727 matches
-
în inima purtând doar spectrul și viziunea Ecclesiastului, după care toate șanț “deșertăciune a deșertăciunilor”. ● Mulți, din păcate prea mulți dintre noi trăim în “paradigmă culturală” post creștină, fără adevăr, fără bine, fără frumos, fără sacru. Minciună, râul, uratul ori satanicul devin paliative tot mai atractive pentru omul în oarbă căutare a utilului, a plăcutului și comfortabilului. Dar paralel cu “fericirile” din Cutia Pandorei se produce o slăbire a imunității organismului social, a integrității și a caracterului ființei omenești, o degradare
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
discriminare ai lumii indiene (despre care am vorbit în prezentarea originilor indianisticii occidentale), fie și de exagerarea numeroșilor admiratori entuziaști care îi vor urma, prelungind pînă în zilele noastre încercarea, pe cît de deșartă, falsă și fantastică, tot atît de satanic încăpățînată, de a voi să caute în India panaceul înțelepciunii universale și primordiale a întregii umanități [262]. Așadar, ne-am oprit dinadins la reproducerea a numeroase și lungi fragmente din operele pe care Hegel le-a dedicat aspectelor lumii indiene
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cine poate garanta autenticitatea lor? Că în respectivele manifestări mistice și paramistice ale hinduismului este voba de un raport cu supranaturalul este fără doar și, poate, doar că supranaturalul are și un aspect negativ. Și oare nu are un comportament satanic cel care pretinde că poate deveni Dumnezeu, cu sau fără voia acestui Dumnezeu? Asupra acestui aspect foarte important vom avea ocazia să revenim în mod special în lucrarea noastră. Oricum, în ce privește progresele mari în cîmpul indianisticii există, din epoca lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din Orientul îndepărtat. În Romantism și în ultimele sale ramificații care își întind brațele pînă în zilele noastre, ca urmare a transplantării respectivei gîndiri păgîne, în special a celei indiene vechi, în Occident, asistăm la aceeași titanică sau mai degrabă satanică încercare de a-l nega pe Dumnezeu și de a pune în locul său fie individul, concretizat în conceptul de Supraom sau Supraoameni, ale cărui consecințe dezastruoase le suportăm încă, fie ca o colectivitate, ca masă, concept ale cărui urmări, dacă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tuturor oamenilor de știință, tuturor politicienilor, tuturor oamenilor "religioși", întrucît, pentru inițiatorii acestei mișcări "religioase", spațiul revelației nu se închide în trecut: timpul revelațiilor rămîne deschis pentru viitor. Și se poate imagina cîte perspective, sau mai bine spus cîte ispite satanice s-au oferit vanității unui gînditor îngîmfat oarecare, unui oarecare presupus om de știință, unui oarecare fals credincios, unui oarecare politician ambițios! În nici un caz cu studii de indianistică nu se mai reabilitează unii dintre sacerdoții răspopiți, ca de exemplu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în parte au reușit și să-l facă sclavul propriilor sale impulsuri, prin mirajul autoeliberării; mai vătămătoare încă se arată a fi sub raport supranatural, în măsura în care propun individului cît și maselor o salvare falsă, susținînd de-a dreptul un comportament satanic al omului față de Dumnezeu. Pe de altă parte, "succesele repurtate de hinduism în Occident ne învață că există suflete dezorientate care, cu bună credință, merg în căutarea unei speranțe sau a unui ajutor spiritual. Creștinismul trebuie să-și pună mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eminescu imaginea securizantă a omului care a ridicat o barieră între el și moarte: "împotriva cărora oamenii se îndiguiesc cu obeliscuri și piramide". Neascunsă, "rivalitatea demiurgică" este reluată, generație după generație, de popoarele cu "țeasta de furnică". O predilecție pentru "satanic", pentru "rebel", "demonic" ca forme ale revoltei este altoită pe principiul schopenhauerian al răului în lume, ca lege supremă a schimbării: "contra lui Ormuz", "contra Lui": "O demon, demon! Abia acum pricep / De ce-ai urcat adâncurile tale / Contra înălțimilor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în zbor am să o sui... Să strig cu răzbunarea pe buze-n lumi deșarte: Te blestem, căci în lume de viață avui parte!" (Mureșanu) Accentele hugoliene sunt însă puține, revolta omului eminescian nu este împinsă pe latura titanian-revanșardă sau satanică: ea se consumă/circumscrie în limitele înțelegerii soartei unui bun creștin, care, în momente de derută, îndoială, bodogănește mai mult împotriva lui, deplângându-se că s-a născut, deplângând reaua "întocmeală a lumii", nu a zeului/creatorului ("Spre echilibrul liniștei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la locul lor și le oferă, apoi, spre studiu, la rece. Celor interesați. Dar fotografia-i covîrșitoare. Prin derizoriul ei macabru. Molohul, neclintit încă, privind către un viitor care nu s-ar mai fi arătat niciodată, decît în mintea lui satanică, și nici în ea, molohul deci, pe care stau cățărați doi proletari cu albe căști de protecție, urmează să-și primească ștreangul. Ștreang ce-l va plimba apoi prin aer, pînă să-l depună la sol. Sol pe care va
