1,572 matches
-
luminițe de licurici. Este roua dimineții. Păcat că nici un ochi omenesc nu admira această priveliște de vis. Într-o căsuță de păpuși cum pare între arborii seculari sub care se ascunde, calculatorul domestic dă semnalul unei noi zile. Un greier scârțâie din vioara lui la capul patului în care doarme Fredy Berbier, de meserie tehnician meteo, care este astăzi în schimbul de dimineață. Robotul casnic a pregătit apa dușului și a început prepararea ochiurilor cu șuncă și a cafeluței. Soția lui Mariana
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400332493.html [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului VIAȚĂ SCULPTATĂ ÎN CUVINTE! În cuvinte îmi sculptez viața, Va dăinui mai mult ca-n piatră, Renasc din cenușă dimineața, Cu inima tânără ca și altădată. Roțile îmi scârțâie pe osii vechi, Cu nimic nu le mai pot unge, La faruri mi-am pus perechi, Lumina să-mi poată ajunge. Capul pe umeri, un simplu bostan, Norocul lui că mai gândește, Că va mai trece încă un an, Și
VIAŢĂ SCULPTATĂ ÎN CUVINTE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_sculptata_in_cuvinte_.html [Corola-blog/BlogPost/355988_a_357317]
-
servitoare? Nu mai era prietena ei? Vântul amorțise subit și un val de căldură năvăli de pe terasă prin ușile deschise, direct spre masa pe care Letiția pregătea farfurioarele de cristal, lingurițele de argint și șervetele din mătase. Pe terasă, balansoarul scârțâia ușor, cu o singură persoană în el. - Ți-am adus să guști puțin. Lavinia tresări, cu gândurile rupte în mod brutal. Reuși totuși să aibă un surâs blajin pentru prietena ei când prinse între degetele fine farfurioara oferită. - Cât e
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1465280742.html [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
Nu părea să fie ceva de temut, dar Eber umbla ca un bezmetic pe punte, cu mâinile în cap. Talestri se retrase devreme în camera ei și începu să împletească o pătură. Corabia se unduia tot mai puternic printre valuri, scârțâind din toate încheieturile. - Pirațiiii! se auzi vocea disperată a bătrânului negustor. Talestri sări ca arsă. Își luă sabia și ieși din cameră. În timp ce urca scările, îl văzu pe Eber coborând, dar nu reuși să îl întrebe ceva. Probabil, negustorul, știind
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1442520426.html [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
practic și cu simțul comerțului a descoperit în Ana un talent nativ în arta creației vestimentare, bun de exploatat în dinamica atelierului său, le-a propus celor două gemene să devină în loc de colaboratoare ocazionale, propriile lui salariate. Atelierul din Teșila scârțâia în privința eficacității, nu acoperea nici cheltuielile cu investiția în materiale, dar să mai aibă și beneficii, localnicii evitând din ce în ce mai frecvent să le mai dea comenzi dorind să evite de a intra în gura bârfitoarei, așa că fetele au fost nevoite să
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Incercari_0.html [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
cam în silă. Să ajungă, curată umilință, să mă roage să renunț la un lucru asupra căruia firesc ar fi fost numai el să poată hotărî dacă mi se cuvine sau nu!... Se lăsase tăcerea, încât auzisem limpede zgomotul parchetului scârțâind îndărătul ușii. Uica Livi își închisese ochii și rămăsese așa o vreme, ca într-o adâncă reculegere. El este în preajmă, prinsese apoi să zică, ridicând cu gravitate un deget, când se apropie, când se depărtează. Degetul lui uica Livi
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_2_dan_florita_seracin_1336403047.html [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
de se-nghesuiau băieții să aplice cu vedeta ! Cuie când era să bată iute rezolva buclucu' . Mâna pe ciocan îndată , la iuțeală-ți făcea lucru ! Chiar și la croitorie pricepută , cu arnici îți tivea la meserie orice doamna Găurici . Poarta scârțâie cam tare ?! Balamaua-i ruginită ! Ea pompa cu-ndemânare vaselina potrivită ! La tuci , la bucătărie își pusese șorțulețul mestecând „la meserie” mai să rupă făcălețul ! În grădină sau prin vie când efectua săpatul , veselă era , se știe când se îndesa
TANTI GĂURICI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1484834773.html [Corola-blog/BlogPost/367062_a_368391]
-
muribunde ! Sinistrul vorbelor ei m-au înduioșat deși mi-aș fi dorit să plec mai repede de-acolo. Am adus berea,prăjiturile ,le-am pus pe o măsuță aproape de amândoi și m-am așezat pe un fotoliu vechi ce-a scârțâit prelung de supărare când m-am așezat. - Nu aveți un soț,copii ,cineva care să v-ajute? - Nu...nu am fost niciodată măritată. Când eram tânără aveam concepțiile mele. Pentru 300 de grame de carne trebuie să cumperi chiar tot
