316 matches
-
în toate limbile romanice) și abies „brad“, aproape dispărut (păstrat doar în dialectele italienești); în rest, apar termeni din substrat (rom. brad, fr. sapin). Nici lat. quercus „stejar“ nu s-a păstrat decât în italiană și dialectal logudorez al limbii sarde, iar robur, în spaniolă și occitană; în celelalte limbi romanice, pentru denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul slav; nu lipsește însă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mea și mă trage de fălci în jos, peste ea, strigând: Ah, linge-mi pizda cultivată! Idilic, nu? Sub frunzele alea galbene și ruginii. La Woodstock în cameră, în timp ce eu mă bărbieresc pentru cină, ea face o baie fierbinte, cu Sardo. Câtă putere a înmagazinat în forma asta firavă - ce acrobații nemaipomenite e-n stare să facă atârnând de capătul ștrumeleagului meu! Ai zice că acuși o să-și frângă o vertebră lăsându-și jumătate din trunchi să spânzure în gol, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
loc, după care se așează într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTĂ DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV CU CIUPERCI 1
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de cruton, 50 g unt, 20 g salată de icre, măsline și ceapă verde. Se amestecă untul cu icrele până se obține o spumă, apoi se ung feliile de cruton care se ornează cu măsline și ceapă verde. SANDVIȘURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
să-nțeleg. Amicii mei cei mai gro tești, cei mai bătuți în cap se lăudau cu erotismul lor debordant, pe la „ceaiuri“ își povesteau cu detalii câte se întâmplaseră pe „futelnița“ lor, cum își numeau sofaua din cămă ruțele de man sardă sau de subsoluri pe unde erau aciuați. Iar eu aveam 23 de ani și pe futelnița mea nu venise încă nici o femeie... Așa că în primăvara lui ’79, când am plecat la Cluj, la Colocviul Emi nescu, am crezut o clipă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
drumului de coastă, cu imitații de coloane romane și porticuri albe, după toate aparențele importate din Las Vegas În urma unei vînzări de inventar hotelier, inversîndu-se astfel exportarea către Florida și California, În anii ’20, a mănăstirilor spaniole și a abațiilor sarde dezasamblate. Drumul spre Estrepona mărginea un teren de aterizare privat aflat lîngă o vilă impozantă, cu ornamente aurite, ca un feeric parapet crenelat. Umbrele lor se arcuiau În jurul unui acoperiș alb de forma bulbului de ceapă, invazie a noii arhitecturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și intimă cu ei (slavii), dar ar fi greșit să credem că limba română ar fi un fel de limbă slavo-română !57 Româna, ca limbă, face parte din marea familie a limbilor indo-europene și anume din familia limbilor romanice, alături de sardă, italiană, retoromană, franceză, occitană (provensală), catalană, spaniolă și portugheză. Limbile romanice provin din latină, etapă intermediară între indo-europeana comună și limbile neolatine. Înainte de cucerirea romană, au existat populații care vorbeau fie alte limbi indo-europene (celții), fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
67. Jens, Thomas Manns Tagebűcher: und Nachlese (Frankfurt, 1995), p. 537. 68. Mann, Erika, Thomas Mann Briefe 1948-1955 (Frankfurt, 1995), p. 537. 69. Jens, Thomas Manns Tagebűcher: 1953-1955 (Frankfurt, 1995), p. 537. 70. Corespondența se află în Colecția Harvard; vezi Sarde, Michel, et al., Marguerite Yourcenar: Lettres à ses amis et à quelques autres (Paris: 1995), pp. 143-144. 71. Heilbut, Thomas Mann, p. 467. 72. Umanism și ocultism la Thomas Mann, trad. Grace Frick, în The Dark of Piranesi and Other
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Mother and Daughter (London, 1967). 81. Kerenyi, C. Eleusis, pp. 101-136. 82. Kerenyi, Eleusis, p. 211. 83. Kerenyi, Eleusis, pp. 40-65. 84. Vezi Eliade, Mircea, Forgerons et alchemistes (Paris, 1956), p. 130. 85. Vezi Savigneau, Yourcenar, pp. 304-307. 86. Vezi Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 372-494. 87. Scrisoare nepublicată către Michel Aubrion, 19 martie 1970. 88. Scrisoare datată 7 iulie 1939, citată în Jonathan Fryer, Christopher Isherwood, (New York, 1977), p. 191. 89. Vezi Savigneau, Yourcenar, p. 770. 90. Yourcenar
