât tratamentul sancționator aplicat prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 este diferit față de cel instituit prin Regulamentul de aplicare a Codului rutier, fără a exista o justificare legală în acest sens. ... 13. În final, se afirmă că dispozițiile legale criticate nu permit aplicarea
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
să determine această decizie. (5) În cazul în care în cadrul activității de supraveghere și de control sunt constatate încălcări ale obligațiilor privind sancțiunile internaționale stabilite prin prezentul regulament sau prin O.U.G. nr. 202/2008, A.S.F. poate aplica sancțiuni administrative, măsuri sancționatoare și poate dispune măsuri de supraveghere ori recomandări, după caz, în conformitate cu prevederile art. 26^1 alin. (2)-(5) și (11)-(13) din O.U.G. nr. 202/2008 și cu legislația specifică aplicabilă entității reglementate. A.S.F. poate sesiza organele de drept sau
REGULAMENT nr. 3 din 11 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299981]
-
59). ... 27. Analizând cadrul normativ menționat anterior, Curtea reține că, în ipoteza nerespectării de către asociație sau fundație a obligației de comunicare a datelor beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, legea reglementează o serie de etape sancționatoare succesive, constând în aplicarea unor sancțiuni contravenționale (amenda contravențională), iar, în final, ca urmare a nerespectării termenelor stabilite prin procesele-verbale de contravenție, în aplicarea unei sancțiuni civile, respectiv dizolvarea acestor forme asociative, în cadrul unei proceduri judiciare. De asemenea, Curtea
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
în care asociațiile și fundațiile au obligația completării documentelor conform cerințelor prevăzute la art. 6, 7 , 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 [art. 63 din Legea nr. 129/2019]. ... 30. De asemenea, Curtea constată că, stabilind o ultimă măsură sancționatoare, de natură civilă (dizolvarea), în ipoteza nerespectării termenelor anterior menționate, legea instituie o procedură judiciară în care, potrivit art. 56 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, cauza de dizolvare prevăzută la art. 56 alin. (1^1) poate fi înlăturată înainte
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
Cu acel prilej, mai întâi, Curtea a avut în vedere dispozițiile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care circumscriu cadrul sancționator general, astfel că alin. (2) al acestui articol reglementează sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3), sancțiunile contravenționale complementare; în același timp, art. 5 alin. (4) stabilește și posibilitatea impunerii de noi
DECIZIA nr. 668 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300392]
-
ceea ce privește materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, se observă că art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, stabilește cadrul sancționator general, alin. (2) reglementând sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3), sancțiunile contravenționale complementare (confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, a acordului sau
DECIZIA nr. 30 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300359]
-
contestației din partea autorității contractante, astfel cum este și situația din speța dedusă controlului de constituționalitate, în care, intenționat și cu rea-credință, autoritatea contractantă nu a confirmat primirea contestației. Prin urmare, acest text nu ar trebui să aibă un caracter sancționator, ci unul care să conducă la celeritatea procedurii, în vederea depunerii unui punct de vedere cât mai curând din partea autorității contractante de la data formulării contestației de către cei îndrituiți, cu atât mai mult cu cât situația legislativă anterioară
DECIZIA nr. 69 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299845]
-
75. Limitarea în timp a exercițiului acestui drept echivalează cu încălcarea finalității urmărite prin edictarea prevederilor legale. ... 76. Acțiunea analizată nu este evaluabilă în bani, soluționarea acțiunii neavând efecte asupra patrimoniului titularului dreptului/interesului protejat, respectiv asupra instituției emitente a actului sancționator. ... 77. În aceste condiții, potrivit art. 2.501 alin. (2) din Codul civil, pentru a fi supus prescripției extinctive dreptul material la acțiune, trebuie să existe o normă juridică care să reglementeze un termen expres de prescripție, ceea ce nu este
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 2 iulie 2018, instanța supremă a hotărât că, în interpretarea dispozițiilor art. 55^1 din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculată, începând cu data de 24 iulie 2012, perioada executată efectiv din pedeapsa din a cărei executare a fost dispusă liberarea condiționată anterior intrării
DECIZIA Nr. 584 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298484]
-
