3,290 matches
-
care mulțumeam și pretențiile soacrei care, deîndată, începuse să pună piciorul în prag. Cum nu am înțeles atunci cuvintele ei care nu sugerau ci impuneau să NE fie bine? O fi fost bine pentru vietatea zămislită din ea dar eu, sas de meserie ca Johanes, aveam alte noțiuni despre bine, gospodărire și economii. Și așa, unul după altul, tabieturile mele s-au dus. Nu tu aperitivul cu colegii, așa după ziua de muncă petrecută împreună. Nu tu întâlnirea de la cafenea cu
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1410156625.html [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
Te primesc și te adoptă cu drag. Activitățile Centrului Cultural sunt dintre cele mai variate, ele focalizăndu-se pe o multitudine de manifestări artistice, ținând cont în acest timp și de faptul că în orașul Bistrița trăiesc mai multe etnii (români, sași, maghiari, evrei, etc.). Monumentul ridicat de comunitatea evreiască din Bistrița ,, În amintirea celor 7000 de copii, femei, bărbați evrei, deportați din Jud. Năsăud, schingiuiți și uciși în crematoriile din Birkenau-Auschwitz sau în lagăre similare: precum și în amintirea miilor de români
Bistriţa: ZILELE OPEREI ,,CONSTANTIN PAVEL’’. by http://uzp.org.ro/bistrita-zilele-operei-constantin-pavel/ [Corola-blog/BlogPost/92568_a_93860]
-
românesc, cântecul, jocul și voia bună au fost cele mai apreciate pe scena Festivalului din Stuttgart. Pe langă Germania, țara gazdă, alături de România, au mai participat și reprezentanți din Chină, Turcia, Mozambic, Brazilia, Italia, Grecia, Polonia, Croația, Columbia, Siebenbürger (asociația sașilor din toată lumea), India Africa Ungaria, Bulgaria și alte țări, aducând în fața celor prezenți, grupuri de dansatori și cântăreți, porturi, vestimentație și specialități culinare specifice fiecărei naționalități participante. Timp de șase zile, în piața primăriei s-a putut face înconjurul lumii
WUNDERBAR ! WUNDERBAR ! de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_janik_1406197352.html [Corola-blog/BlogPost/349483_a_350812]
-
Gianinei Cărbunariu în care teme ale istoriei recente sau teme din actualitate românească devin puncte de plecare pentru proiecte precum: 20/20, X mm din Y km, Sold Out (realizat la Teatrul Kammerspiele din Munchen - un spectacol pe tema vânzării sașilor și șvabilor în timpul regimului comunist) sau Roșia Montană - pe linie fizică și politică (coproducție dramAcum și Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, regizori și dramaturgi: Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Andreea Vălean și Peca Ștefan). X mm din Y km a
Două spectacole de Gianina Cărbunariu by http://www.zilesinopti.ro/articole/2299/doua-spectacole-de-gianina-carbunariu [Corola-blog/BlogPost/97169_a_98461]
-
cu suflet mare la acest eveniment minunat al cărții, Hajdu Gyözö, la cei 87 ani ai săi, a mărturisit că este „scriitor maghiar și patriot român”, amintind mesajul cuvântărilor lui Avram Iancu, care chema la conviețuire armonioasă între români, maghiari, sași și secui. Acesta este glasul Transilvaniei profunde, ca spațiu al multiculturalității, după cum cu toții am căzut de acord. Mihaela Rașcu propune o a doua cartea a ei, intitulată Oglinzile pământului, care vine imediat după volumul de debut, Nebănuitele fețe ale secundei
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures/ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
Csaba, care ne-a declarat: “Ansamblul Artistic Profesionist MUREȘUL a fost înființat în 1956 și dorește să pună în valoare cultura populară tradițională, portul, obiceiurile, cântecele și jocurile populare specifice celor ce locuiesc în zona sud-estică a Transilvaniei: români, maghiari, sași, rromi și alte etnii. În repertoriul ansamblului se regăsesc totodată și jocuri și cântece din zonele Bistrița, Maramureș, Bihor, Banat, Muntenia, Oltenia și Moldova. Valoarea incontestabilă a repertoriului, precum și virtuozitatea artiștilor noștri au făcut ca Ansamblul Artistic MUREȘUL să fie
FESTIVALUL MEDITERANEAN DE DANS TRADIȚIONAL 12-16 SEPTEMBRIE 2014 – CIPRU by http://uzp.org.ro/festivalul-mediteranean-de-dans-traditional-12-16-septembrie-2014-cipru/ [Corola-blog/BlogPost/94091_a_95383]
-
cumpere. - Păi atunci ce vrea de la mine? - Să te ajute să-i îngrași. Sper că ai ce le da dacă li so face foame mai tare. - Are oglinzi de prisos? - De ce oglinzi Nea Tudore - Păi am auzit și eu că sașii îngrașe porcii cu o oglindă la troacă. - Nare nici oglinzi. Dar stai de vorbă cu el, doar are limbă. Lary i se adresă, căutând vorbele spre a nu pare prea străin - Uite Nene Tudor. Am aci ceva care seamănă cu
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
conlocuitoare sau de alte confesiuni. Pentru ei, important este ca oricare cetățean al României trebuie să iubească această patrie numită România și pe locuitorii ei, pe care să-i servească cu cinste, pricepere și devotament. De aceea au ales un sas, având în vedere bunul renume al acestei etnii, în ceea ce privește seriozitatea, vrednicia, cinstea și priceperea, calități de care au dat dovadă de-a lungul veacurilor de conviețuire pe meleagurile noastre. În acest sens există și o zicală românească: dacă n-ai
