659 matches
-
răcește mâncarea. Cu ultimele puteri, au ajuns în poarta Crâșmei din drum. Lumina felinarului din parul porții scotea la iveală semnele oboselii de peste zi, adunată pe chipul cărăușilor... Costache crâșmarul a stat cu urechea la pândă și când a auzit scârțâit de care și vorbă a ieșit cu grabă în curte. O dat Dumnezeu și ați ajuns. Apoi e deajuns o zi de roboteală din zori și până în noapte. Acum stați puțin, să vă deschid poarta. Până îți omeni dobitoacele, eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
băieți! - s-a alăturat și moș Dumitru părerii lui Pâcu. Când toate cele au fost puse la locul lor, au pornit spre Crâșma din drum... În liniștea serii aurite de soarele gata să scapete dincolo de creasta Ponoarelor, se auzea doar scârțâitul carelor și răsuflarea grea a boilor... Cărăușii - urcat fiecare în carul lui - îndemnau boulenii cu glasuri domoale. Se simțea oboseala atât în oameni cât și în dobitoace. Flăcăi, ascuțiți-vă dinții, că acușica ajungem la o mâncărică ca aceea și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mea: singurătate de supernovă? Au nu am oare găuri negre în ochi și o nebuloasă făinoasă în gură? Când am urcat strângând în pumn o cheie veche, rugoasă, cu inel, ca alea de castel, am simțit, din jocul umbrelor și scârțâituri în spate, că se apleca peste tejgheaua recepției să vadă dacă nu urc totuși însoțit de ceva mic... un pitic, o iguană... niște lari și penați... în camera cu tapet de hârtie, m-am trântit în pat și am înghețat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lanterna. Ar fi vrut să se îndepărteze fără zgomot, tiptil, dar ceva mai tare decât el îl împingea să vadă ce se întâmplă. Umbra se întinsese pe burtă și Celebi auzi, printre bătăile încălecate ale inimii sale, pocnetul cuielor și scârțâitul capacului de lemn al sicriului. Clefăiturile ce răsunară după aceea în liniștea cimitirului făcură ca ghemul mațelor lui Celebi să se desfacă cu un zvâcnet. Simțind că e gata să se slobo zească în pantaloni, bâțâindu-se, aprinse lanterna. O
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
roasă de trecerea timpului, semn că acel izvor din adâncuri a alungat setea și nădușeala multor trecători ce i-au atins colacul - Reflexii de lumină, inocență și magie 27 știrbit și el de vreme... cumpăna se vede din depărtare, iar scârțâitul pare să se înece la fiecare adiere a vântului ce îndeamnă la pace... În dreapta mea se poate vedea grâul auriu, copt de căldura darnică a soarelui; lanurile pieptănate agale de același vânt pașnic sunt încărcate de pete roșii - de macii
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Lisabona. Fadoul din cârciumele Alfamei. Liniștea disciplinată din banlieurile Genevei. Forfota pestriță de pe Podul Rialto. Nostalgia turnului Belem, stâncile aspre de la Cabo da Roca, divina absență a tavanului de la Batalha și dulceața goticului manuelin. Strahovul, Mala Strana, Place des Vosges, scârțâitul melancolic al treptelor în Casa Goethe din Frankfurt. Refluxul magnific de la Boulogne sur Mer. Străduțele insomniilor cioraniene din Sibiu și Rășinari. Cerul de la Sf. Gheorghe-Deltă, literalmente acoperit de aripile pelicanilor și berzelor. Răceala em fatică, geometric-agasantă, a Vienei față de liniștea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
auditive din preajma Paștilor. Atunci, la țară fiind, mi se bulucesc halucinant în auz cucii, mierloii, cinte zoii, prigoriile, lăstunii și rândunelele, plus piuitul puilor de curcă din ogradă, clopotele și toaca bisericii din deal, lipăitul pisicilor în tava cu lapte, scârțâitul carului, rotirea linguroiului în ceaunul cu mămăligă, ca să nu mai spun de îmbătătoarele ore ale vipiei de la prânz, în fâneață, când începe simfonia elitrelor, a lăcustelor, cosașilor, greierilor, într o fierbinte tăcere asurzitoare. Pur și simplu, închizi ochii și aștepți
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dialog și monolog de roman joycean:"asta da, nesimțire! "dolari, adică nu, euro" am scăpat"cretin"e dată dracului" i-am zis eu" Un zgomot de coardă ciupită pe care nu-l pot identifica. Înjurături. Claxon. Sirenă de salvare. Frîne. Scîrțîit. Intru într-o clădire. Și aici se lucrează, și aici praful e de un strat. Revin acasă, cu gîndul de a recupera ceva din ziua pierdută. Seara se lasă în ciocănituri care au ceva de cod morse sau de dans
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