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a Modern English Lesbian Culture (New York, 2001), pp. 95-125: Castle, Terry, The Apparitional Lesbian: Female Homosexuality and Modern Culture (New York, 1993), Benstock, Shari, Women on the Left Bank: 1900-1940, (London, 1986). 99. Wachman, Gay Lesbian Empire, p. 190. 100. Vezi Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 141, 223-224, 701-703: Yourcenar, La Couronne et la Lyre, (Paris: 1979), pp. 69-83; Yourcenar, With Open Eyes, p. 143. Vezi și scrisoarea către Suzanne Lilar despre Sappho datată 19 mai 1963, inclusă în Sarde
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 141, 223-224, 701-703: Yourcenar, La Couronne et la Lyre, (Paris: 1979), pp. 69-83; Yourcenar, With Open Eyes, p. 143. Vezi și scrisoarea către Suzanne Lilar despre Sappho datată 19 mai 1963, inclusă în Sarde et al, Marguerite Yourcenar: Lettres, pp. 230-235. 101. Bentley, Eric, We are in History: An Interview, în G. Stambolian, Homosexualities and French Literature (Ithaca NY. 1979), p. 131. 102. Yourcenar, The Dark Brain of Piranesi, p. 199. 103. Castle, Terry
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
grand sculpteur, pp. 191-195, Paris, Gallimard, 1983. "Scrisoare către Yvon Bernier", 4 ianuarie 1978, în "Itinéraire d'une oeuvre". Etudes Littéraires, 12, (1979), p. 8. Introducere la Roger Caillois, Scrierile pietrei (Charlottesville, Virginia, 1985), pp. 1-5. 8. CULEGERE DE SCRISORI Sarde Michèle et al., Marguerite Yourcenar: Lettres à ses amis et quelques autres (Paris, 1995). Această ediție a scrisorilor lui Yourcenar este esențială pentru identificarea celor cu care corespondează și pentru reconstruirea bibliotecii ei de la Petite Plaisance, Mount Desert Island, Maine
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de la Societé Internationale d' Etudes Yourcenariennes, vol. 1-23 (1987-2002). Renault, Mary, History in Fiction, în The Times Literary Supplement (1973), p. 315. , Souvenirs pieux, în The Times Literary Supplement (1974), p. 894. Saint, Nigel, Marguerite Yourcenar: Interpretând Vizualul (Oxford: 2000). Sarde, Michel, Vous, Marguerite Yourcenar (Paris: 1995). Savigneau, Josyanne, Marguerite Yourcenar: Inventând o viață, trad. Joan E. Howard (New York: 1991), biografie autorizată. Shurr, Georgia, Marguerite Yourcenar, ghid de cititor (Fairlawn, NJ: 1987). Syme, Ronald, Documente romane: șase volume (Oxford: 1991); vol
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mentalității și caracterului lor și destul de puține femeilor pariziene. Fie din considerentul că au aceleași componente naționale, fie din considerentul că ele formează o categorie indescifrabila a umanității. Originalitatea aportului cultural francez la istoria colectivă a femeilor, cum arată Michèle Sarde în monografia Regards sur leș Françaises: Xe-XXe siècle [1983], prezintă interes prin singularitatea fenomenelor ce se deosebesc de cele universale sau occidentale: dragostea curteneasca, tradiția saloanelor, triunghiul amoros, venalitatea sporită, succedarea militantelor în timpul revoluțiilor, valorificarea diferenței și complementarității în mișcarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
How to Handle them" [1974] de ce femeile franceze s-au eliberat atât de târziu și presupune că acest fapt se datoreaza reputației lor internaționale de jucărie frivola. Plăcerea este marea religie a Franței, iar femeia cea care o întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cea care o întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele întruchipează sexismul occidental în general, fantasme pe care inconștientul colectiv masculin ezita să le proiecteze asupra femeilor din propriile lor țări. Domeniul cel mai important
