579 matches
-
tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere norocul. - La primul scăldat al noului-născut, moașa îi pune degetele mari de la ambele mâini pe amândouă fețele obrazului, ca acel prunc să capete gropițe în obraji. Deochiul și moartea În practicile oculte ale tuturor popoarelor, deci și ale românilor, există credința că anumiți oameni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Trec prin camping; ticsit de corturi. Agitație mare și-au pierdut oamenii simțul discreției? Mă ciocnesc de două adolescente. (Mai mici decât Johan?) Mă iau la înjurături: "Du-te la dracu' moșule! Voyeur tâmpit ce ești!" Decid să renunț la scăldat. 2 iulie, duminică Liniște. A venit mama Margaretei. E la slujba de duminică cu copiii, minus Johan. Malin ferm hotărâtă să-și celebreze confirmarea în tabăra de echitație. Nu vrea să priceapă că mai sunt cel puțin trei-patru ani. Atac
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
vrea să-i citesc lista cu pulsul. Dimineața am luat-o ușor, am citit de plăcere ziarele și suplimentele de duminică. După masa de prânz "s-a pus problema să facem ceva". Margareta nu era de acord să mergem la scăldat. Așadar ne-am hotărât să mergem altundeva. Malin nu vrea decât cai, ceea ce a devenit un adevărat chin pentru restul familiei. Johan refuză ca de obicei să vină cu noi. Decidem să-i lăsăm acasă pe Malin și pe Johan
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nie, tot ce-mi zicea mama care, credeam eu, îi trecuseră furiile, care, adesea, se îngemănau cu cele ale tatălui meu . De la vârsta pe care o pomeneam, adică de pe la patru ani și până la șapte ani, când începe copilul școala, în afară de scăldatul la Trotuș, aveam și alte preocupări băiețești. Aveam un bun coleg, vecin cu casa noastră, Vrânceanu Ion îl chema, lucru despre care aveam să aflu mai deslușit atunci când am mers la școală. Strigat la catalog. Și la lecții. Acest coleg
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu gândul în adâncul anilor la acei blonzi moldoveni se pare că ar fi fost oameni din altă lume, vie și reală îmi apare lumea poveștilor auzite acolo. Jocurile mele, mai mult de unul singur, și cerul, iepurii, păsările cerului, scăldatul la iaz cu puținii copii rătăciți pe acolo, cu vitele și peste toate, imensa fantezie a copilăriei. Din singurătățile acelea, a pădurilor, a iazurilor, a lanurilor și poveștilor, copilăria mea a tras sevă și a căpătat o nemărginită dragoste pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
puțin înotând, nimic mai firesc. Ciudate rămâneau totuși interferența dintre acest act banal și povestea celeilalte înotătoare, cea de acum zece ani, ucisă de un soț gelos, ca și preferința comună a celor două femei, una vie, cealaltă moartă, pentru scăldatul sub clar de lună, ca și o anume asemănare fizică. Potrivit relatării doamnei Segal, asasinata avea părul roșu și fața albă. Fata ei avea și ea părul roșu, dacă geamul nu mințise. Și trebuia să aibă, ca și cealaltă, fața
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ceasuri bune iar eu tiptil tiptil m-am retras și mi-am văzut de treabă, cu pânzele mele. Mă bucuram nespus văzându-le albe ca omătul, că se usucă așa de iute și le pot ghilii de multe ori. De scăldat, parcă mi-a cam trecut pofta... Nu știam ce să cred despre fantome. Cu tata mi-era rușine să discut, până într-o zi când nu mai puteam de frică și-am părăsit prundul în goană. Ca din senin s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trebuie păziți, m-am așezat pe iarba moale și deasă, moleșită de căldură. După o vreme pesemne c-am adormit. Două prietene, Maria lui Iliuță și Valeria Veronei au venit la mama să mă ceară, să vin cu ele la scăldat. Mama luată cu treburi, a uitat de mine. Și-a amintit că m-a trimis cu mieii, dar nu se putea să nu mai dau vreun semn de viață, de atunci, dinaintea prânzului. Tata s-a oprit din studierea ziarului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu bucățică și-a întrebat-o pe mama cum de n-am flămânzit, să dau pe acasă. Nici una, nici alta, iese mama în livadă și-ncepe să mă strige. Unde ești, Răduță dragă, c-au venit fetele să mergeți la scăldat? Nici urmă de mine. A intrat în camera și i-a spus tatei, mai în glumă, mai în serios, că s-a pierdut fata. Tata, oricât de absorbit ar fi fost de politica din jurnal, când veni vorba de fata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
