314 matches
-
T T T T Vulpe de mare Raja clavata 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T Vulpe de mare Raja miraletus 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T Pălămidă Sarda sarda Toate zonele T T T T T T Sardină marocană Sardina pilchardus 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T T T Macrou de Atlantic Scomber scombrus 1.3, 2.2, 3
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
Pacific Auxide Auxis spp. T T T T T T Ton mic Euthynnus alleteratus T T T T T T Istioforide Istiophoridae T T T T T T Ton dungat Katsuwonus pelamis T T T T T T Pălămidă Sarada sarda T T T T T T Rechin Squlidae T T T T Ton alb Thunnus alalunga T T T T T T Albacora Thunnus albacares T T T T T T Ton obez Thunnus obesus T T T T T
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
Crevetă de adâncime Parapenaeus longirostris Maroc-Guineea-B. Creveți Penaeus notialis Mauritania Sardină Sardina pilchardus Mauritania, Atlanticul Central și de Est Pește-teacă Aphanopus carbo Madera Hamsie Engraulis encrasicolus Maroc Pește-teacă Lepidopus caudatus Mauritania Calmar Loligo vulgaris Atlanticul Central și de Est Pălămidă Sarda sarda Mauritania Sardinelă rotundă Sardinella aurita Mauritania, Atlanticul Central și de Est Sardinelă plată Sardinella maderensis Mauritania, Atlanticul Central și de Est Macrou de Atlantic Scomber japonicus) Madeira, Maroc, Mauritania Sepie Sepia hierredda Atlanticul Central și de Est Pești cu
jrc4736as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89902_a_90689]
-
de adâncime Parapenaeus longirostris Maroc-Guineea-B. Creveți Penaeus notialis Mauritania Sardină Sardina pilchardus Mauritania, Atlanticul Central și de Est Pește-teacă Aphanopus carbo Madera Hamsie Engraulis encrasicolus Maroc Pește-teacă Lepidopus caudatus Mauritania Calmar Loligo vulgaris Atlanticul Central și de Est Pălămidă Sarda sarda Mauritania Sardinelă rotundă Sardinella aurita Mauritania, Atlanticul Central și de Est Sardinelă plată Sardinella maderensis Mauritania, Atlanticul Central și de Est Macrou de Atlantic Scomber japonicus) Madeira, Maroc, Mauritania Sepie Sepia hierredda Atlanticul Central și de Est Pești cu înotătoare
jrc4736as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89902_a_90689]
-
de la 3.3.1.1. 0,05 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.3.1.1. Pește undițar (Lophius spp.) pisică de mare din Atlantic (Anarhicas lupus) biban (Dicentrarchus labrax) mihalț de mare albastru (Molva dipterygia) pălămidă (Sarda spp.) cambulă (Hippoglossus hipoglossus) ton pitic (Euthynnus spp.) marlin (Makaira spp.) știucă (Esox lucius) bonită comună (Orcynopsis unicolor) câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis) vulpe de mare (Raja spp.) scorpie de mare groenlandeză (Sebastes marinus, S. mentella, S. viviparus) pește
jrc5213as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90381_a_91168]
-
grase în greutate care nu depășește 40 % și cu un conținut de apă în materia uscată negrasă: - - - - - - care nu depășește 47 %: ex 0406 90 61 - - - - - - - Grana padano, parmigiano reggiano 35 32 0406 90 61 9000 ex 0406 90 63 - - - - - - - Fiore sardo, pecorino: - - - - - - - - produse exclusiv din lapte de oaie 35 36 0406 90 63 9100 - - - - - - - - altele 35 36 0406 90 63 9900 ex 0406 90 69 - - - - - - - - Brânzeturi produse exclusiv din zer 0406 90 69 9100 - - - - - - - - altele 38 30 0406 90 69 9910
jrc6220as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91392_a_92179]
-
