718 matches
-
crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele, care auziseră că o să se nască un mare împărat. Văzând steaua cu dunga luminoasă mergând spre asfințit, s-au luat toți trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
minune. S-au aruncat cu toții în genunchi și au început a citi molifte și a cânta psalmi. La scurt timp, miracolul s-a înfăptuit, chiar atunci când grosul hoardei trecea râul din apropierea orașului. Din senin s-au ivit nori negri care, scăpărând și trăsnind, au revărsat o ploaie grea. Apele râului s-au învolburat și, umflându-se, s-au năpustit asupra hoardei călare. De mânia cerului, au pierit mulți tătari, înecându-se sub povara grea a prăzii. Înspăimântați, cei care au scăpat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nu-l va pătrunde;/ ca un om cu fratele lui așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește lumina,/ iar ochii lui, arătarea luceafărului de dimineață./ Din gură-i ies făclii arzânde/ și scapără cărbuni aprinși;/ din nările lui iese fum,/ cuptor ce arde cu foc de cărbuni;/ răsuflarea lui cărbuni,/ flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ./ Când vin asupră
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de estetică, procesor CFR, Pasul și stația Lainici coatele îndoite și lăsate în jos, te-ai tras înapoi, cu gîtul sucit și n-am dat de capătul stîncilor, revino la învăț din priință și interdicție, alba-neagra cu tunele și fragmentele scăpărate în zi, timpul îngrozitor de greu de atunci, cînd era sesizat, acum spațiu repede, inhaerent montes, către neamuri legate de stînci: prima uimire să fie ce fel de stînci sînteți! a doua, ce fel de țară! Merii de Gorj între două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Farmecul ei este de o natură factice, friabilă și, prin aceasta, extrem de feminină, care-mi stârnea pofta să o sfărâm, ba chiar să o ronțăi. Are un ușor strabism care conferă privirii ei o intensitate de stranie concentrare. Ochii îi scapără, de parcă într-adevăr ar țâșni scântei din ei. Emite electricitate. Și, din toate femeile pe care le-am cunoscut, alerga cel mai repede pe tocuri înalte. Era (și este) o bună actriță și o femeie foarte inteligentă. (Aceste două calități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
văzând cu ochii. E în ordine, mănâncă zdravăn, bon apétit. Rosina purta un soi de pelerină din stofă neagră, cu două despicături prin care-și scosese brațele goale. Degetele îi erau acoperite cu inele, încheieturile mâinilor încărcate de brățări, care scăpărau în timp ce-și ciocnea ușurel degetele, unele de altele. Părul aspru, de culoare închisă, părând aproape negru în lumina lămpii, era împletit într-un fel de cunună grecească. Fie că-l lăsase să-i crească lung, fie-și adăugase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
promis că dacă te vei căsători vreodată, pe mine ai să mă iei de nevastă. Simțeam cum mă cuprinde din nou frica, o perspectivă a panicii reci, a conturării imprevizibilului și pericolului. Ochii albaștri enervanți ai Rosinei scânteiau, inelele îi scăpărau. Ceea ce spunea era perfect adevărat. — Așa ți-am promis? am întrebat cu indiferență. Nu-mi amintesc. Probabil că eram beat. Oricum, nu-mi propun să mă căsătoresc. — Nu? Și mi-ai promis că dacă te vei stabili vreodată permanent alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi în stare să merg pe picioarele mele dar (după cum mi-am dat seama mai târziu) n-am reușit să scot decât un geamăt nearticulat. Durerile începuseră să se localizeze. Capul mă durea cumplit și orice mișcare făcea să-mi scapere fulgere în ochi. În braț simțeam o înjunghiere teribilă, ca o durere de dinți. M-am întrebat dacă nu cumva brațul o fi rupt și osul începuse să-mi străpungă pielea. În spate era o porțiune torturantă. Cărăușii mei păreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