arătau că Guvernul își hrănește deținuții mai bine decât pot să se hrănească unii oameni cinstiți”. Descrierile au, în această parte, culorile bazarelor și mulțimilor, o claritate de „lume în adevărata ei lumină”: „Vânzoleală și strigăte, cingători închise în grabă, scârțâitul roților, aprinderea focurilor, pregă- tirea mâncării și noi priveliști oriunde îți întorceai privirea... Aburul dimineții se risipi într-un vârtej argintiu, iar papagalii își luară deodată zborul spre vreun râu îndepărtat, în stoluri verzi, cârâitoare. Toate roțile de fântână din
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
pe divanul cel mic care n-are nici 1,50 metri. Deci trebuie prelungit cu niște scaune. Plăpumile de puf, cearșafurile, pernele, păturile - toate sunt aduse din patul lui Dussel, unde sunt depozitate în timpul zilei. De dincolo se aude un scârțâit groaznic: este patul pliant al lui Margot. Alte cuverturi și perne, toate pentru a face puțin mai confortabile scândurile de lemn. Sus parcă s-a dezlănțuit o furtună, dar nu-i decât patul doamnei Van Daan, care tocmai este împins
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
idee mai imposibilă decât oricare alta. Nu-i cu putință să mori, pentru că nu știi că există moarte decât fiind în viață. Prin urmare, viața e o condiție a morții. Noaptea, veghind în pat, aud felurite zgomote, lătrături de câini, scârțâituri de greieri, țipete de cucuvele. Toate aceste ființe își trimit de bună seamă mesaje între ele. Sunt însă sigur că greierii își vorbesc despre lucruri cu totul străine de preocupările speței noastre. Greierul din perete nu știe că se află
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui. CAPITOLUL 5. Rima Afară era ceață. Lumina de la ferestre o satura în asemenea măsură încît conacul părea învăluit într-un cocon de lumină lăptoasă, dar dincolo de acesta, Lanark mergea într-un întuneric total, dibuind găsea drumul pe alee după scîrțîitul felinarului pietrișului și atingerea rămurelelor înghețate pe față și mîini. Pe trotuar puteai să te orientezi prin obscuritate cu ajutorul felinarului care ardea pe strada din față. Atmosfera umedă făcea ca pașii să-i răsune puternic, dar după cinci minute își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pieptul lui îl făcea să le suporte și mai greu. încercă să stea cît putu de nemișcat, reținîndu-și micile noduri în gîtlej pînă cînd tăcerea din patul celălalt îl făcu să creadă că a adormit, dar imediat ce tuși, pe furiș, scîrțîitul patului îl convinse că mama era trează și asculta. Brusc se ridică și rîse pe întuneric. Se gîndise la cheie, sau poate că o visase, și acum vedea universul și sensul lucrurilor. Era dificil să traduci viziunea în cuvinte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
iar el se simțea sigur pe sine. Rînji cînd observă cum brațul său o cuprinde de talie și cum vorbele lui o fac să chicotească. Bătu din aripi și se rostogoli în aerul de deasupra capetelor lor, neajutorat și rîzînd scîrțîit, apoi își apropie ciocul de ureche și-i dădu sfaturi. Urcară pe un drum îngust, între două mulțimi care se holbau. Uneori mai recunoștea cîte o față, dar trebuia să se concentreze asupra lui Marjory, să o alimenteze cu conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
duse din nou șchiopătînd spre spațiul dintre cele două monumente și se mai așeză o dată la marginea blocului de granit. Era obosit, îi era frig, dar era mulțumit să aștepte. Nu era nimeni în jur, dar după o vreme, auzi scîrțîitul de pietriș sub picior. Se apropia o figură îmbrăcată în haine albe și negre și ducînd bastonul cu vîrf de argint de șambelan. Lanark nu putea desluși chipul de sub perucă: uneori părea a fi Munro, alteori Gloopy. — Munro? Gloopy? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
loc în loc și, dacă soarele pătrundea cu putere în cameră, se ridica în capul oaselor, se-ntindea și râdea, amețită de vise și singurătate. Asculta o vreme zgomotele din curte, lătratul lui Gioni, țipetele păunilor, ocărelile țiganilor, certurile mitocanilor și scârțâitul pompei de apă, iar apoi se pregătea de ieșire. Își spăla în lighean fața, subțiorile și sânii, își punea singura bluziță mai bună și scotocea o grămadă în geantă după rujul ieftin, mizer, înfășurat în carton de papiote și cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ușor, apoi trase în jos chiloții până când linia părului începu să se zărească. Abandonată și amețită de băutură, Maria simți deodată cum actrița se crispează, cum i se taie respirația. Gîfîiturile excitate de până atunci încetară, și câteva clipe doar scârțâitul în gol al acului pe placă se mai auzi dintr-un colț de odaie. Fața desfigurată de groază a actriței se-ntoarse spre ea, cu ochi nebunești, cu părul zbârlit deasupra urechilor. Mioara sări în picioare și se lipi de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
