314 matches
-
Semnificația elementelor însumate: - frunză de fag, arborele cel mai frecvent întâlnit în zonă, constituie arme vorbitoare, făcând aluzie la denumirea așezării; - frunză de castan evocă, de asemenea, floră locală, în oraș existând "Aleea castanilor"; - brâurile ondulate vorbesc despre apa care scalda teritoriul așezării, favorizandu-i dezvoltarea - Bega; - troița simbolizează credință ortodoxă, păstrată de localnici secole de-a rândul, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor. Anexă 6 STEMA ORAȘULUI LUPENI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
i-au rupt cămașa și izmenele și, până să-și dea seama ce se întâmplă, s-a trezit în balia cu apă. Copiii au săpunit niște cârpe la iuțeală și-au început să-l spele ca pe un copil la scaldă, frecându-l bine, din creștetul cheliei și până la tălpile picioarelor, nedându-i răgaz să facă vreo mișcare de protest sau de scăpare. Deși în primele momente se părea că nu-i convine, încet, mimica lui a căpătat o tentă de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și să ceară la Stat a fi scăzut la plata lotului ce cumpără cu o sumă reprezentând valoarea pămîntului, ce l-a vândut și cu care va fi debitat către Stat cumpărătorul zisului pămînt. Suma cu care se va putea scalda unul și debita celălalt nu va putea trece peste valoarea pămîntului din localitate, fixat după normele arătate la art. 11. Articolul 28 Acei câri vor cumpăra loturi mari în altă comună, unde sînt obligați a se muta, vor fi datori
LEGE nr. 1.726 din 17 martie 1912 pentru trecerea în proprietatea Statului a mosiilor stapanite de persoane juridice cu caracter de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129618_a_130947]
-
suprafață pentru alimentare cu apă potabil��; - calitatea apei de îmbaiere trebuie să corespundă standardului de stat în vigoare pentru apa; - terenul situat sub nivelul apei să fie curățat de pietre sau alte materiale capabile să provoace rănirea celor ce se scalda, precum și de vegetația acvatică; - să fie marcată linia adâncimii de înec. Articolul 67 Plajele vor fi întreținute în permanență stare de curățenie și vor fi dotate cu recipienți pentru colectarea reziduurilor, așezate de-a lungul plajei la distanțe de cel
ORDIN nr. 981 din 22 iunie 1994 pentru aprobarea Normelor de igiena privind mediul de viaţa al populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139986_a_141315]
-
suprafață pentru alimentare cu apă potabilă; - calitatea apei de îmbaiere trebuie să corespundă standardului de stat în vigoare pentru apa; - terenul situat sub nivelul apei să fie curățat de pietre sau alte materiale capabile să provoace rănirea celor ce se scalda, precum și de vegetația acvatică; - să fie marcată linia adâncimii de înec. Articolul 67 Plajele vor fi întreținute în permanență stare de curățenie și vor fi dotate cu recipienți pentru colectarea reziduurilor, așezate de-a lungul plajei la distanțe de cel
NORMA DE IGIENA din 22 iunie 1994 privind mediul de viaţa al populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139987_a_141316]
-
încă-s somnoroși, Dar răspund politicoși Plini de roua sclipitoare „Bună dimineață, soare!” Când trec norii din greșeală Peste-a soarelui beteala Spune: „Să ne scuzați, vă rog!” Și-o iau repede din loc. Iar atunci când ploaia cade Brazda semănata scalda, Grâul, după câte știm, Zice ploii: „Mulțumim”. Obosit de colindat Soarele nu s-a culcat; Înainte să apună Dânsul zice: „Noapte bună” Iar cand noaptea s-a lăsat Peste câmp, în lung și-n lat, Iarbă murmura ușor: „Noapte bună
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a salvării, proiectată acum asupra unui personaj, Feofan, care prin indicația vocației (e pictor de biserici) poate să amintească de îndeletnicirea poetului. De la începutul cărții, Feofan este prins în niște ritualuri de curățire, între care baia de aburi lipovenească sau scalda în copcă, simultane cu un proces acut de mineralizare și de lignificare: „Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe“. El proiectează uneori o privire știutoare asupra existenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
