377 matches
-
de cavaleri, floarea cea vestită a oștirii sale, în cap cu Roland, pe care sarazinii, porniți pe furiș în urmărire, îl decimează la Roncevaux, înainte ca împăratul, chemat de cornul lui Roland, să facă drumul întors, să-i împrăștie pe sarazini și să-l pedepsească pe trădător. Bătălia, pe viață și pe moarte, e zugrăvită în detalii dintre cele mai crude: inimi smulse din piept, creieri țâșnind prin urechi, capete retezate cu spada sau zdrobite cu buzduganul. Vitejia lui Roland și
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
că a venit la el (la Charlemagne) un înger, acela care are obiceiul să-i vorbească”. Împăratul are două vise premonitorii. „Iată ce i-a arătat îngerul Gabriel împăratului”, explică autorul. Natura participă la evenimente. Când Roland e atacat de sarazinii câtă frunză, câtă iarbă, bezna acoperă câmpia de la Roncevaux, ca la sfârșitul lumii, în schimb, când împăratul îi ajunge din urmă pe sarazini, îngerul face din noapte zi, ca să-i dea răgazul să încheie bătălia. „Cine are ajutorul lui Dumnezeu
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
i-a arătat îngerul Gabriel împăratului”, explică autorul. Natura participă la evenimente. Când Roland e atacat de sarazinii câtă frunză, câtă iarbă, bezna acoperă câmpia de la Roncevaux, ca la sfârșitul lumii, în schimb, când împăratul îi ajunge din urmă pe sarazini, îngerul face din noapte zi, ca să-i dea răgazul să încheie bătălia. „Cine are ajutorul lui Dumnezeu își duce la bun sfârșit treaba”, scrie cronicarul în același spirit religios de care sunt impregnate faptele glorioase ale creștinilor. Bărbăția nu exclude
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
sic!) /corect, „bătrâna” - n.n./ preoteasă a lui Demeter, numita Callixena...”; p. 89: „as restaurator templorum, the restorer of the temples” - p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
89: „as restaurator templorum, the restorer of the temples” - p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the temples” - p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte mare: virgulele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Pașii îl îndreaptă la început spre Palestina, unde se închină Sfântului Mormânt. Misiunea sa nu se oprește aici. Pretutindeni, Sfântul Sava cumpără moaște, veșminte și obiecte liturgice, spre a le împărți ca binecuvântare din Țara Sfântă, răscumpără de la cruciați și sarazini mănăstiri la Acra și Ierusalim și construiește altele, spre a sluji de cămin pelerinilor sârbi. Alexandria, Muntele Sinai, Cairo sau Antiohia sunt toate martore ale trecerii sale în pelerinaj, ale binefacerilor și minunilor sale. Fostul prinț de Rascia, monahul de pe
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
icoane minunate, în săptămâna mare sunt pline de flori - după tradiții străvechi, poate de la Osiris. Numai într-o veche biserică pot asculta slujba de Paști. Se află acolo toată lumea - bărbatul cu profil grecesc, romanii, doamnele lusitane cu plase în păr, sarazinii, copții, nestorienii, Marcus Diaconus, tânăra în negru, teologul demodat, toți uluiți între aur și catifele ,de teama necredincioșilor"... dar cel mai mult îmi place Nicosia în arșița verii, când, noaptea, o briză dinspre vest răcorește orașul, și toată lumea iese în
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
mai spune cum că Roland, care mai făcea unele treburi în pantalonași, era deștept foc Îceea ce se poateă și învăța uimitor mai repede decât alții Îceea ce iarăși se poateă. Un împărat mărinimos După ce a eliberat Roma de sub presiunea sarazinilor musulmani, sau poate cu prilejul unei simple vizite în Cetatea Sfântă, Carol cel Mare a ajuns și în orășelul Sutri, unde se afla familia surorii prigonite. Se înțelege că, mai de voie, mai de nevoie, întreaga suflare a trebuit să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
