671 matches
-
comisii de demascare a dușmanilor de clasă. Cum ajungea, chema femeia de serviciu și-i spunea repede: - Ai venit cam târziu că văd că nu s-a uscat pe jos. Ai grijă să strângi în timpul zilei, să nu văd o scamă pe jos, că draci mănânci. Pe urmă, să aduci cafelele la 8.30, apă și sucuri pe la 9. Și gustările. Și să stai cu ochii pe coridor, să-mi spui cine trece și unde se duce fiecare. Iar când ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pe care, În rânduri tot mai strânse, le Întâlneai În perimetrul campingului. Așadar, unele dintre aceste putori bătrâne reușiseră totuși să se reproducă. Constatarea Îl cufundă pe Bruno În meditații vagi, dar neplăcute. Deschise brusc fermoarul cortului; cerul era albastru. Scame de nori pluteau printre pini, ca niște dâre de spermă; se anunța o zi superbă. Își consultă programul săptămânii: era Înscris la opțiunea numărul 1, Creativitate și relaxare. Dimineața, avea de ales Între trei ateliere: mimă și psihodramă, acuarelă, scriitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
înconjurată de cei de la Carter Spink. Nu i-am mai văzut de nu știu câte ore pe Trish și pe Eddie. Carter Spink a pus stăpânire totală pe casă. — Ai luat decizia cea mai bună, să știi, spun Guy. — Știu. Îndepărtez o scamă de pe fustă. — Arăți senzațional. O să-i dai pe spate. Se așază pe brațul unei canapele din fața mea și oftează. Iisuse, mi-a fost dor de tine, Samantha. N-a fost la fel fără tine. Îl privesc câteva momente. Oare chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
a acestei situații și de partea noastră a Atlanticului. Ca evreu ești totodată și american, dar În același timp nu ești. Imaginați‑vă Însă că‑ți vâri mâna În buzunar ca să lași un bacșiș boieresc și nu dai decât de scame pe cusătura căptușelii. Dar În seara aceasta, Ravelstein, cu mâna lui tremurătoare, a completat cecul, Într‑o stare extatică. Chelnerul adusese o dată cu nota de plată un platou cu trufe de ciocolată, iar Ravelstein părea topit când a văzut‑o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
te poată asculta în continuare. Cât era ziua de lungă nu făcea decât să debiteze tot ce spuneai cu o seară în urmă. — Hâm, am făcut eu. — Ai fost un far călăuzitor, domnule Campbell, zise Jones cu înflăcărare. Îți dai scama ce far ai fost în toți anii aceia negri? Nu, am zis eu. — Krapptauer sperase că vei deveni șeful Idealismului în Garda de Fier, spuse Jones. — Eu sunt capelanul Gărzii, interveni Keeley. — Ah, cine, cine, cine va conduce acum Garda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
o ruină, numai pe liste se dădea totul, venea subminarea: trecutul pe mai multe liste. Și-i forțai astfel pe comuniști să scoată la surplus ultimele lor rezerve. Până la golire și epuizare!“ Se opri îngândurat, de efect. Își scutură câteva scame de pe umărul stâng, nervos, repezit. Aproape îl lăsase junghiul. „Dar subliniez - și arătă cu mâna întinsă spre fundul sălii, poate, poate o fugi definitiv junghiul -, cu justificată mândrie subliniez, că adevărata, marea, tăcuta rezistență a poporului român a dat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
părăsit, ancorat în dreptul fostei mori de piatră, peste anafoarele încrețind Dunărea în mari bulboane, răsucind apa în largi cercuri, un fel de răsfăț al plictisului de a curge leneșe în neștire. Se întindeau apoi razele peste malul celălalt, tot printre scame de nori, înroșind lutul, târându-se printre bozii, oțetari, printre bălăriile înalte, printre care, abia se ghiceau, șerpuiau sârmele atârnate de niște șpalieri parcă. Se duceau apoi razele, obosite, până lângă zidurile bătrânei biserici, ziduri negre, arse, înconjurate de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
le oferi orgasm multiplu și după un oarecare interval de timp m-au lăsat cu ochii beliți către orizontul intangibil. La scris, în al doilea rând. Cu toate acestea, am fost obligat să stau la coadă pe la uși, să scutur scame de pe revere, unii și-ar fi dorit și limba mea fierbinte în fundurile lor urât mirositoare. Așa că hai să trecem la chestii serioase. Ce-i cu geamantanul ăsta burdușit și de ce ați venit taman la mine? E o pură întâmplare
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ochii pierduți în adâncimea nesfârșită a nopții, frământând-o doar un gând...” Nimic nu face pe om mai fericit, decât împlinirea dorințelor, viselor, după cum inima și sufletul îi cere.” Vântul adia în falduri perdeaua... Luna, palidă și rece, plutea printre scame de neguri, ca un talger de argint... Amândoi stăteau în fața ferestrei și se uitau la spuza de stele risipite pe cerul negru. Țârâitul mărunt și tremurat al unui greieraș, cricrL.cri-cri, părea că răspunde tremurului stelelor. Cassiopeea sclipea strălucind sus
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