nu fi împlinit încă patru ani când de acolo, din Călugărițelor, ordonanța tatei (ostașul rămăsese în serviciul mamei și al bunicilor), un flăcău voinic, înalt, spătos, cu figura atrăgător blajină, mă lua de mână sau mă ducea în cârcă la scaldă, la Someș, undeva în dreptul pădurii Hoia, la poalele ei dinspre oraș, unde apa, nezăgăzuită încă de maluri, se răspândea pe albia lăbărțată în nenumărate șuvoaie mai mari sau mai mărunte. Soldatul, în izmene și gol de la brâu în sus, se
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și destui copii, dar pe mine mă interesau exclusiv aceste femei și, în primul rând, cele două doamne ale mele, ale căror toalete estivale mă preocupau, dându-mi părerea, comparându-le ambițios cu ale altora. Îmi plăceau plimbările prin stațiune, scalda la ștrand, câte un spectacol de cinematograf (melodrame ce-mi storceau și mie lacrimi), dar problemele apăreau seara, când cele două femei mă obligau să rămân singur acasă și să mă culc, fiind astfel cu brutalitate exclus din societate. Mă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o siguranță de sine ce vădea superioritatea-i morală; era plămădită din același aluat ce favorizează comunicarea cu enigmele. Mamă a trei copii, doi băieți și o fetiță, la jocurile cărora participam, ca „la țară“, bucurându-mă mai ales de scaldă, la joagăr (nu mi-a fost niciodată greu să intru în mintea copiilor, de a căror simpatie n-am dus niciodată lipsă). Îmi plăcea de băiatul cel mare (de vreo treisprezece ani - eu aveam vreo șaisprezece-șaptesprezece): tare bucuros l-aș
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete spre disperarea lui porecla de,, Ion Torcălău’’, si se scalda în baltă. Jocurile practicate de Nica sunt și ele o filă de carte din magistralul,, român” al copilăriei. Una fără altă nu ar exista și totul ar fi prea plictisitor în universul minunat al copilului Nica. O altă preocupare a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
care abia mult mai târziu am aflat că-l chema de fapt Alecu Paleologu, numele de împrumut venindu-i de la un buletin de identitate fals, sub care se ascundea de urmărirea Miliției. În zilele însorite mergeam cu tot tribul la scaldă într-unul din cele două râuri, „al Doamnei“ și „al Târgului“, ce curgeau prin preajmă, de o parte și de alta a casei. După căldurile și plictisurile bucureștene, era o viață cu adevărat paradiziacă... Iar într-una din zile, atrași
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
citadină înveterată, orășeancă din moși strămoși. Dar cu nostalgie și dor de natură, aer liber, păduri, munți, apusuri de soare și toată recuzita. În copilărie, visam vacanțe petrecute la țară, idilic, bucolic, cu livezi înflorite, cireșe furate din pomi și scalde în râuri cristaline. De fapt, mi-am petrecut toate vacanțele în hoteluri din localități balneare. O singură dată, în primii ani de căsnicie, am petrecut un concediu într-un sat de munte, fără lumină electrică și spălându-ne la râu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu ospeția Sa, nesperată de muritori, nu era altul decât Cârțișoara noastră. Și cum se întâmpla ca totul să se petreacă tocmai într-o frumoasă zi de vară, în care mai toată suflarea satului se afla în luncă, copiii la scaldă, fetele suflecate pân-la brâu ducând rufele la râu, boresele cu maiul la bătut în unda curată a râului țoalele bărbaților nădușiți de truda treburilor gospodărești de tot feliul, flăcăii trăgând la coasă să culce iarba pentru vitele lor ce se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
susține că nu poate interveni în chestiuni de deontologie“, iar membra CNA Cristina Trepcea, admițând că cei de la ProTV au încălcat grav deontologia profesională, aruncă pisica în ograda Clubului Român de Presă. Cristian Tudor Popescu, angajat al trustului MediaPRO, o scaldă, spunând că datele nu sunt concludente. Dar oare pista deschisă nu e de-ajuns pentru inițierea unei anchete, pentru a vedea cât de concludente sunt respectivele date? Și apoi, până să vorbim de deontologia presei, o instituție cum e CNA
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de grijă. întinzându-se pe mal să scoată bucățile mai depărtate s-a dezechilibrat și a căzut pe neașteptate în apă. Se reculese și azvârli pe mal afurisitele de bucăți de pepene, dar hainele i s-au udat leoarcă, de scalda fără voie ce a făcut-o. Ieși pe mal, adună rămășițele harbuzoaicei și le duse într-un tufiș spre râpa Gârceneanca, unde nimeni nu le-ar fi descoperit. Apoi, udă ca o paparudă, se strecură în colibă și așeză ciotul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