filma una dintre surori! CÎteva zile mai tîrziu, am aflat că se organiza o excursie la Simiane-la-Rotonde, un sat unde se Înălța o rotondă al cărei secret arheologii nu izbuteau să-l dezlege: era vorba de un monument construit de sarazini, de un edificiu ocult conceput de Frederic de Hohenstaufen sau de o invenție malefică a templierilor? De Îndată ce am aflat că Maryse se Înscrisese să meargă În excursie, am declarat că rotonda din Simian va figura În documentarul meu. Mama a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Are loc prima cruciadă, nu-i așa? Godefroy se Închină la sfântul mormânt și-și ține legământul. Balduin devine primul rege al Ierusalimului. Un regat creștin În Pământul Sfânt. Dar una e să stăpânești Ierusalimul, și alta Înseamnă restul Palestinei, sarazinii au fost Înfrânți, dar nu și eliminați. Viața prin părțile acelea nu e ușoară, nici pentru noii Înscăunați, nici pentru pelerini. Și iată că În 1118, sub domnia lui Balduin al II-lea, sosesc nouă personagii, conduse de un anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
războiul s-a terminat. De exemplu, la un moment dat se interzic Încăierările, rănile făcute creștinilor din răzbunare, legăturile cu vreo femeie, calomnierea fratelui. Nu trebuie să pierzi un sclav, să te Înfurii și să zici «o să mă duc la sarazini!», să rătăcești vreun cal din nebăgare de seamă, să dăruiești vreun animal, cu excepția câinilor și a pisicilor, să pleci fără Învoire, să rupi sigiliul maestrului, să părăsești reședința noaptea, să iei cu Împrumut banii ordinului fără autorizație, să-ți arunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
extrage de acolo adevărate scene de viață cotidiană”. „Ia să vedem”, zise Diotallevi, „un templier, iritat de cine știe ce i-au făcut sau i-au zis frații În seara aceea, iese și pleacă noaptea fără permisiune, călare, cu un pui de sarazin drept escortă și cu trei claponi atârnați de șa; se duce la o fată de moravuri ușoare și, Înavuțind-o cu acei claponi, găsește ocazia unei desfătări ilicite... Pe urmă, În timp ce el chefuiește, micul maur fuge cu calul, iar templierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dă cu el de pământ...” „Luați-vă tunica asta de rahat, la dracu’ cu voi și cu templul vostru!” am propus eu. „Ba mai mult, dă una cu spada-n sigiliu, Îl despică și zbiară că el se duce la sarazini.” „A violat cel puțin opt precepte dintr-un foc.” Pentru a-mi ilustra mai bine teza, am Încheiat astfel: „Vi-i Închipuiți pe niște tipi ca ăștia, care zic «eu mă car la sarazini», În ziua În care trimisul regelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
zbiară că el se duce la sarazini.” „A violat cel puțin opt precepte dintr-un foc.” Pentru a-mi ilustra mai bine teza, am Încheiat astfel: „Vi-i Închipuiți pe niște tipi ca ăștia, care zic «eu mă car la sarazini», În ziua În care trimisul regelui Îi arestează și le arată fiarele Înroșite În foc? Vorbește, nelegiuitule, zi-i cum vi-o băgați În șezut!» «Noi? Păi pe mine cleștii tăi mă fac să râd, nu știi de ce-i În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se Încred și Încheie o tranzacție În acest sens, cum ai zice biștari puțini, dar pe loc, dar biștarii ăia sunt o jumătate de duzină de fortărețe În Spania. Regele Portugaliei le dăruiește o pădure, și fiindcă era ocupată de sarazini, templierii se aruncă la asalt, Îi alungă pe mauri, iar apoi, ca s-o spun În treacăt, fondează Coimbra. Și astea sunt doar câteva episoade. În sfârșit, o parte luptă În Palestina, dar grosul ordinului se dezvoltă În metropolă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dar au fost educați să fie niște cavaleri ai idealului, și aceasta e imaginea pe care trebuie s-o lase despre ei Înșiși. Îl vor urma pe rege În nebunia lui mistică. În mod incredibil, debarcarea reușește și, la fel de incredibil, sarazinii părăsesc Damietta, astfel Încât regele Însuși ezită să intre În oraș, Întrucât nu crede În fuga aceea. Dar este adevărat, orașul e al său, cu toate bogățiile și cu cele o sută de moschei pe care de Îndată Ludovic le transformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