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417123828.html [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
Sus. Alți străini sunt cei aflați „Din Sătmar pân’ în Săcele”, adică din colțul nord-vestic în cel sud-estic al Transilvaniei. Aici este vorba desigur despre stăpânii unguri și, poate, și de populațiile așezate și colonizate printre români în regiune (secuii, sașii, șvabii etc.). „De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi” sunt versuri următoare cu o conotație geografică și par să se refere la România întreagă, visată de generația noastră romantică, dar inexistentă încă la 1883, fiindcă diagonala respectivă pornește din
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
serviciul. Alăptatul nu a fost influențat deoarece erau numai doi pași din laborator la blocurile de locuințe ale coloniei de urgențe din curtea uzinei unde locuiam. Un caz fericit, mai rar întâlnit. A intervenit însă o schimbare esențială impusă de sasul din mine. După ultimul supt de la ora 22 Dănuț trebuia să doarmă până la 6 dimineața. În consecință cheia camerei sale se afla în buzunarul meu, la serviciu. Prima noapte a fost grea. Dănuț nu a făcut „plămâni” după stingerea luminii
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1412756080.html [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
mașini, aparatură electronică, industrie chimică și farmaceutică, șantiere navale; agricultură modernizată ce antrenează doar 6 % din populația activă; transporturi diversificate și de înaltă performanță (2500 km cale ferată, 7000 km drumuri rutiere, 950 nave comerciale, flotă aeriană, aderentă la Consorțiul SAS (Scandinavian Airlines System), fondat în 1950 de Danemarca, Suedia și Norvegia, cu spectaculoase realizări pe plan mondial în construcția de poduri, tuneluri (podul între insulele Seetland și Falster, 3,5 km, tunelul între Seetland și insula Fionie, iar din anul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CHEMAREA DIVINA Autor: Adina Sas Simoniak Publicat în: Ediția nr. 4 din 04 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Plâng a Golgotă și lacrimi se scurg În seiful de dor reflectat în amurg. Și Crucea înfiptă în orizontul albastru Îmi dă iarăși aripi să zbor ca
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_divina.html [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
Mă rog să asculți chemarea divină Ce curge din ceruri ca apa cea lină, Mă rog să primești viața veșnică-n dar Plăsmuită-n durere pe Crucea de-amar. Adina Sas-Simoniak, Chicago www.orizontcrestin.org Referință Bibliografică: Chemarea divina / Adina Sas Simoniak : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 4, Anul I, 04 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adina Sas Simoniak : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_divina.html [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
-n dar Plăsmuită-n durere pe Crucea de-amar. Adina Sas-Simoniak, Chicago www.orizontcrestin.org Referință Bibliografică: Chemarea divina / Adina Sas Simoniak : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 4, Anul I, 04 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adina Sas Simoniak : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Adina Sas Simoniak Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_divina.html [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
ISSN 2359-7593, Ediția nr. 4, Anul I, 04 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adina Sas Simoniak : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Adina Sas Simoniak Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
CHEMAREA DIVINA de ADINA SAS SIMONIAK în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_divina.html [Corola-blog/BlogPost/342490_a_343819]
-
și până în clipa de față, atât de bogata societate românească în omenie și frică de Dumnezeu, a cunoscut seria neagră a unor epurări/încercări (planificata decimare a intelectualității interbelice și a gospodarilor satelor în perioada teroarei bolșevice, expatrierea evreilor și sașilor, fuga în Occident a românilor sătui până peste cap de „raiul” comunist, uriașul exod postdecembrist), toate aceste hăuri de inteligență și moralitate fiind la repezeală umplute cu lichelism și bădărănie. A nu se uita că este nevoie cam de trei
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1477558793.html [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
paturi și o masă erau înghesuite în acea încăpere ce ținea loc de dormitor, bucătărie și baie. Nimic altceva. Doar un telefon, pe care l-au primit de la un neamț ce a trecut pe-acolo în căutarea unei familii de sași și care, văzând copiii jucându-se de-a hoții și vardiștii, l-a oferit primului venit la interogatoriu, drept răsplată pentru informațiile primite. - Aduceți apă repede! aud un glas de femeie bătrână. Mergeți, Doamnă, și aduceți repede apă! Să sune