toți hlipicenarii sunt credincioși și țin la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la câmp, de cele mai multe ori, femeiele gravide nășteau în car, pe pământ pe un țol sau alt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
toți hlipicenarii sunt credincioși și țin la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la câmp, de cele mai multe ori, femeiele gravide nășteau în car, pe pământ pe un țol sau alt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
unde lunca Siretului era nesfârșit mai pitorească. Podul de piatră care leagă cele două maluri ale Siretului mă impresiona prin măreția și soliditatea sa. Chiar și astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu aveam o apă tot atât de cristalină ca Ozana lui Creangă dar era, în unele momente, un adevărat fluviu. La picioarele podului oamenii prindeau pești mari, crapi și somni. Eram uimiți noi, cei din clasa I-a, când în Siret a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
sa. Vor ieși de aici niște concluzii, poate, surprinzătoare. Romancierul dilată sub raport temporal prima parte, lungind un week-end - cum am zice azi - deloc odihnitor. În restrânsa unitate de timp sunt introduse și meticulos descrise numeroase scene: venirea de la câmp, scalda fetelor, avatarurile îndrăgostitului Birică, monologul nocturn al lui Moromete, tăierea matinală a salcâmului, exercițiile lui Nilă la premilitară, bătaia băieților cu pândarul, adunarea și discuțiile din poiana lui Iocan, venirea perceptorului, călușul învârtejit în curtea lui Bălosu, fuga Polinei cu
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
tânărul Lucian, muzician amator, și maestrul Marcian, în casa căruia o întîlnește pe Ina, se bazează pe concupiscențele tânărului față de soția lui Marcian, Elena; acestea se manifestă postum, printr-o scenă tulburătoare pentru personajul masculin, de un naturalism pervers, a scaldei celei ce murise, baia ritualică pentru care „numai el, nenorocitul, era om de înțeles, cerca a face și pe asta“; Elena, soția Maestrului, era femeia ambiguă (mamă, iubită, soră) a lui Lucian, care acum, postum, i se oferă, fiind ținută
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
doar în pământ, ci și în apă, așa cum s-a întîmplat mai întâi. Că nu te poți scălda de două ori în apa aceluiași râu, iar tu nu, tu nici nu l-ai fost citit pe Heraclit. Locul de scaldă, viața oricui, deși neschimbat, e totodată altul. Suficient să se tulbure primăvara norii să se prăvale cu foc între albiile mereu înnoite. Copil costeliv și amfibiu între ferestre aburite fără perdele. Apoi focul de sus ce leagă întunericul brusc al
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară nevăzuta din cătunul de Sub Piatră, căra crengi și căpițe cu care înfunda Ponorul de la Vânătări. În această
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
își are originea în așezarea înființată în 1906 de Manoel Alves Souza, Miguel Gomes Baracho, Joao Macaúbas, Jorge Caetano dos Santos și Antônio Ferreira da Silva. Inițial se numea Água Preta (Apă Neagră), datorită culorii închise a apelor râului care scalda localitatea. Pe 1 ianuarie 1914, la Água Preta a fost inaugurată o gară feroviară, iar un an după aceea, s-a deschis și o agenție poștală, iar Frei Lucas a început construcția bisericii Igreja Matriz. Făcând parte din districtul Castelo
Uruçuca () [Corola-website/Science/297860_a_299189]
-
donațiilor și „achitării taxelor” (în natură), incepand cu aceea a lui Angerstein până la cele ale lui Vernon și Turner. Primul mare maestru englez este Hogarth, care descrie cu ochi nemilos viciile societății sec. al XVII-lea. Pictură engleză, însă, se scalda într-o superficialitate proprie în portret și în peisaj. Cu toată această aparentă lipsa, pictură britanică - pătrunsa de o inedită vena afectiva - vă înflori în mod natural în Romantism, a cărui patrie incontestată este Anglia. Și dacă Reynolds încearcă să
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]