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Los (timpul), întipărește în lume ordinea schimbărilor materio-spirituale (instituie astfel dinamică arhetipala model-copie, Prolific-Devorator). Faptul că Blake vede cuvintele ca niște zimți ordonați pe o roată mișcătoare (care sugerează ideea de ciclu de transformare, dar și noțiunea de "mori satanice", adică mașinăria implacabila a Revoluției Industriale) arată că pentru acesta forță limbajului verbal poetic este fermă în cel mai înalt grad, similară cu forța de evoluție a Revoluției Industriale care se desfășura că un tăvălug irezistibil. Forță limbajului poetic este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mikael este polul pozitiv, constructiv, ține de ființă. Samael este incompatibil cu Ființă, el distruge Creația, este reflex al "determinațiunilor negative" care prin definitie nu se pot manifesta, dar pe un plan inferior au un reflex: forță care neagă, forța satanica 161. Samael neagă pe Mikael că Lumina, care îl respinge pe primul la marginea Cosmosului spre Materia Primă (Prakriti, care este existențiala, nu intelectuală, materie indistincta, foarte aproape de concepția lui Plotin despre materia absolut necalificata, posibilitate latentă și eternă, existentă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
recess Of fair Jerusalem's bosom în a gently beaming fire. Then sang the sons of Eden round the Lamb of God, & said, "Glory, Glory, Glory to the holy Lamb of God "Who now beginneth to puț off the dark Satanic body. 195 "Now we behold redemption. Now we know that life Eternal "Depends alone upon the Universal hand, & not în uș "Is aught but death În individual weakness, sorrow & pain. "We behold with wonder Enitharmon's Looms & Los's Forges
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Daughters of Beulah praise hîm; "They anoint hîș feet with ointment, they wipe them with the hair of their head. "We now behold the Ends of Beulah, & we now behold "Where death Eternal is puț off Eternally. "Assume the dark Satanic body în the Virgin's womb, 240 "O Lamb Divine! it cannot thee annoy. O pitying one, "Thy pity is from the foundation of the World, & thy Redemption "Begun Already în Eternity. Come then, O Lamb of God, "Come, Lord
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
190 Divină Viziune văzută-n tainicul străfund Al sînului frumoasei Ierusalim într-o văpaie gíngaș strălucind. Apoi cîntară fiii Raiului în jurul Mielului lui Dumnezeu, si ziseră, "Slavă, Slavă, Slavă sfîntului Miel al Domnului Care acum purcede să alunge întunecatul trup Satanic. 195 Acum privim răscumpărarea. Acuma știm că viața cea de Veci Atîrnă doar de mînă cea Universală, iară în noi Nimic nu e decît doar moarte-n slăbiciunea, tristețea și durerea fiecăruia. Ne minunăm privind ale lui Enitharmon Războaie de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe el îl laudă ale lui Beula fiice; Cu untdelemn picioarele-i le ung, si cu-al lor par le șterg. Acum privim Marginile lui Beula, și-acum privim tărîmul Din care moartea Veșnică în Veci e lepădata. Ia trupu-ntunecat Satanic în al Fecioarei pîntec, 240 O Miel Divin! pe tine nu te poate necăji. O milostive, Milă ta este de la-întemeierea Lumii, si Mîntuirea-ți Din Vecie Încă început-a. Vino, O Miel al Domnului, Vino, Doamne Iisuse, vino degrabă". Așa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prozatorului, nu au intrat niciodată în cursul istoriei, au fost mereu deasupra sau în afara vârstelor civilizației. Sensul dual al fenomenelor, pe care A. îl împinge până spre unele valori cu rezonanțe bogomilice (de unde și echivalarea țiganilor cu purtătorii de însemne satanice), derivă, în realitate, din alternarea perspectivei narative în funcție de intuirea timpului povestirii. Poveste cu țigani s-ar fi putut intitula, într-un înțeles mai perceptibil receptării critice, povestea păcatului și a ispășirii lui, ceea ce face din această narațiune o retranscriere în
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
supremația artei În raport cu viața, pentru transformarea artei Într-o nouă religie Îl apropie de toți estetizanții epocii la care ne referim. Iar modul de a trăi „la extreme”, plasat de mulți contemporani la granițele patologicului, Îl Înrudește cu marii damnați satanici ai vremii. După cum publicului român Îi rămâne foarte puțin cunoscută opera lui Csáth Géza (1887-1919), autor pe care criticii, dar și editorii maghiari Îl redescoperă azi cu Încântare. Personalitate excentrică, prozatorul narcoman e acceptat rapid În mediile artistice din Ungaria