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1431756349.html [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
tot adună boală Și când iarnă o să vină, virușii vor da navală, Vei vedea tixiți umflații, la urgențe prin spitale, Când se pierde sănătatea, este trist. Pricepi matale? =Detroit / Michigan / UȘA= Iarnă greu își trage coadă. Azi e ger și scârțâie zăpadă. Trec zilnic pe lângă o școală și mă uit cum coboară din mașini, obezi, exagerat de umflați. Par niște roboți de pe alte planete. Curtea școlii, în pauze este mereu pustie. Niciodată nu am auzit larma aceea din școlile noastre. Toți
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cind_se_pierde_sanatatea_ionel_davidiuc_1359908994.html [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
emanau suprasaturație și nerăbdare. - Da, eu sunt ! Aici ... Cea care îmi strigă numele era genul de secretară acră, regăsită undeva între două vârste, puțin bondoacă, accesibilă numai pentru șeful ei, firește. - Tovarășu’ redactor-șef vă așteaptă. Vă rog să intrați ! scârțâi cu vocea-i dură, lăsând să i se întrevadă un dinte lipsă, pe lângă ceilalți îngălbeniți de un tutun ieftin. Silviu se îndreptă către ușă, bătu timid și intră timorat în încăpere. - Dumneata ? Individul din spatele birului nu avea mau mult de
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1458943985.html [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
degenerați, care se îndoapă, ați văzut doar, cu felurite tâmpenii, fără pic de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare se foi cam neliniștită. Lințoliile fâlfâiră și câteva capace scârțâiră sinistru. Dar totul se opri sub privirea tăioasă a contelui. - Băi, zdrențelor, nu v-am chemat aici ca să văd cum vă scăpați pe voi de frică! Spuneți, ce trebuie făcut, cum ieșim din belea, fiindcă în ritmul acesta peste câteva
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_bal_al_vampirilor.html [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
Sau.... Această carte minunată stă sub semnul identificării în spațiu și timp, e viața însăși. Este o autoinițiere atât de necesară măcar odată în viață: " Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coada, umilinței, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos." Așa este: o carte-drum. Și suntem invitați (merită
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471351861.html [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
În graiul guguștucului Și mă îndeletniceam cu ștersul prafului De pe tobe; Creșteam îngeri în colivii de aur Și încrustam scrisori de dragoste pe inelele porumbeilor călători. Da, îmi aduc aminte casa de sub nucul dintre două veacuri, De atâta însingurare nucul scârțâie ca un sicriu în apele Styxului ce-au luat la vale casa... Al.Florin Țene
CASA DE SUB NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Casa_de_sub_nucul_dintre_doua_al_florin_tene_1380868674.html [Corola-blog/BlogPost/352146_a_353475]
-
uitat unde mergeți, a întrerupt-o el imediat, destul de rece, privind-o pentru o clipă prin oglinda retrovizoare. Amalia privea absentă prin geamul ușor aburit. Din nou era ger afară. Ca în ultimele patru-cinci nopți. Pe străzile necurățate bine, zăpada scârțâia puternic și neregulat sub cauciucuri, mai cu seamă în zonele cu denivelări. "Sunt câțiva ani de când n-am mai avut ierni așa bogate ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole... de toate
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438210687.html [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
și neregulat sub cauciucuri, mai cu seamă în zonele cu denivelări. "Sunt câțiva ani de când n-am mai avut ierni așa bogate ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole... de toate avem. Scârțâie încălțămintea și cauciucurile precum a început și Puterea să scârțâie. Multe mai vorbesc oamenii la masă. Și par tare îngrijorați. Iar înjurăturile se țin lanț. Nu mai au teamă ca înainte. Îl înjură și pe președinte acuma... Păi, de! De ce
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438210687.html [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
denivelări. "Sunt câțiva ani de când n-am mai avut ierni așa bogate ca acuma. Anul ăsta, 2010, nu se va uita prea ușor. Zăpadă multă, ger, viscole... de toate avem. Scârțâie încălțămintea și cauciucurile precum a început și Puterea să scârțâie. Multe mai vorbesc oamenii la masă. Și par tare îngrijorați. Iar înjurăturile se țin lanț. Nu mai au teamă ca înainte. Îl înjură și pe președinte acuma... Păi, de! De ce nu-l schimbă pe premier? Toți dau vina pe el