freamătă de nerăbdare. Regele interzisese luptele izolate, Însă mareșalul Templului nu ține cont de această interdicție. Vede un pluton de mameluci ai sultanului și strigă: „Pe ei, În numele lui Dumnezeu, pentru că nu pot suporta o rușine ca asta!” La Mansurah, sarazinii se Întăresc pe malul opus al unui râu, În timp ce francezii Încearcă să construiască un dig pentru a crea un vad pe care Îl apară cu turnurile lor mobile. Sarazinii cunosc Însă secretul proiectilelor incendiare de la bizantini. Proiectilul de foc grecesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Dumnezeu, pentru că nu pot suporta o rușine ca asta!” La Mansurah, sarazinii se Întăresc pe malul opus al unui râu, În timp ce francezii Încearcă să construiască un dig pentru a crea un vad pe care Îl apară cu turnurile lor mobile. Sarazinii cunosc Însă secretul proiectilelor incendiare de la bizantini. Proiectilul de foc grecesc avea un capăt gros cât un butoi, iar coada era ca o lance mare; sosea ca un fulger și părea un dragon ce zboară prin văzduh. Răspândea o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
flăcări, un beduin trădător Îi arată regelui un vad, În schimbul a trei sute de monede bizantine de aur. Regele decide atacul, traversarea nu e deloc ușoară, mulți se Îneacă și sunt târâți de ape, În timp ce pe malul opus așteaptă trei sute de sarazini călare. În sfârșit, grosul armatei pune piciorul pe țărm și, după ordinele primite, templierii trec În avangardă, urmați de contele d’Artois. Călăreții musulmani o iau la fugă, iar templierii așteaptă restul armatei creștine. Contele d’Artois Însă se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lipsei de alimente, e lovită de scorbut, armata lui Ludovic cel Sfânt se destramă, regele e stors de dizenterie, Încât trebuie să-și taie, pentru a câștiga timp În bătălie, turul nădragilor. Damietta e pierdută, regina trebuie să trateze cu sarazinii și plătește cinci sute de mii de livre de aur pentru a-și salva viața. Însă cruciadele aveau loc cu o teologală rea-credință. La Sfântul Ioan din Acra, Ludovic este primit În triumf și iese să-l Întâmpine tot orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
trebuie să te dai cu trup și suflet fraților, lasă-i să te pupe-n fund. A doua teză, li se cerea să-l renege pe Crist ca să se vadă cum aveau să se descurce dacă i-ar fi prins sarazinii. Explicație idioată, pentru că nu educi pe cineva să reziste la tortură, punându-l să facă, fie și simbolic, ceea ce torționarul i-ar cere. Teza a treia: În Orient templierii intraseră În contact cu ereticii maniheiști care disprețuiau crucea pentru că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
capete, În epocă se obișnuia... Firește, sunt unii care susțin că Bafomet era o figură alchimică”. „Alchimia are mereu un amestec”, zise Diotallevi cu convingere, „Templierii cunoșteau probabil secretul fabricării aurului”. „Bineînțeles că-l cunoșteau”, zise Belbo. „Asediezi un oraș sarazin, tai gâtul copiilor și femeilor, Înșfaci tot ce-ți cade-n mână. Adevărul e că toată povestea asta e Încurcată rău”. „Și poate că În cap aveau o bulibășeală, Înțelegeți, ce le păsa lor de dezbaterile doctrinare? Istoria e plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sfânt Iacob, bunul meu domn,” Îi spusei, „e Într-adevăr bătălia cruciată! Sunt mai mult ca sigur că astă-seară unii dintre ei vor ajunge În paradis!” „Da”, zise Belbo, „dar problema e de a ști de care parte se află sarazinii”. „Poliția e teutonică”, am observat eu, „așa Încât noi am putea fi trupele de pe Alexandru Nevski, dar poate că-mi confund eu textele. Priviți acolo, grupul acela, trebuie să fie soldații contelui d’Artois, freamătă să se arunce În bătălie, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]