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
le-am recomanda minunata carte a lui Angelo Maria Ripellino, Praga magica 2. Karásek, Breisky, Marten, Schaukal, copii spirituali ai lui Baudelaire sau Wilde, compun (În cehă sau germană) romane ale căror personaje trăiesc „decadent”. Cei mai mulți sunt dandy invertiți și satanici, cu nimic mai prejos decât damnații lui Wilde, Barbey sau Villiers de l’Isle-Adam. Cât despre dandysmul dintre Carpați și Dunăre, el ne va reține atenția Într-un capitol aparte. Oricât de mare ar fi Însă extensia sa europeană și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
uneori foarte nefericit În viață, dar niciodată nu am uitat de mănușile mele albe!”. Natură paradoxală, aristocrat cu nostalgii revoluționare și revoltat tânjind după ordinea monarhiei, catolic fervent, dar ispitit de tenebrele infernului, timid, delicat și, deopotrivă, de un orgoliu satanic, trăind, după propriile-i mărturisiri, asemenea salamandrei, „În plin foc”, cu o intensitate paroxistică, dorind să fie „și Byron, și Brummell În același timp”, Barbey are toate calitățile pentru a-l „prinde” ca nimeni altul În pagină pe regele dandy-lor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
divine care se transformă pentru dandy În program existențial Își găsește rădăcinile, după Camus, În etica romanticilor. Un proiect ce privilegiază individul orgolios, unic demiurg al propriei vieți, ce exaltă sfidarea În sine, refuzând orice „conținut pozitiv” și făcând apologia satanică a răului, chiar a crimei. Pentru acești Înaintași În revoltă ai dandy-lor, granițele dintre bine și rău se abolesc, confuzia valorilor acționează ca o fatalitate, iar acel străvechi miltonian „Rău, fii binele meu!” are forța unei devize implacabile. Sunt Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu Întotdeauna niște corpuri, atunci măcar bietele suflete ale celor seduși de irezistibila sa forță. Sunt neîndurători și plini de cruzime, Însă nu torturează nici cu pasiune, impulsiv și nici metodic, funcționărește. În schimb, unii Își leagă numele de exaltarea satanică a crimei. Adevărat. Dar o fac strict verbal sau scriind, iar când decid să Își pună În aplicare gândul, singurii asupra cărora se exercită impulsul lor ucigaș sunt ei Înșiși. Să nu uităm că, de cele mai multe ori cruzimea se Întoarce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ducerea la bun sfârșit a acestei povești». Nu a mai avut răgazul să replice sau nu și-a găsit forța pentru a susține o conversație mai lungă”. Încă o dată: detaliile și inflexiunile sunt incomparabile! V Aici, seducătorul profund devine admirabil, satanic de admirabil, din ce În ce mai mult. Străfulgerarea aceasta de fericire care Îl strivește nu Îi știrbește totuși carapacea țestoasă În care s-a Închis. El nu are Dumnezeu În fața celor spuse de nobila Îndrăgostită, care nu a regăsit - căci nu a mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care orice spirit nobil ar trebui să i-o consacre lui Baudelaire, celui mai mare poet al secolului al XIX-lea, singurului poet intelectual și clasic, În opoziție deschisă cu romantismul, sentimentele pe care le poate inspira un poet doar satanic și decadent, În mod fatal menite să oscileze Între admirația cea mai Înflăcărată și iritare, și să creeze În jurul realității geniale a lui Baudelaire o legendă ce o Întunecă și care persistă Încă și astăzi (domnul de Montesquiou este pe cale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
că gândește Baudelaire, este acela care biciuiește și ucide poporul pentru binele poporului”. Aceasta va deveni realitate. Rasa adevăraților sfinți Începe să se răspândească pe pământ pentru a consfinți aceste ciudate concluzii ale revoltei. Dar Baudelaire, cu tot arsenalul lui satanic, cu gustul său pentru Sade, cu blasfemiile sale, va rămâne prea teolog pentru a fi un adevărat revoltat. Adevărata lui dramă, care a făcut din el cel mai mare poet al timpului său, e alta. Baudelaire nu poate fi evocat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aristocrația nu este decât parțial șubrezită și Înjosită. ș...ț Dandysmul este un soare În amurg; ca și astrul care pogoară, el este superb, fără căldură și plin de melancolie”. Voluptatea singurătății morale, refuzul comunicării, răceala și sterilitatea sunt trăsături satanice, cărora masca impecabilă a dandy-ului le sporește puterea de fascinație. Individul, conștient de excepționalitatea sa, subliniază prin semne, variabile de la o epocă la alta, neaderența lui congenitală la spiritul vremii sale, separația radicală, prin mijlocirea disprețului, Înțeles ca o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]