Melvă Auxis thazard FRI Macrou uriaș Scomberomourus cavalla KGM Macrou regal Scomberomourus maculatus SSM Pește călător Istiophorus platypterus SAI Merlan de Atlantic Tetrapturus albidus WHM Marlin albastru Makaira nigricans BUM Pește-spadă Xiphias gladius SWO Ton alb Thunnus alalunga ALB Pălămidă Sarda sarda BON Ton mic Euthynnus alletteratus LTA Ton obez Thunnus obesus BET Ton roșu Thunnus thynnus BFT Ton dungat Katsuwonus pelamis SKJ Albacora Thunnus albacares YFT Familia Scombridae (NS) Scombridae TUN Specii pelagice (NS) PEL Nevertebrate Loligo pealei (Loligo) Loligo
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
Auxis thazard FRI Macrou uriaș Scomberomourus cavalla KGM Macrou regal Scomberomourus maculatus SSM Pește călător Istiophorus platypterus SAI Merlan de Atlantic Tetrapturus albidus WHM Marlin albastru Makaira nigricans BUM Pește-spadă Xiphias gladius SWO Ton alb Thunnus alalunga ALB Pălămidă Sarda sarda BON Ton mic Euthynnus alletteratus LTA Ton obez Thunnus obesus BET Ton roșu Thunnus thynnus BFT Ton dungat Katsuwonus pelamis SKJ Albacora Thunnus albacares YFT Familia Scombridae (NS) Scombridae TUN Specii pelagice (NS) PEL Nevertebrate Loligo pealei (Loligo) Loligo pealei
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
Grecia, Italia, Portugalia, Algeria, Tunisia, Statele Unite ale Americii, Cipru, Africa de Sud N.B.: Denumirea "Alicante" nu poate fi utilizată singură pentru a desemna vinul. 5 Alicante Branco Portugalia 6 Alicante Henri Bouschet Franța, Șerbia și Muntenegru (8) 7 Alicante Italia 8 Barbera Sarda Italia 14 Blauburgunder Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (18-28-97), Austria (15-18), Canada (18-97), Chile (18-97), Italia (18-97) 15 Blauer Burgunder Austria (14-18), Șerbia și Muntenegru (25-97), Elveția 16 Blauer Frühburgunder Germania (51) 18 Blauer Spätburgunder Germania (97), Fostă Republică Iugoslavă a Macedoniei (14-28-97), Austria
32005R1512-ro () [Corola-website/Law/294335_a_295664]
-
invadată de francezi sub comanda lui Napoleon). Principatul a fost restabilit în 1814 doar pentru a fi desemnat protectorat al Regatului Sardiniei la Congresul de la Viena din 1815. Monaco a rămas în această poziție până în anul 1860 când, prin , forțele sarde s-au retras din principat și comitatul înconjurător Nisa și Savoia au fost cedate Franței. Monaco a devenit din nou protectorat francez. Până atunci au fost frământări în Menton și Roquebrune, unde locuitorii orașului s-au revoltat împotriva grelelor impozite
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
supranumit “Hylilas”), să adune materialul împotriva cultului icoanelor. În toamna lui 814 are loc la Constantinopol o adunare între iconoclaști, care îl aveau de partea lor pe împărat și iconoduli reprezentați de Sfântul Patriarh Nicefor al Constantinopolului, Sfântul Mitropolit al Sardelor, Euthymios și Sfântul Teodor, egumenul mănăstirii Studion din Constantinopol. În cursul acestei conferințe se remarcă Sfântul Teodor care contestă deschis dreptul împăratului de a se amesteca în treburile Bisericii spunând că acestuia i s-a încredințat Statul, iar nu Biserica
Leon al V-lea Armeanul () [Corola-website/Science/306920_a_308249]
-
democratică unitară. Istoricul Alfonso Scirocco remarca faptul că atunci când Garibaldi debarca la Villefranche-sur-Mer, în august 1833, Mazzini deja plecase în iunie din Marsilia către Geneva. În calitate de marinar, Garibaldi era obligat să efectueze un serviciu militar de cinci ani în marina sardă; el s-a înrolat în decembrie 1833. Respectând tradiția, el a adoptat numele de luptă "", un erou spartan. Împreună cu prietenii săi, Edoardo Mutru și Marco Pe, a încercat să facă prozelitism pentru cauza lor, expunându-se cu lejeritate. Ei au
