1,487 matches
-
să vă întrebați prea mult cu ce aduce această boală, pentru că vă voi lumina imediat: schema, categorie generală care subîntinde graficul, este o prezență sine qua non în orice emisiune japoneză, de la programele de știri, unde abundă (cu o nemaipomenită savoare în încercarea de a atinge perfecțiunea graficului, la emisiunile meteo) până la infinitele programe culinare sau de divertisment. Pentru orice subiect pus în discuție, prezentatorul, ca un prestidigitator bine antrenat, scoate repede de sub masă, de la spate, de după perdea, din tavan, de unde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și mai pătrunzător. Pelerina Donnei Iulia avea poalele mereu ude și nici de cald nu prea ținea. Sub umbrelă era, parcă, și mai rece. Dar vremea s-a îndreptat brusc. Soarele s-a ivit iar. Așteptarea redevenea suportabilă, chiar avea savoarea ei. Pe un asemenea timp era cel mai nimerit să se întoarcă Tim! În penultima zi a lui mai, pe la ceasurile nouă, a apărut, gonind, pe drumul dinspre gară, faetonul poștașului. Calul era încins. Poștașul nițel amețit. A oprit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Numai Existență. Să tot citești. În loc să emiți, vei polariza. Apoi, într-un tîrziu, vei construi un sistem. Despre eșec. O apologie. Apoteoza dezastrelor. Trebuie să se ocupe cineva și de așa ceva. La urma urmei, privit retrospectiv, un eșec își are savoarea sa. Și, mai ales, urmările. Vei porni de la „orice rău își are binele lui”. Singurătatea te avantajează. Singur, mai singur ca niciodată. NOI ți se pare un plural de complicitate, de pactizare, o formulă de cooperare. Acceptând alăturarea, imixtiunea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
fi condusă de Peter Majesky și Melanie Triebel, producători cu peste 15 ani de experiență în Germania, Cehia și Slovacia, anunță Pro TV într-un comunicat. ”Echipa de producție din România îi va susține pe cei doi specialiști, asigurând formatului savoarea locală apreciată de publicul român. Adevărata competiție a vocilor își va suprinde telespectatorii în această toamnă printr-o nouă imagine, schimbare ce se va regăsi de la noul decor modern și fresh, până la un spectacol de lumini impresionant. PRO TV, VOCEA ROMÂNIEI
PRO TV, schimbare majoră la VOCEA ROMÂNIEI. Cine rămâne și cine pleacă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78581_a_79906]
-
1995) al lui Kusturica, oferind astfel și un reflex suprarealist filmului. Bunica (Tamara Buciuceanu) și Bunicul (Victor Hrebenciuc) sunt excelent creionați de regizor, iar dinspre cuplul de tineri însurăței Iancu (Alexandru Potocean) și Mara (Meda Victor) răzbate un aer de savoare ludică și un fel de paradisiacă exuberanță care face să leviteze miresele lui Chagall. Există riscul pe care regizorul cred că-l confruntă conștient de a pierde autenticitatea întregii povești derapînd spre kitsch prin împingerea spre burlesc și spectacular a
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
incapacitatea de a sesiza melodia unei bucăți muzicale -, ci el seamănă izbitor cu sensul despre care avea să vorbească George Călinescu într-o prelegere din 1947 ("Universitate - universalitate"). Călinescu spune acolo că amusia este deficiența intelectualilor care nu pot sesiza savoarea estetică a limbii. Ca atunci cînd citești o poezie la rece urmărind sensul propriu, nemetaforic al cuvintelor, fără să te lași invadat de muzica ei. Astfel de oameni pot citi tomuri din scoarță în scoarță, de la note de subsol pînă
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
la autodidactul de numai 21 de ani. Evident că proporția neologismelor e mai ridicată decît la alți romantici români, că etimologia lor latină se impune uneori cu stridență, dar nu e absolut nimic de "îndreptat" în acest delicios text, cu savoare și spirit inimitabile. Cum la Codru Drăgușanu nu știm aproape niciodată dacă autorul vorbește serios ori dacă ironizează, se poate presupune că multe neologisme îndeplinesc funcția unei distanțări ironice. Pentru înțelegerea completă a textului, cititorul are nevoie de o anumită
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
și cu puterea asociativă și expresivă a lumii vechi țărănești mehedințene din romanele de robustă construcție social-politică." Planul Mușina Despre orice ar scrie (de la Creația lui Dumnezeu-Tatăl la versurile ultimului debutant), Al. Cistelecan are o inconfundabilă marcă ironică. Dincolo de aplicație, savoarea textelor sale critice este garantată. Și mai mult, încă, atunci când criticul "optzecist" care și-a dat demisia din "optzecism" se apleacă asupra scriitorilor ardeleni, apropiați, cum ar veni, geografic sau redacțional. După ce Alexandru Mușina și-a strâns într-o carte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
faimoasa sticlă de Coca-Cola. În 1900 existau doar două îmbuteliatoare de Coca-Cola, iar în 1920 numărul lor a crescut de 50 de ori mai mult. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, europenii s-au bucurat pentru prima dată de savoarea băuturii. Imaginile din reclamele din America de după război arătau foarte optimist: mame fericite conducând mașini decapotabile sau cupluri îndrăgostite. În 1978, Coca-Cola era singura companie de răcoritoare care putea să vândă în China. Dacă în 1886 se vindeau 9 pahare
Ce nu ştiai despre Coca-Cola () [Corola-journal/Journalistic/68476_a_69801]
-
sau cupluri îndrăgostite. În 1978, Coca-Cola era singura companie de răcoritoare care putea să vândă în China. Dacă în 1886 se vindeau 9 pahare/zi de băutură magică, acum, la fiecare zece secunde, 126.000 de oameni se bucură de savoarea acesteia. Compania Coca-Cola deține 400 de mărci, printre care, cele mai cunoscute sunt: Coca-Cola, Sprite, Fanta, Bonaqua, Powerade, Aquaris sau Diet Coke.