putea fi extinse și la minuta ce consemnează rezultatul deliberării Plenului Consiliului Concurenței (act care nu este reglementat expres în Legea concurenței, nu are caracter public, nu se comunică, nu este executoriu și nu poate fi supus recursului judiciar), regimul sancționator instituit nu îndeplinește condițiile de previzibilitate, transparență și neretroactivitate impuse de principiul constituțional al legalității. ... 10. Interpretarea extensivă - conform căreia și minuta ar fi asimilabilă conținutului juridic avut în vedere de art. 26 alin. (4) din Legea concurenței nr. 21/1996
DECIZIA nr. 691 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298513]
-
dispozițiilor art. 404 din Codul penal, Curtea reține că infracțiunea de comunicare de informații false corespunde, în mare parte, cu aceea prevăzută de art. 168^1 din Codul penal din 1969, sub aspectul denumirii marginale, al conținutului constitutiv și al tratamentului sancționator. Deosebirea dintre norma penală anterioară și cea în vigoare privește introducerea în actuala reglementare a cerinței ca făptuitorul să cunoască caracterul fals al știrilor, datelor sau informațiilor ori documentelor falsificate pe care le comunică sau răspândește, precum și înlocuirea sintagmei
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
deciziile care le afectează direct viața ... 10. Limitarea mandatelor în CA - maximum un mandat CA pentru o persoană ... 11. Reforma concediilor medicale - întărirea integrității sistemului de asigurări sociale de sănătate și combaterea abuzurilor în acordarea concediilor medicale. ... 12. Revederea regimului sancționator, pentru întărirea disciplinei în zona de respectare a drepturilor salariaților și de relaxare a regulilor de autorizare și funcționare a companiilor - echilibrarea relației stat-angajator printr-un sistem de sancțiuni mai coerent, care să apere drepturile salariaților, dar să nu sufoce
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
din 6 august 2020, și Decizia nr. 508 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1163 din 2 decembrie 2020. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că noul Cod penal reglementează un regim juridic sancționator cu privire la cele două forme ale concursului de infracțiuni, real și formal, referitor la persoana fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancționare. Curtea a mai constatat existența unor modificări substanțiale față de
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
potrivit prevederilor Codului penal din 1969, instanța putea să facă abstracție de adăugarea vreunui spor și să se limiteze la aplicarea sistemului absorbției în cazurile menționate. Dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal - care reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare - prevăd însă aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Potrivit prevederilor de lege criticate, dacă pentru infracțiunile
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
14. De asemenea, Curtea a reținut că, în noul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, în contextul în care critica principală a tendințelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracțiuni, a fost aceea că sistemul sancționator al vechiului Cod penal nu
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, în contextul în care critica principală a tendințelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracțiuni, a fost aceea că sistemul sancționator al vechiului Cod penal nu mai reflecta în mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penală este chemată să le protejeze. Astfel, în expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arată că soluția de dorit nu
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică, motiv pentru care limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a noului Cod penal trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, ce permit o agravare proporțională a regimului sancționator în cazul pluralității de infracțiuni. Legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere instrumente mai eficiente de sancționare, în condițiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracțiuni, deși un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
și subiectiv, elementele mai multor infracțiuni. În concepția Codului penal din 1969 și a noului Cod penal, concursul formal/ideal reprezintă o pluralitate reală - iar nu o pluralitate aparentă de infracțiuni -, întocmai precum concursul real, ambele fiind susceptibile de același tratament sancționator, spre deosebire de reglementarea anterioară (art. 103 din Codul penal din 1937), potrivit căreia concursul formal constituia o pluralitate fictivă de infracțiuni, fiind reținută numai infracțiunea care prevedea pedeapsa cea mai severă. ... 16. Având în vedere că săvârșirea mai multor
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]
-
17. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că textul criticat este prevăzut în Codul penal și reglementează regimul sancționator al concursului de infracțiuni, motiv pentru care acesta constituie o normă de drept penal substanțial, or, garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin norme de drept procesual penal. Pentru acest motiv, dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3
DECIZIA nr. 325 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274570]