puteri. Cu părul deodată spulberat peste față de un val de lumină oranj, Maria se desprinse de lăcătuș, se apropie iarăși de lift și apucă mânerul nichelat, odată strălucitor, în formă de T. Îl răsuci spre stânga și deschise, cu un scârțâit înspăimîntător, ușa înțepenită în balamalele ei. Nevrând încă să-nțeleagă imaginea fabuloasă care i se arătă deodată în fața ochilor, secționată de romburile grilajului ruginit, fata-l plie și pe acesta-ntr-o parte și abia atunci privi cu adevărat, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
camera cealaltă mergea televizorul, și părinții mei comentau și chicoteau stupid. Bocănituri înfundate veneau din odaia de-alături, din alt apartament. În nopți de excitație și febră, zăcând între cearceafuri ca o statuie fierbinte, auzeam uneori de dincolo de perete șoapte, scârțâituri și suspine, sau mi se părea că le-aud, și, ridicîndu-mă în genunchi, mă lipeam tot de peretele rece, îmi apăsam urechea pe el și-ncercam, oprindu-mi respirația, să intuiesc ce se-ntîmpla dincolo, cum se luptau în pat, într-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dezlănțuie cu o furie divină. Zgomotul unei vaze vechi care căzu de pe raftul de deasupra biroului său aduse însă repede o nuanță profană în dezlănțuirea sălbatică în care se amestecau strigăte și zăngănit de ferestre, sunete de pași grei și scârțâitul grinzilor de lemn. Cutremur. ― Cutremur! auzi Abatele strigătul lui Aloim pe coridor. Mormăind o rugăciune, Radoslav se adăposti sub arcada de piatră cenușie care despărțea formal biroul său în două încăperi perfect egale. Privi cu atenție la ușă gîndindu-se că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ascunse în întunericul unei prelungiri a acoperișului, acolo unde cupola se termina cu un fel de copertină precum un cozoroc, menit probabil să apere ușile de ploaie. Exact când terminase să se adăpostească, auzi zgomotul unei chei și apoi un scârțâit ușor. Ușa era întredeschisă. Erau doi bărbați, și după voce păreau beți. ― Auzi, crezi că or să vină toate trei astăzi? Că eu am cam băut și... Restul frazei se pierdu într-un zgomot gutural care se dorea probabil un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Cu pas hotărât, deși puțin clătinat, încercând din când în când terenul cu toiagul, dar fără să se teamă de întuneric, descântătoarea o porni către fundul văii. Puțin după aceea, ușa, ce nu fusese bine închisă, se deschise cu un scârțâit. înăuntru, totul era cufundat în întuneric. Khaba sforăia tare, scuturându-se când și când, apăsat de greutatea capului lui Odolgan, care îi atârna pe umăr. Balamber și Kayuk dormeau lungiți pe masă. Audbert se trezi; făcu un efort uriaș ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îndeplinise într-un mod cu totul deosebit misiunea ce îi fusese încredințată. De altfel, mesagerul îi spusese că Onegesius era foarte mulțumit de ceea ce reușise să facă el cu mingan-ul său. Balamber, în schimb, fierbea de mânie și de dezamăgire. Scârțâitul carelor pe vechiul drum, strigătele războinicilor, galopul înainte și înapoi al curierilor de-a lungul coloanei nu aveau darul să-l smulgă din gândurile sale sumbre. Nu doar era constrâns să renunțe la a duce până la capăt cucerirea Sapaudiei, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întâmpine pe noii veniți, în timp ce tovarășii lor continuau să manevreze cu înfrigurare mecanismul de deschidere a porții. Curând, o șuviță de lumină de culoarea opalului se desluși între cele două canaturi grele și începu să se lărgească. în același timp, scârțâitul lanțului anunță tuturor combatanților că, în afara zidurilor, podul de lemn se lăsa acum peste șanț. Cu toate acestea, Sebastianus încerca mai departe, luptându-se cu furie, să ajungă la poartă, de care îl mai despărțeau acum doar douăzeci de pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
obișnuiți și hipnotizați de tăcerea ce domnea acolo mergeau înainte cu armele pregătite și aruncând în permanență în jur priviri temătoare. Singurele zgomote ce se auzeau erau pașii înăbușiți ai cailor pe covorul de frunze moarte, clinchetul pieselor de harnașament, scârțâitul roților de car pe drum. Pe neașteptate, cei din față își opriră caii și, cu mâinile întinse, își îndemnară tovarășii să facă același lucru. Ciulind urechile, Balamber auzi ecoul unui zgomot depărtat. Imediat îl ajunse Mandzuk. Se pare că Reinwalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]