își caută steaua lui... destinul... soarta lui. Și tac... și iar tac. Greierii nu îndrăznesc să țârâie. Primii cocoși se auziră cântând la o casă din apropiere, apoi, alții... și, alți cocoși se porniră în tot satul. Focul încă pâlpâie scăpărând în răstimpuri roiuri zglobii de scântei roșcate. În noaptea limpede, presărată cu praful de aur al stelelor, se mai auzi o vreme doar ecoul cântecului lor, vălurind... apoi, tăcerea se lăsă peste tot întinsul... Peste tot se așternu o liniște
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la Moldova, la cei rămași acolo, cu ochii înlăcrimați. Luna aruncă o lumină alb-albăstrie peste sat. Satul coborî într-o tăcere și mai adâncă... doar greerii țârâiau când și când tremurat. Focul mai pâlpâia încă în fum gros și negru, scăpărând roiuri de scântei galbene. O pasăre de noapte își ascuți glasul ca un ferestrău, despicând întunericul, pe deasupra, spre pădurea din marginea satului. O liniște grea se lăsă peste tot. Vântul începu să foșnească ușor, printre frunze. În noaptea aceea, mult
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trecut, și am scăpat... cea de acum pare mai primejdioasă..!” „.. Au fost informați în amănunt.. poala muntelui este împresurată cu trupe de securitate și miliție... Căile de retragere ne sunt tăiate... șansele noastre sunt minime..!” Pentru o clipă ochii îi scăpărară în întuneric... Sunt ceasuri de primejdie, care-ți strânge inima... sunt altele care te întăresc. Așa e cel de acum... El limpezește o situație.. El ne luminează drumurile !”. Și, tot Baltă continuă.. „.. Peste trei, cel mult patru ceasuri, „ei” vor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Mișcă-te, banditule.. mișcă-te !.. Icoana și parastasu..!”, răcni un milițian și-i împinse câteva paturi de armă în coaste. Un altul o îmbrânci pe bătrânică cu patul armei în șanț, vărsându-i cofița... De astă dată, ochii lui Baltă scăpărară ca fulgerul. Bătrânica se ridică... se înălță de șale, strigând după el: „ - Să nu te dai, Gheorghiță, mamă... să nu te dai!”, blestemându-i pe cei fără Dumnezeu și Cruce... „Bată-vă Dumnezău, să vă bată de păgâni..!”. „ - Lasă, lasă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nepotul bătrânului, exprimă vederile ultimei generații, refractară rânduielilor date. În conflict ireconciliabil, părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai lui Maupassant, eroii lui G. rămân neclintiți pe pozițiile lor. Înalt, taciturn, „uscat ca un schivnic”, bătrânul Odobac scapără priviri de stăpân necontrazis. La Ruja, fiica unui hoț de cai, feminității i se substituie o voință crâncenă. Neînduplecată, ea vrea să taie nucul, iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază sprijinul tinerilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Pe o pagină citi o scurtă poezie din lirica veche japoneză. Răsfoi mai departe și se opri îndelung asupra altor versuri, și al altora, ce-i dezvăluiau pentru prima oară sensuri noi, nebănuite... Când își ridică în sfârșit ochii, soarele scăpăra spre apus. Își privi mirată ceasul: timpul trecuse pe nesimțite. Tânăra femeie privi în jur neliniștită, de parcă ar fi căutat ceva dispărut sau uitat de mult într-un colț al încăperii sau într-un colț al memoriei sale afective. Părăsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
