314 matches
-
toți hlipicenarii sunt credincioși și țin la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la câmp, de cele mai multe ori, femeiele gravide nășteau în car, pe pământ pe un țol sau alt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vacanțele plicticoase de vară de la Satu Mare unde ai mei se mutaseră de cîțiva ani, dar unde nu aveam prieteni, așa că lîncezeam multe zile singur, ascultînd la nesfîrșit radioul. Aș fi putut da din nou pe la ei ca să mai tragem o scaldă În ochiurile de apă ale Măriei ori o hoinăreală prin păduri și pe la pivnițe. Blestemam și consemnarea aceea, nedreaptă, după mine. Mi-o hotărîse tocmai omul din partea căruia mă așteptam mai puțin la una ca asta și la care țineam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lizez ceea ce năzuiesc să realizez. Tonul lui nu sugera nici recunoașterea vreunui eșec, nici umilință. — Hai, Walter, a spus Margaret, arată-i lui Karl ceva mai picant! Mama zice că ai cele mai șocante tablouri cu bărbați și femei la scaldă. Gazda lor a ridicat dintr-o sprânceană și a zâmbit. — Am multe tablouri de mare senzualitate, e-adevărat, dar nici unul pictat de mine. Mai degrabă v-aș arăta ceea ce pictez eu, pe deasupra, tu ești prea delicată și prea inocentă ca să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai frumoși ani din viața lui“. Urmau apoi imagini condensate ale copilăriei, reduse, ca să spun așa, la semne ideografice: numele Învățătorului, ale colegilor, „cei mai frumoși ani“ ai băiețelului În succesiunea anotimpurilor; chipul radios pe care șiroiau picăturile de ploaie, scalda la râu, datul cu săniuța pe dâmbul troienit, vânătoarea de păstrăvi, ca apoi imediat - sau În același timp, dacă așa ceva este posibil - Întoarcerea ostașilor de pe câmpurile de luptă europene, bidonul din mânuțele băiețelului, masca de gaze cu vizorul spart, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
au colaborat În tinerețe cu Hristos. Tot mai mulți Își smulg limbile și le duc la detectorul de minciuni. Înseninez cerurile din lăuntrul meu numai prin porunci militare. Inima-mi tînără nu mai răspunde la apelul de seară. Într-o scaldă de mistreț vreau să Înnoptez, să mă joc cu argintul din visele sfinților, cu laringele uscat al profetului, cu matrițele etnice cu care țiganii vor tipări un Dumnezeu de lux. E cald și bine aici În groapa Glina a poeziei
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Woodstock reînvia fără kitsch. Nu m-am dezlipit o jumătate de zi de locul acela. Am bătut toate ulițele, am intrat în toate casele, nici o făptură, indiferent de specie, nu se sinchisea de proprietatea privată. În tot acel timp de scaldă christianică, toate, dar toate proustianismele mele au fost nedureroase. Măcar acea istorie nu am ratat-o, nu mă uitam la ea ca țăranul la girafa de la zoo. Am fost o puștoaică al naibii de zbânțuită. Îmi răzuiam blugii cu cărămida, aveam plete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
camera cu crengi de brad și fundițe roșii. Mi-am repus în funcțiune casetofonul cu muzica pe care am iubit-o în diferite etape în secolul XX, care, iată, se încheie. Cred că a fost una din cele mai plăcute scalde de apartament. Apa avea miresme de esențe naturale, m-am uns cu balsam, cada era plină cu o spumă albă, moale și călduță. Suferințele trupești le-am eliminat chirurgical după principiul lui Liviu: „Mihaela, intră în anul 2000 cu reparațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la un miracol în săptămâna care urmează. Știi care ar putea să fie revelația fericită? Exact cea a libertății interioare. Mai clar, este vorba de sentimentul plăcut al companiei cu propria persoană, aproape de cel pe care l-am avut în scalda mea de astăzi. Mi-am mângâiat cu plăcere corpul. El nu mai este acela frumos, suplu și atrăgător de mai an. Nu-i rău, dar poartă urmele naturale ale timpului și cicatricele tăieturilor. Una e chiar în centrul corpului, la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dacă nu ești beat sau îndrăgostit sau tâmpit sau dacă nu înzestrezi cu puteri supremundane un grup privilegiat. Cazul meu. Și cu asta mă întorc la subiectul cu fața fericită a nefericirii totalitare. Îmi iau cu greu rămas-bun de la amintirea scaldei mele matinale. Avea dreptate Jurdgea Knejevici: „Swiming is erotic, bathing is erotic, a landscape can be deeply erotic, a lovely meal is erotic. Sometimes, even the sex is erotic”. Da, trebuie să scapi bine de povara tinereții și a libidoului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
very demanding. Prețul diferenței de vârstă e luna de pe cer, pe care multe dintre ele o vor în competiția cu alte femei din mediul proxim al poveștilor de succes. Curat feminist, care va să zică! Uite așa îmi explic și ce plăcută e scalda republicană în Feminine mistique. Resursele sunt la bărbați. De ce să le redistribuim standard când putem să îi momim cu mijloace clasice și să le flatăm testosteronul secătuit? Probabil că nu am năpârlit niciodată țăranca din mine. Programul meu de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
rămas, pentru totdeauna.Ce a urmat? Vorba poetului Mihai Beniuc, dintro amintire a sa, de prin zona Sighișoarei, imortalizată în poezia intitulată Ana Chelemen. Iat-o. Ți-aduci aminte, Ana Chelemen? Era vară, ziua caldă, iar noi doi eram la scaldă. Ți-aduci aminte, Ana Chelemen? Ce-a urmat, a fost o minune; Asta,însă, nu se spune. Ți-aduci aminte Ana Cheleman? Așa,încât,îmi îmgădui să trec mai departe, insistând asupra a ce a putut să se petreacă, după ce