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1411149595.html [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
românesc, cântecul, jocul și voia bună au fost cele mai apreciate pe scena Festivalului din Stuttgart. Pe langă Germania, țara gazdă, alături de România, au mai participat și reprezentanți din Chină, Turcia, Mozambic, Brazilia, Italia, Grecia, Polonia, Croația, Columbia, Siebenbürger (asociația sașilor din toată lumea), India Africa Ungaria, Bulgaria și alte țări, aducând în fața celor prezenți, grupuri de dansatori și cântăreți, porturi, vestimentație și specialități culinare specifice fiecărei naționalități participante. Timp de șase zile, în piața primăriei s-a putut face înconjurul lumii
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 by http://uzp.org.ro/festivalul-intercultural-de-vara-si-hora-satului-romanesc-stuttgart-iulie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
secolului XIV i-au naștere Muntenia (Țara Românescă sau Valahia) și Moldova. Transilvania ar trebui exclusă din această listă, deoarece către această perioadă, românii ardeleni au fost aduși la condiția de servi ale celor trei „națiuni privilegiate” (ungurii, secuii și sașii) și nu mai jucau, practic, nici un rol în viața politică a principatului[iv]. Inițial, Țara Moldovei era lipsită de ieșirea la mare. Cetatea Albă (Moncastro) se afla în mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
pe lângă Avram Iancu au participat și alți fruntași transilvăneni. Atunci și-a dat seama Iancu că politica pașoptiștilor români e greșită, pentru că se baza doar pe susținerea austriecilor, în loc să se sprijine pe simpatia întregii Europe, așa cum au reușit să facă sașii ardeleni. Muntenii au cerut bani de la transilvăneni, pentru a publica în marile capitale europene memorii care să popularizeze cauza românilor. Avram Iancu a contribuit cu o sumă de bani la acest demers. După întrevederea cu revoluționarii munteni, Iancu devine din ce în ce mai
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
un băiețel. Prin portalul larg deschis se văd băncile goale și altarul pe care ard câteva lumânări. O țigăncușă cu ochi veseli vestește sosirea iminentă a preotului și ne-ndeamnă să-l așteptăm. Fata ne lămurește că nu mai sunt sași; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa sașilor” ... Citește mai mult E douăsprezece februarie 2017, duminica în care la București are loc înmormântarea cunoscutului regizor român Radu Gabrea. În satul transilvan Roșia/Rothberg, lângă Sibiu, soarele plăpând se
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
și altarul pe care ard câteva lumânări. O țigăncușă cu ochi veseli vestește sosirea iminentă a preotului și ne-ndeamnă să-l așteptăm. Fata ne lămurește că nu mai sunt sași; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa sașilor” ... Citește mai mult E douăsprezece februarie 2017, duminica în care la București are loc înmormântarea cunoscutului regizor român Radu Gabrea. În satul transilvan Roșia/Rothberg, lângă Sibiu, soarele plăpând se strecoară prin aburii iernii, făcând să se topească încetișor pojghița
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
un băiețel. Prin portalul larg deschis se văd băncile goale și altarul pe care ard câteva lumânări. O țigăncușă cu ochi veseli vestește sosirea iminentă a preotului și ne-ndeamnă să-l așteptăm. Fata ne lămurește că nu mai sunt sași; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa sașilor” ... V. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - COSTA BLANCA - LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. Pe vremuri, vacanțele noastre tipic
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
și altarul pe care ard câteva lumânări. O țigăncușă cu ochi veseli vestește sosirea iminentă a preotului și ne-ndeamnă să-l așteptăm. Fata ne lămurește că nu mai sunt sași; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa sașilor” ... V. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - COSTA BLANCA - LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. Pe vremuri, vacanțele noastre tipic românești se axau pe două destinații aparent opuse: muntele sau
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
în pelegrinaj când vor să se închine ... IX. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - COȘMAR ÎN BALCANI, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. Note pe marginea cărții „Coșmar în Balcani”, de Anna M. Wittmann, după relatările sasului transilvănean Friedrich (Fred) Umbrich. Carte apărută în traducerea din limba engleză a Doamnei Tatiana Dragomir la editura Cartier, Chișinău 2015 „Coșmar în Balcani” este cartea pe care am ezitat s-o deschid, pentru că titlul îmi sugera din start trauma personajului
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]