puținul timp liber de care dispune, în mijlocul naturii, la vânătoare sau la pescuit. Încă din copilărie, râul și Lunca Sucevei l-au atras, modelându-i sufletul, care vibra ori de câte ori asculta ore întregi foșnetul frunzelor de arini sau susurul valurilor... La scăldat, cu alți copii de aceeași vârstă, era fermecat de frumusețea meleagurilor noastre... Cel Atotputernic le-a binecuvântat familia cu doi copii, Adrian și Adriana, o pereche de invidiat. Sunt astăzi realizați, la casa lor, absolvind Academia de Științe Economice, din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
este acompaniamentul acestei zile. La Vilnius am simțit că nu mai ies din ritmul muzicii de jazz - au fost tocmai patru concerte! -, aici, la Riga, răsună neîntrerupt „menuetul” ploii. Excursia în oraș cu autobuzul e compromisă. Ca și planurile cu scăldatul la Dubolta - renumita stațiune balneară de la Marea Baltică. Orașul e frumos, traversăm mai multe poduri, mari și mici, ceea ce-l face pe suedezul Hakan Sandell să spună că Riga seamănă mult cu Stockholmul, doar că e mai mică. Îl cred, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ciclului Părăsirilor sau om - animal este balada Ciocârlanul I(30) antologată de Al. I. Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama lui, persoană încărcată de puteri magice), surprinde zânele la scăldat și le fură hainele. Ca și în Ardiu crăișor I(30), mezina este făgăduită în schimbul eliberării surorilor mai mari. Fuga pe celălalt tărâm a zânei-mireasă se face de data aceasta prin intermediul oglinzii, ca punte între dimensiunile universului. Recuperarea soției se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o singură mână și nu noi, care nu se știe de câte sute de ani suntem pe aceste locuri. Avem gospodării frumoase cu 2-3 case în ogradă (curte), șuri, pomi, vite. Avem Moldova aproape cu apa ei ca cristalu pentru scăldat și prins pește; poeni cu iarbă și flori, cu aer curat, cu dealuri frumoase. Și trăim din munca noastră zilnică grea și nu din mila nimănui. Și nimeni din satul nostru nu a negustorit aceste bunuri pentru bani în sutele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu capul spre mine și nu neam mai oprit decât În cubicul din fața casei. A urmat o Îmblânzire a ei din partea Tatei contrară legislației sanitar veterinare de ocrotire a animalelor și am devenit prieteni. După-amiezele Duminecilor de vară erau rezervate scăldatului În Visa, a cărei șuviță subțire de apă scădea adesea la câțiva centimetri. Pentru scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
urmat o Îmblânzire a ei din partea Tatei contrară legislației sanitar veterinare de ocrotire a animalelor și am devenit prieteni. După-amiezele Duminecilor de vară erau rezervate scăldatului În Visa, a cărei șuviță subțire de apă scădea adesea la câțiva centimetri. Pentru scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
avea spor în a crește acel tip de animal. Bunica mi-a zis că a găsit păr de oaie în a mea, dar nu am crescut niciodată mai mult de 2-3 mioare. Când căldura era mai mare dădeam fuga la scăldat în apele repezi ale Siretului. Pe atunci mergeam fără grijă căci nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