Ce nu ştiai despre Coca-Cola () [Corola-journal/Journalistic/68476_a_69801]
-
în excesele lui singuratice, care s-au încheiat adeseori cu tratamente spitalicești" - citat în Parini, 2004: 80). Deocamdată, Faulkner îi uimește pe toți cu vitalitatea lui. Călătorește în Franța, în Italia, în Anglia și de peste tot scrie epistole pline de savoare mamei rămasă în Oxford, Mississippi. Din Milano, transmite: "Iată-mă stând aici, cu spaghetti, o farfurie plină de salată de fasole și ardei roșu, roșii, lăptuci, o farfurie de piersici, mere, prune, apoi cafea neagră și o sticlă de vin
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
alt nume, textul lui Nietzsche nu-și pierde nimic din farmec, ci doar din importanța dată de persoana aleasă ca țintă a tirului diatribic. Vîltoarea discursivă rămîne intactă, chiar văduvită de o țintă de primă importanță, căci pînă la urmă savoarea observațiilor vine din creierul care le emite, nu din adecvarea la obiectul sarcasmelor. Pur și simplu spiritul lui Nietzsche se descarcă, cu sacadări și volute de neprevăzut, asupra lumii în care era silit să trăiască. Șarjele se țin de unele
Șarpele cu clopoței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6860_a_8185]
-
pe nimeni să rîdă, decît poate pe jucătorii de șah. Rîsul, adevăratul rîs, cere alte condiții de apariție decît schemele logice. Tocmai de aceea între poanta unui banc și revelația unui filozof nu e nici o asemănare. Nu ingeniozitatea rațională sporește savoarea bancului, ci piedica constrîngătoare pe care trebuie s-o încalce. Dacă farmecul bancurilor ar ține de un calapod rațional, atunci efectul lor ar fi minim. Numai că bancurile cer predilecție temperamentală și nu inteligență nativă. Tocmai de aceea nemții fac
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
-și desfunde o ureche. La fel, el a făcut repetate cure de apă sulfuroasă la Enghien, pentru a-și trata, ca odinioară la Ocna Sibiului și la Techirghiol, misteriosul său reumatism. Apatrid și nicidecum bogat ("Boala a venit să dea savoare caliciei mele, să-mi condimenteze sărăcia", nota Cioran în iarna anului 1957), lipsit de "relații" care să-i netezească accesul în lumea medicală, Cioran face coadă, ca orice muritor de rînd, la ghișee: "Cochin. M-am dus pentru o consultație
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
a ne găsi, absolut halucinant, în fața casei lui Goldoni. Ceva din nopțile de la Craiova și din plutirea lui, Zeus, la întîlnirea pămîntului cu cerul Avignon-ului. Prizonier acum, două ore, în emoțiile anumitor povești ale sale, în vibrația unei fotografii, în savoarea madeleinei sale, un tort de bezele, în rătăciri, ratări, împliniri, vise, iubiri. Edith Piaf, evocată de Meșter pentru forța și expresivitatea privirii sale în care încăpea lumea ei și lumea toată, întrebată la un moment dat ce ar trebui să
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
spre-o vale veșnic seacă?// Nu știm dece-am venit și cum/ Pe-această coajă rotitoare,/ Cu sângele ca un parfum,/ Cu carnea spumă și licoare." E aproape o regulă, în poeziile din Albe, ca strofele să fie inegale, căutînd o savoare care pare nimerită acolo par hasard. O căutare, și ea resimțindu-se de umbra îndoielilor lui Arghezi, e, echivocă, trimisă spre un mare adresant necunoscut, o poezie cu titlu superb, Condurii reci ai lunii: "Cu pasărea, cu iarba vie/ Mă
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
de neon,/ Înmulți-vor Ťoamenii-massăť;// Va fi numai seară și ultima zi... O, Dies Irae!/ De când am ales libertatea de-a fi/ Numai materie" (O, Dies Irae!). Poezia de critică socială a lui Ștefan Radof are o vehemență potolită de savoarea intrinsecă verbului poetic, cel capabil să vadă oricând frumosul din lucruri: "Au năvălit porcii-n orașe,/ Caută-n gunoaiele grase după știr./ Adulmecând prin fum/ Cutiile de Pilsen Bier,/ Le amiroase,/ Din resturi, șipuri și hârtii,/ Aroma societății de consum
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
Buzău. La festivalul gastronomic de la pensiunea la Casa cu Tei, din stațiunea Sărata Monteoru, sarmalele au ocupat un loc de cinste în meniurile prezente. Autor: Anca Murgoci Fiecare pensiune și-a prezentat propria rețetă. Pofticioșii s-au putut bucura de savoarea sarmalelor preparate în frunză de paltin, coapte în dovleac, cu afumătură sau cu ciuperci. De la eveniment nu au lipsit și celelalte mărci consacrate ale Buzăului, cum ar fi vinul de Pietroasele, țuica de Chiojdu și cârnații de Pleșcoi. Participanții la