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438210687.html [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
nou și din nou, ca fariseii... Până când vom mai îndura multe fățărnicii? Până când vom mai crede-n venirea unui Mesia și-al unui Ion adevărat? Pașii noștri Pașii noștri duc de la-nceput fericire și durere - Adevărate roți de vagoane care scârțâie infernal Și ruginesc toamnă după toamnă, ceas după ceas... Ca și frunzele cele multe și neînsemnate, Ce caută disperate o nouă revitalizare. Pașii noștri aleargă printre ale stelelor cimitire mute, Care zac fără de număr în câmpii verzi, munți mari și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
răspunsul. Etrius se întoarse iar spre castel, și începu să meargă spre el încet și cu pași mari, calculându-și fiecare mișcare. Păși până ajunse la poartă. Puse mâna pe ea și o șterse de praf. Încet o împinse. Ușa scârțâi groaznic, nefiind mișcată de sute de ani. Cine era acest om care îndrăznea să intre în castel? Ce căuta el acolo? Nu știa ce-l pândește înăuntru? Înainte de a intra în castel, Etrius își aminti tot ceea ce se întâmplase cu
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Castele_capitolul_ii_flavius_jebelean_1328806289.html [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]
-
secretara era derutata. Însă de obicei când mă duceam la un tov. Ministru, aveam pentru tovarășa șefa de cabinet (cum le plăcea lor să li se spună) o sticluța haioasa de Christian Dior sau de Chanel. Proverbul „dacă ungi, nu scârțâie” funcționa până la cel mai înalt nivel (chiar până la „Savanta de renume mondial”). Nea Mișu era tip subțire, el nu bea „pișoarca”, lui îi duceam cognac Napoleon, Henessy sau Metaxa de ăla cu cinci stele. Și uite așa am facut să
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în luna martie, în nicio iarnă ca în acel an. Gligor Creangă își făcea de lucru prin atelierul său de fierărie, numai să nu o mai audă pe Elisaveta, soția sa
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
încercând să pătrundă în amănunțime filozofia ascunsă a vieții. Cine și-a închipuit vreodată că iarna în Bărăgan apare sub forma fixă a unui poem suprasaturat la maximum cu figuri de stil s-a înșelat amarnic. Căci, dacă vara îți scârțâie, vrând, nevrând, uneori, printre dinți praful caldarâmului înmuiat de căldură și moartea, iarna, Bărăganul devine, câteodată, copia împietrită a incomunicabilei necuprinderi înghețate rusești, peste timpul căreia se așterne, într-o tăcere înfiorătoare, noaptea amnezică a indiferenței omului în raport cu aproape orice
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484301808.html [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
un saltimbanc pe internet Neavenit cum toamna pentru frunze Nesimțind că moartea vine încet Și clipele te cuprind,brațe de meduze. Persiflezi pe sticlă ca un bufon Dându-ți cu glezna stângă în cealaltă Când sunetul tău târziu și afon Scârțâie la ușa din ultima haltă. O iau ca o glumă a unui întârziat Ce-și spune ultima prostie-n viață: Se vede că neantul îți este aliat Când amintirea-ți se vinde pe nimic în piață. Miezul sunetului Când sunt
MIEZUL SUNETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Miezul_sunetului.html [Corola-blog/BlogPost/348225_a_349554]
-
La fel de gureșe ca Marilena, Lena, Lenuța, prietena ei de la primul etaj. Îi aude glasul strident, în game alterate,( probabil că iar stă sub scară cu vreunul dintre prietenii ei formidabili . O fi cel blond?!) Iar au început copiii ăia să scârțâie învârtitorul? E cel mai nesuferit leagăn din câte am cunoscut până acum! Tare i-ar mai plăcea să se găsească cineva care să îl ungă... De la etajul trei miroase îngrozitor... Cum, de toate mirosurile se ridică ajungând până la mine, cum
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culoarea_cea_mai_frumoas.html [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
mele. sunt amețit de tot, că altfel nu-s, de văd în ochii tăi numai luceferi, ce scânteiază-n iazul plin cu nuferi, când soarele trudit, nici n-a apus. și urlu ca un lup flămând, pe-o nară, și scârțâi, ruginit în balamale, dar ca un hoț te-aștept să-mi ieși în cale, să fur din seminția ta, stelară. și încurcat, atunci, ca-ntr-un halou, să mă trezesc poimâine dimineață, un prizonier bătrân, închis pe viață, sfârșind, prea
UN PRIZONIER ÎNCHIS PE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_prizonier_inchis_pe_viata_george_safir_1346601542.html [Corola-blog/BlogPost/343896_a_345225]
-
ea pe-o cale de stele robi la o zdreanță de care țineau cu dinții. Nu m-au întrebat De vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]