împărtșit-o și nouă... În ultimul lui stagiu de „expulzare” la țară (după absolvirea clasei a II-a primară) își petrecea mai tot timpul în tovărășia vărului său Adrian, cam de aceeași vârstă cu el, cu care organiza jocuri, pescuit și scăldat, hoinăreli prin sat și împrejurimi și, bineînțeles, năzbâtii pentru care bunicul, mai iute din fire și mai darnic cu corecțiile, îi trata fără prea multă tocmeală și fără discriminare. Bunica, deși îi certa adesea, era mai îngăduitoare. Într-o zi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai plec undeva singur sau cu Puiu și mai ales să mă mai apropii de calea ferată. După o lună a venit și cumnatul meu în concediu. Împreună cu el am vizitat multe locuri din împrejurimi și chiar am fost la scăldat, la Jiu. Așa se spunea, dar toți se scăldau în ochiuri de apă formate pe lângă vadul Jiului. Apa Jiului era rece și curgea periculos de repede. În plimbările noastre am văzut lucruri noi pentru mine, pe care până atunci nu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
eu eram iarăși la pat și nu puteam pleca la joacă împreună, iar el era să îl înece din imprudență pe Siegfried. Ce se întâmplase de fapt: fiind o zi călduroasă, toți copii din colonie au hotărât să meargă la scăldat și cel mai apropiat loc de așa ceva era la micul lac de unde se alimentau cu apă locomotivele CFF, de la încrucișarea drumului de piatră cu cel de fier de la poalele dealului unde era situată colonia Cehă. Am descris deja acel mic
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
devreme urbea noastră față de data programată inițial. După plecarea lui Puiu am mers și eu până la locul cu pricina. Șchiopătând cu greu am ajuns acolo, dar eu nu puteam să fac baie din cauza piciorului, priveam doar la joaca celorlalți. Când scăldatul s-a terminat apa din lac era murdară. Acest fapt care se repeta cât ținea vara și în fiecare an, a determinat conducerea CFF-ului să construiască un bazin din beton, de șase pe opt metri de unde urmau să alimenteze
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
să stea toată ziua pe drumuri [precum copilul român], să vie sara acasă zicând că vine de la școală și că-l doare capul de Învățătură, iar nu că era să-și rupă gâtul pe gheață sau să se Înece la scăldat, rămânând repetent, pe când jidănașul este premiant” <endnote id=" (735)"/>. În fine, Moses Schwarzfeld aducea ca argument și faptul că evreul a fost obligat de condițiile istorice specifice În care a trăit să-și „ascută inteligența”, aceasta fiind „singura armă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de vrăjitoare, care putea să-l „des-chiorască de ochi”, să-l „dezasurzească de urechi” și să-l „dez-amuțească de gură” pe bolnav <endnote id="(184, pp. 350- 351)"/>. Maica Domnului era chemată În ajutor - pentru a vindeca simbolic fetele - la scăldatul magic practicat În dimineața zilei de Înviere : Maica Domnului, Din poarta ceriului [...] La mine s-a coborât [...] Viderile mi le-a dat. Cu ochii văd, Cu urechile aud Și cu gura pot grăi... <endnote id="(113, II, p. 164)"/>. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ici, pe colo de ce. Mi s-a spus că ar avea chipurile o fisură, pe unde se pierde apa, pe care însă meseriașii din ambasadă o puteau repara fără probleme cu doar un sac de ciment. Problema era însa alta, scăldatul deranja pe locatarii de la ultimul etaj, respectiv pe Domnul și Doamna, care au interzis folosirea piscinei! Eram asemenea lui François Villon dintr-un poem al său, " Mă sting de sete chiar lângă fântână și mor de foame lângă masa plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe capacul butoiului. Săgeata se rotea scrâșnind și zbârnâind. Se presupunea că dimensiunea unei porții de un ban depindea de norocul pe care-l aveai. Cu cât era porția mai mare, cu atât mi-era mai milă de el. Procedura scăldatului avea loc Într-o altă parte a plajei. Băieși profesioniști, niște basci În costume de baie negre, se aflau acolo pentru a ajuta doamnele și copiii să se bucure de teroarea valurilor. Baigneur-ul Își plasa clientul cu spatele la valul care se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau, ca-n poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce păreau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]