"Drumul sarmalelor", noua ofertă turistică a pensiunilor buzoiene () [Corola-journal/Journalistic/67995_a_69320]
-
Un profesor chinez se lansează în realizarea celui mai scump ceai din lume, care va avea o savoare unică: ceaiul va fi pe bază de excremente de panda, scrie 7sur7.be. În acest scop, profesorul a adunat deja materia primă: cinci tone de excremente. El este de părere că acest nou ingredient va face senzație. Urșii panda n-
Ceaiul cel mai scump din lume va fi pe bază de excremente de panda () [Corola-journal/Journalistic/68258_a_69583]
-
o virtute, chiar și atunci cînd e sinucigașă. În rest, epigonul are dreptate: talentul nu pare să-i prisosească... S-a furat un craniu Formatul de carte al revistei arădene Arca (13x20 cm, 240 pag.) nu-i scade cu nimic savoarea de obiect de cultură bine făcut, pe care îl citești cu conștiința că ții în mînă o revistă, nu un volum de autor. Cronicarul a avut surpriza de a descoperi aici o față neștiută a conferențiarului universitar de la Timișoara, Ciprian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
o mai constituiau conceptele cristaline indicînd o claritate etică, ci incertitudinea, frămîntarea, încețoșarea. Etalonul sufletesc s-a impus drept factor valorizator esențial. Elocvent, aspirația spre puritate s-a tradus în disjuncția dintre trup și suflet, primului aparținîndu-i impecabila formă sonoră, savoare a auzului, secundului straiul mai modest al versului liber. Firește, ruptura nu poate fi deplină, ci doar o năzuință prin care spiritul își schițează o idealitate: "Spirale fierbinți în / inelar, în mijlociu și în arătător - canale / prin care trupul și
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
o cuceritoare plăcere de-a trăi. În 1999, când a împlinit nouăzeci de ani, am hotărât să-l sărbătorim, la Timișoara, în fiecare an de ziua sa. Evenimentul intrase între activitățile fixe, indiscutabile, ale Filialei Uniunii Scriitorilor. Umorul, zburdălnicia și savoarea comunicării făceau din aceste întâlniri veritabile evenimente, de la care era un păcat să absentezi. Ironia viforoasă, galanteria subtilă, vizibilă în felul ceremonios-șăgalnic de a trata femeile, dialogul nezăgăzuit făceau din orice întâlnire cu Anavi Ádám un prilej de încântare. L-
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
Chiar și în aceeași limbă, nu degeaba apelăm în traducere la un cuvânt sau altul. Iar eu îmi notam repede: cu ce seamănă sonoritatea cuvântului căpșun? Cu un foșnet prin frunze, cu ceva umbros, ferit de soare, un capișon al savorii...? Roberto Sanesi, italian ca un indian cu părul alb, celebritate sfioasă (mă tot minunam cât de ciudate sunt fizionomiile poeților, cum se schimbă când își citesc propriile poezii: unii devin sfioși, alții plini de sine) vorbea despre zgomote ca obiecte
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
Sorin Lavric Orice revista ascunde o istorie proprie, povestea neștiuta a facerii ei. E vorba de șirul de peripeții ce culminează cu publicarea fiecărui număr, acele episoade pitorești, uneori dureroase, alteori amuzante, care dau substanță vieții de redacție, încărcînd-o cu savoarea anecdotei și acoperind-o de crusta amintirilor. Iar amănuntul că travaliul livresc al întocmirii revistei este însoțit în subsidiar de o istorie biografica - întîlnirea unor oameni și legarea unor prietenii - acest amănunt face ca revista să aibă o identitate dublă
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
trecute, salonul "Mitiță Constantinescu" al sediului din str. Doamnei a inaugurat acest sezon al evenimentelor artistice estivale. Pe cât de atractiv, pe cât de fascinant ca talent artistic, pe atât de pitoresc este Harry Tavitian; a oferit un spectacol pianistic de indicibilă savoare, de cutremurătoare forță a comunicării. Nu de azi, nu de ieri, Harry dezvoltă un idiom artistic de o pregnantă originalitate, definind - într-un mediu al întâlnirilor de semnificație - o zonă spiritulă în care Balcanii, Dobrogea natală, ajung a dialoga cu
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]