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
Cavour. Micile ducate s-au unit însă prin voința poporului lor cu Regatul Sardiniei și, la 10 august, a fost înființată și o ligă militară. Conducerea ei a fost oferită lui Garibaldi, care a acceptat deși anterior demisionase din armata sardă. Acest rol de organizare, cu nimic operațional, nu i-a convenit lui Garibaldi; de la Torino a fost trimis atunci să-l înlocuiască , numit șef al ansamblului trupelor, secondat de Garibaldi. Pus sub autoritatea lui Franti, el se găsea acum în
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
iar franceza are această funcție pentru limba creolă pe baza francezei din Martinica, dar nu și pentru creola tot pe baza francezei din Mauritius. O limbă poate fi acoperiș și pentru altă limbă "abstand" înrudită, cum este italiana pentru limba sardă sau franceza pentru limba occitană, și chiar pentru un idiom neînrudit cu ea.
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
a fost papă al Romei din 19 noiembrie 461 până în ziua morții sale - 28 februarie 468. Ilarie, arhidiaconul de origine sardă la Roma (Sfântul Hilarius), apropiat Papei Leon cel Mare, a fost ales Papă al Romei pe 17 Noiembrie și consacrat în data de 19 noiembrie 461. Ca arhidiacon, în timpul pontificatului lui Leon I, a luptat puternic pentru dreptul de supremație
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
30 - Brânzeturi topite, negratinată sau praf 0406 40 - Brânzeturi cu mucegai ex 0406 90 - Alte tipuri de Brânzeturi 0406 23 ---Edam 0406 90 25 ---Tilsit 0406 90 27 ---Butterkäse 0406 90 61 -------Grana Padano, Parmigiano Reggiano 0406 90 63 -------Fiore Sardo, Pecorino 0406 90 69 -------altele 0406 90 73 -------Provolone ex 0406 90 75 -------Asiago, Caciocavallo, Montasio 0406 90 76 ------Danbo, Fontal, Fontina, Fynbo, Havarti, Maribo, Samso 0406 90 78 -------Gouda ex 0406 90 79 -------Esrom, Italico, Saint-Nectaire, Saint-Paulin ex 0406
jrc4160as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89324_a_90111]
-
Savoia. După campania din Italia a lui Napoleon Buonaparte Novară devine capitala departamentului Agogna, pentru a fi apoi din nou dată casei de Savoia în 1814. Pe 8 Aprilie 1821 Novară a fost teatrul unei bătălii în care trupele regulate sarde și austriace i-au învins pe liberalii constituționali piemontezi; în și mai teribilă Bătălie de la Novară din 23 Martie 1849, armata piemonteza a fost învinsă de austriecii mareșalului Radetzky; acest lucru a dus la abdicarea lui Carol Albert de Savoia
Novara () [Corola-website/Science/297327_a_298656]
-
cu limba latină cât și cu alte limbi romanice. Similitudinea lexicală cu franceză este estimată la 89% (Matteo Bartoli numește italiana și franceza „limbi inovative”, în opoziție cu limbile Peninsulei Iberice și româna), la 87% cu catalana, la 85% cu sarda, la 82% cu spaniola, la 78% cu ladina și la 77% cu româna. Printre limbile romanice mari, este și cea mai asemănătoare cu limba română. Se caracterizează prin păstrarea consoanelor și vocalelor duble și accentului cu rolul distinctiv. Influența italienei
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
1950 și 1960 datorită creșterii economice și a dezvoltării mass media și televiziunii (postul național RAI a contribuit la promovarea limbii italiene standard). Sunt recunoscute câteva limbi minoritare: albaneza, catalana, germana, greaca, slovena, croata, franceza, provensala, friulana, ladina, occitana și sarda (conform legii numărul 482 din 15 decembrie 1999). Franceza este cooficială în Valea Aostei—deși în realitate acolo se vorbește mai mult provensala. Germana are același statut în Tirolul de Sud, la fel ca ladina în anumite părți ale acelei