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
semne din soare, stele și lună. Has-Satan mișca imperceptibil din cap, salutând demonii fiecărei străduțe bucureștene pe care o străbătea și care ieșiseră, zburlindu-și făpturile și prezentându- i onorul. La primul rond de la Șosea, reindentifică înduioșat fostul loc de scaldă, unde, odinioară, birjarii și vizitii bucureșteni își executau voioși scunfundările lor igenice, asistați de animalele de tracțiune. Și unde, optzeci de ani mai târziu, oficialitățile naive și brave ale secolului trecut își inauguraseră imitațiile lor de peștere fioroase, lacul învîltorat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vâscos de năluci și așchii de dorințe, cotloane alandala pitite, așa cum peretele lutos, înalt al unui râu este străpuns câteodată, în adânc, de raci, spre a-și ascunde chiliile pândei lor. Mă cufundam în astfel de ape lutoase, copil la scaldă, căutam astfel de corobăi și, cu mână șovăitoare, crispat de amenințarea cleștilor, scotoceam în adâncul cotlonului, dibuiam până simțeam mușcătura și, cu degetele înțăncușate, scoteam racul din bârlogul lui. Mă cufundam adeseori în mine, scotocind găvane sufletești, ca și cum aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Dar ce făcuse oare în vremea aceea Ileana împărăteasa? Ea, cum plecase Făt-Frumos, s-a închis într-o grădină cu nalte ziduri de fier și acolo culcîndu-se pe pietre reci, cu capul pe un bolovan de cremene, plânse într-o scaldă de aur, așezată lângă ea, lacrimi curate ca diamantul. În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din secăciunea nopții flori cu frunze galbene și c-o coloare stinsă și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la turație joasă În căutarea urmelor pierdute, Alfina i-a ieșit brusc În față, la o cotitură. În acel decor În care ziua Își dădea duhul, Întinsă pe catafalcul văilor Înverzite, părea o zeiță a câmpului care se Întorcea de la scaldă, picături de apă Îi șiroiau pe aripile metalizate ca niște muște de mărgean, prin ele lumina apusului realiza misterioasele afaceri ale descompunerii și difracției. Goana Îi prinsese flori de câmp În radiator, un fir de salcie flutura de antenă ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu o sănătate desăvârșită, aș spune o sănătate de fier, dacă fierul n-ar avea și el slăbiciunile lui, enumerând aici rugina sau plasarea În tabelul lui Mendeleev Între sfărâmiciosul mangan și prea belicosul cobalt, sănătate obținută de mic prin scalde repetate În râuri de munte și cățărarea pe Înălțimi amețitoare, prin cutreierarea tuturor ungherelor acestei lumi și practicarea unor activități atât de periculoase, Încât unii invidioși le-au denumit chiar „mijloace de eutanasiere moderne“. Ca moștenitor al imperiului Stolzmeier, lider
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
import, aducând dintr-o țară exotică, am uitat care, câteva vagoane de nisip alb. Își cumpărase o bucată de pământ pe malul unui lac din apropiere, un loc unde existau deja plaje, foarte populare pentru arădenii care veneau aici la scaldă. Pe Leac tocmai cuvântul „popular“ Îl deranja În propoziția de mai sus, așa că el a cumpărat o bucată de mal râpos, greu accesibil, a adus acolo excavator și basculantă, a amenajat locul toamna, a aruncat nisip alb, l-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
oamenilor-lupi! Ăștia sunt munții mei! Nu-mi venea să cred și m-am uitat În jur cu luare aminte, dar nu Încăpea nici o Îndoială: am recunoscut râul vijelios care curgea pe sub stânci, am văzut locul În care mă duceam la scaldă În copilărie, am zărit stânca ce se asemăna cu Tatăl, am recunoscut locul de unde pândeam urșii, și am recunoscut și valea adâncă unde hăituiam mamuții Înainte să prăvălim pietroaie peste ei. M-am rătăcit și m-am Întors pe urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
iar nopțile puține atât cât să se odihnească după muncă. Eu aduc rodul bogat al grânelor și grădinilor. Cresc și-ntăresc puișorii din cuiburi, iar copiilor le aduc cireșe și căpșuni; le mai aduc vacanțele cele mari și cu ele scalda și excursiile. Eu, vorbi rar și apăsat, atunci când i-a venit rândul, o femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple, eu pârguiesc rodul livezilor și-al viilor. Coc porumbiștile, împodobesc câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un anume energetism elementar, irumpe în imagini puternice și sigure: prin arbori curge luna descălțată, stelele se aud bâjbâind, zarea e numai soare și albine și-un zumzet coșbucian se strecoară din infinit încoace". Poetul cântă cerul, pământul, cireșul, fântâna, scalda, turma de oi într-un univers rustic, bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din nou un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că înainte vreme, înainte de botez, uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare în el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu rachiu, un blid cu vreo 8-9 linguri pe el și cu mâncare în el și o pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei îți spun cam așa: Orcare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]