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
condiția ca ea să fie limitată în teritoriu și dependența de bărbat. Această discriminare foarte subtilă este una dintre trăsăturile specifice naționale ale francezilor. Văzută din exterior, lumea franceză proiectează imaginea unei societăți virile, în care femeia rămâne în culise [Sarde, 1983, p.32], chiar și atunci când lucrează în numele partidului (Félicité Rougon) sau în numele interesului de stat (pentru regele Italiei, apoi pentru Ludovic Napoleon) cum este în cazul lui Clorinde. Fiindu-i refuzată preocuparea de social, Pariziana nu se rezumă totuși
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
viață francezilor. Marea tema a literaturii franceze este adulterul. Pentru secolul al XIX-lea, acesta este un fenomen de epocă, ce ține de moravurile la modă. "Fascinația adulterului", pentru a relua formulă lui Alain Corbin, obsedează întreg secolul 227. Michèle Sarde denumește adulterul mal français, boala franceză. Mary Donaldson-Evans consideră [p.125] că ceea ce deosebește adulterul Emmei Bovary, de tip provincial, îndreptat spre consumarea unor formule românești, de adulterul parizian este că ultimul urmărește un beneficiu de afirmare individuală ca entitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Al.I. Cuza", Iași, 2004, p.113-123 SARBU, Anca, Personajul literar în secolul al XIX-lea francez, Chemarea, Iași, 1997 SARBU, Anca, Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1999 SARDE, Michèle, Regard sur leș Françaises, Xe-XXe siècle, Stock, Paris, 1983 SAUVÉ, Rachel, De l'éloge à l'exclusion, leș femmes et leurs préfaciers au XIXe siècle, Presses Universitaires de Vincennes, 2000 SCHIFRES, Alain, Leș Parisiens, J.-C. Lateș, Paris, 1992
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
loc, după care se așează într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTA DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV UMPLUT 6 păstrăvi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
loc, după care se așează într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTA DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV UMPLUT 6 păstrăvi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
naturală a acestor locuri. Lacul Shkodër este cel mai mare lac din Peninsula Balcanică și reprezintă o atracție turistică majoră mai ales în sezonul estival. În împrejurimile localității Shkodër sunt multe puncte de interes turistic, între care: ruinele medievale din Sarda, castelul Rozafa (situat pe o înălțime din apropierea lacului, de ele fiind legată o legendă asemănătoare cu cea a Meșterului Manole). Durrës, situat tot pe coasta adriatică, este al doilea oraș al Albaniei (după capitala Tirana). Alături de plajele superbe, care atrag
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata, greaca, franceza, franco-provensala, friuliana, ladina, occitana, sarda și slovena; în raport s-au făcut referiri și la rromi, ca minoritate fără legătură cu un teritoriu 20;Federația Rusă nu a stabilit o listă a minorităților și nu ia o poziție clară cu privire la grupurile care trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cuci 122. Sînpetru de Cîmpie 45. Custelnic │123. Sintana de Mureș 46. Daia │124. Sintioana 47. Danes │125. Sintioana de Mureș 48. Deaj │126. Solovastru 49. Deda │127. Stinceni 50. Dedrad │128. Suplac 51. Delenii │129. Suseni 52. Dumbrava │130. Sarda Nirajului 53. Dumbrăvioara │131. Saulia 54. Eremitu │132. Serbeni 55. Ernei │133. Șincai 56. Faragau │134. Tăureni 57. Toaca 59. Frunzeni 137. Trei Sate 60. Gălățeni │138. Troița 61. Galesti │139. Tigmandru 62. Ganesti │140. Ulies 63. Gheorghe Doja │141
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
oaie, porc și pasăre 0,5 art. 8 art. 9 3.1.4. File de pește*), cu excepția speciilor de pește enumerate la pct. 3.1.4.1 0,2 art. 8 art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155890_a_157219]