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
("Sardigna", "Sardinna" or "Sardinnia" în sardă, "Sardegna" [sar'dea] în italiană, "Sardenya" în catalană), este o insulă din Marea Mediterană, situată între Peninsula Italică, coasta sudică a Franței și coasta Tunisiei, la sud de Corsica. Insula aparține Italiei, în cadrul căreia este organizată ca regiune autonomă. are o
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
apoi bizantină, insula a fost divizată între secolele IX-XII în trei "Giudicati"(județe) independente, care au intrat sub autoritatea regelui Aragon în 1323-1409: județul Arborea a fost ultimul care a fost cucerit. Populația autohtonă din orașul Alghero ("S'Alighera" în sardă, "L'Alguer" în catalană) a fost exilată și orașul a fost repopulat cu invadatori catalani, ai căror descendenți vorbesc astăzi catalana. În 1720 Sardinia a devenit un regat independent sub casa de Savoia, conducătorii Piemontului. La momentul unificării italiene în
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
Italică cât și cea Iberică. În Neoliticul târziu se pot observa de-a lungul insulei, diverse semne provenite foarte probabil, de la oameni ajunși aici din partea orientală a Europei, cu siguranță din insulele Creta și Ciclade. Limba vorbită în Sardinia este sarda, o limbă romanică cu origini obscure în feniciană, etruscă și în alte limbi din orientul apropriat. În timp ce a fost destul înlocuită de către italiană în scopurile oficiale, și în timp ce este puțin cunoscută de către tineretul din Sardinia, în special în Cagliari. Moneda
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
și retoromana (nu româna) diferă prin faptul că retoromana (sau romanșa, vorbită în două-trei cantoane estice ale Elveției de circa 55 000-65 000 de oameni) are accentul distinctiv, în timp ce latina are o lungime a vocalelor distinctivă. În limbile italiană și sardă ("sardo logudorese") există o lungime distinctivă a consoanelor și accent, pe când în spaniolă doar un accent distinctiv. În limba franceză accentuarea se face "qvasi-moton", pe absolut fiecare silabă a oricărui cuvânt (în vorbire), astfel făcând accentul nedistinctiv. În română accentul
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
retoromana (nu româna) diferă prin faptul că retoromana (sau romanșa, vorbită în două-trei cantoane estice ale Elveției de circa 55 000-65 000 de oameni) are accentul distinctiv, în timp ce latina are o lungime a vocalelor distinctivă. În limbile italiană și sardă ("sardo logudorese") există o lungime distinctivă a consoanelor și accent, pe când în spaniolă doar un accent distinctiv. În limba franceză accentuarea se face "qvasi-moton", pe absolut fiecare silabă a oricărui cuvânt (în vorbire), astfel făcând accentul nedistinctiv. În română accentul este
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
den es zum Schluss viel Beifall gab.”( Packende Oper mit schönen Stimmen. Gounods „Faust” în gekürzter Fassung glänzt besonders durch die Gesangsleistung, 29.03.2011, Pirmasens, Germania) „Bravo Cristina Radu, Micaela dai toni lirici e puliti”(Greca Piras, L'Unione Sarda, Caligari, Decembrie 2011, Italia) „Cristina Radu, în rolul Violettei (debut), a demonstrat încă o dată, un talent ieșit din comun și o inteligență muzicală de excepție. A intrat în rolul dificil al Violettei, cu o asemenea intensitate, încât am uitat complet
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]