-vă de glume! Dați-mi geanta!... Ce spui, nene! se întoarse iritat polițistul. Visezi poate... Cum, tu crezi că noi ți-am luat ceva? De geanta ta avem noi nevoie!? Ai adormit și ți-au furat-o țiganii. Bătrânului îi scăpărau ochii de furie. Își aminti apoi de tren. Porni în goană spre peron. După ce trecu de gară, pătrunse într-un compartiment. Nici nu observă dacă se afla cineva acolo. Stătea pe banchetă privind în gol. Când își reveni, se ridică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și-n lipsa mea. Dacă ceva scârțâia acolo-n șalele lui, asta se trăgea mai ales de la haosul din jur. Zi și noapte trebuia vegheată bătătura asta de șantier. Hoții și vandalii și barbarii, bre! Strâmbătura și geamătul abia Înăbușit scăpărau Într-o Înjurătură, aceeași mereu, pe care n-am auzit-o modificându-se În vreun fel cât mi-am făcut de lucru prin hangarul și curtea lui. Futu-te-n cur, spate, doar pe asta o știa, ăsta era tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
parcă din premoniție, citim și avertismentul: „Fii gata, Române”, semnat de Vasile Militaru: „Fii gata, Române, să-ți aperi hotarul Moșia străbună, fii gata să-ți aperi!... Vrăjmașului țării, de-i scapără-amnarul - Spre pieptu-i, fii gata, din flintă să-i scaperi!”... Viața merge înainte. În 1939, 332 pagini, în 1940 alte 240 de pagini.. * Credința, foaie de zidire sufletească a Mitropoliei Bucovinei de sud, anul XVI, numărul 1, ianuarie 1947, cu apariție lunară, în redacția și administrarea Consiliului Eparhial Suceava, redactor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te vei spăla pe cap în vale, îți trec durerile de cap. Să nu bați cu papucul pe copii, că-i rău de durere de cap. Cînd scapără pentru prima oară, să te pleci jos și să iei cu ochii închiși paie, că-s bune de durere de cap. Duminecă să nu spui că te doare capul, căci te va durea mai rău. La caz de durere de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva, făcînd „de trimis“ [un descîntec] cuiva, să te apuce pe tine și să te zgîlțîie. Tunet Cînd tună, pușcă Sf. Ilie după draci. Tunetele sînt vaietele scoase de duhurile rele cînd Dumnezeu, la aprinderea făcliilor, le gă sește cînd scapără, apoi le săgetează. Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a poetului. Nu vi se pare interesantă această concentrare de personalități, legate într un fel sau altul de I. Creangă? Pe str. Maior Ioan, în Folticenii-Vechi, am stabilit cu destulă exactitate haturile unde învăța Trăsnea, ajutat de Creangă, căruia îi scăpărau ochii mai mult după fata popii. Merită reținută - cred - afirmația scriitorului A. G. Stino, că deși Creangă a trăit numai un an la Fălticeni, circa o treime din amintirile sale se petrec în acest oraș. O figură de care ar trebui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit buni cunoscători ai psihologiei personajelor, înregistrând mișcările, reacțiile lor, cu o precizie cinematografică, condiție sine qua non a obiectivității operei literare.
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Din perspectiva inversă a creației poetice, Fundoianu distinge etapele acestui proces creator care începe cu actul scăpărării intuitive și continuă cu articularea rostirii luminate în poemul deja posibil: "adevăratul poet vede în primul rând scânteia pe care trebuie s-o scapere; abia apoi va pune cuvintele față-n față, le va freca, le va împerechea la întâmplare și în mii de chipuri arbitrare până când, în sfârșit, curentul le străbate" (Fals tratat de estetică, în B. Fundoianu, Imagini și cărți, Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 135). 65 CLXXXVI (32) (1955); Iubirile noastre (1953), vol. Clepsidra, în op. cit., pp. 284, 227. Inima nestinsă "arde-n colțul unde te adoram" (CCIII, 49, 1955), "Sonetul meu e cuget și patimă,-mpietrite./ Cu inima ciocnește-l, că scapără, s-aprinde" (CLXXIX, 25, 1955), în op. cit., pp. 301, 277. 66 Explicând "ideea fondului ca suport al fundamentului", Mikel Dufrenne are dreptate când spune că "trebuie să săpăm mai mult, ca sub fundament să descoperim fondul", dar nu și când
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]