afară, în liniștea nopții, se auziră murmur molcom de oameni. Șiruri, șiruri, bărbați și femei, copii și bătrâni, se îndreptau tăcuți spre Biserică. Iorgu sări din pat, și se pregăti să meargă și el la Biserică. Luna palida, plutea printre scame de neguri, ca un talger de argint. O tăcere blajină stăpânea întreaga Fire. Stelele sclipeau pe cer ca niște felinare. Clopotele mari de la Mitropolie sparseră tăcerea nopții, ca un fior, ca o chemare și tânguire înălțată peste ziduri, plutind peste
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
imaginea În vitrine : o femeie rasă În cap, cu niște tuburi de graffiti În mână - o caricatură ! Până la urmă nu scăpa‑ sem de ceea ce m‑am temut : eu Însămi devenisem un personaj - ațos și Încrâncenat. Asta era : Îmi intrase o scamă În ochi și vedeam oamenii ca pe niște personaje. Toți Îmi păreau niște mașinării aflate Într‑un dans grotesc, cu pași ficși, din care nu exista scăpare. Fiecare personaj Își juca propria tragedie, de marionetă care nu‑și vede sforile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
clipă imaginea în vitrine : o femeie rasă în cap, cu niște tuburi de graffiti în mână - o caricatură ! Până la urmă nu scăpasem de ceea ce m-am temut : eu însămi devenisem un personaj - ațos și încrâncenat. Asta era : îmi intrase o scamă în ochi și vedeam oamenii ca pe niște personaje. Toți îmi păreau niște mașinării aflate într-un dans grotesc, cu pași ficși, din care nu exista scăpare. Fiecare personaj își juca propria tragedie, de marionetă care nu-și vede sforile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
stingheri, amândoi și-au ocolit privirile preț de câteva secunde. - Domnule doctor, inima nu-mi dă pace și..., vă rog să-mi spuneți cum este? Unde este băiatul meu? rupse ea tăcerea, fixând covorul pe care nu se vedea nicio scamă. Nu înțeleg ce doriți să spuneți, doamna Dobrescu, dar pentru liniștea dumneavoastră, din câte știu eu, este bine, șopti Eugen, oprindu-și involuntar mișcarea palmelor. De ce puneți o asemenea întrebare? - Am zis, maică... Scuzați! Așa îmi vorbea mama mea, Dumnezeu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nu și, în această situație, îmi pun întrebarea: de ce să stăm pe gânduri, dacă există posibilitatea de a interveni? Marian Malciu S-a lăsat o liniște apăsătoare. Cei prezenți nu se priveau. Ochii lor fixau alarmant de obsedant câte o scamă sau câte o imagine de pe pereți ori ferestre. Într-un târziu, doamna Ionescu s-a adresat doamnei Eftimescu: - Părerea dumneavoastră care este? Se poate face ceva aici? Eu..., eu cred că se poate face, dar am înțeles că s-a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fi deja cu băutura în dobitoc!! - Vrei să zici că te simțeai gata machit, doar c-o geandeai pe a vișinie?! Păi, parcă mi se părea mie că se plângea mă-ta, când o luam la făcăleț, cât de cu scamele ești în sânge... Cum naiba să fie o cană goală așa de... frumoasă? Căutând să-i cârmească prietenește una, negriciosul fu gata să-și desfacă ventuzele palmelor și genunchilor lipite de fațadă și să se prăbușească în gol. Dar nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lăboanța printr-un perete și răsfoiește cu ea cele mai penale hărți doldora cu comori ale paznicilor de pe alte tărâmuri... E coios, de nu i te poți pune înainte. 63 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI să ia de la ei scame sau bubă în gît? N-o înspăimînta-o șacramentul?... Ce le-o crede ea pe gîndăcioaicele sau lipitorile pe care le fierbe ea cu atâta sîrg?! Gogoșari?!... Nu mă pot bunghi. Dilește-mi tu!... - ...Iar după ce ți-a căptușit sticloanța cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
retragă doi centimetri una dintre glezne. În foșnetul, ca de sare, al dantelelor. În gâlgâitul de nădușală al fiecărui por. După cinci minute de sforțare și chin, era din nou la orizontală, dreaptă, cu spinarea întoarsă în sus, nasul în scama covorului și toate extremitățile înainte caraghios împrăștiate în cădere, acum aduse acasă. Își îngăduia un repaus. Mai ales acum, Cocondy nu i-ar fi permis, în ruptul capului, lui Pink s-o ajute. - Am venit s-o îmbăiez pe doamna
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Calea Rahovei. Sau după gratiile cine știe cărei Unități Militare. Dacă era să se întrebuințeze una dintre aceste trei variante, trupa sa n-avea nici cea mai scheletică șansă să-l scape. Cum să-l scape?! Jumătate din trupă gîdilîndu-i pe pușcași cu scama buzunarelor lor neînarmate, iar cealaltă jumătate șterpelindu-l pe Anghel. Anghel fiind până și în opera iscusitului și prea parșivului ăla de Eugen Barbu (Iarba îl citise ici-colo pe Barbu) nume de haiduc. Atât cât îi citise Iarba și pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se ținea așa chipeș. C-ar fi meritat neapărat păstrat mumificat!... Câte mumii de împărați și de sultani n-ar fi bătut, prin trăsăturile lui agreabile, Răposățelul la fund! - Cine, tantelo Dragonela? Era rudă Răposatul cu Sultanul? - Taci, neglijento! Curg scamele de pe tine. Ca paiele la botul vacii... Știi că nu se înghesuia după onoruri. Uite ce guler strâmb ai!... Nu era rudă cu Sultanul. Poftim manșetă! Era amic... Se duceau vara în Alpi, la escaladat împreună. Spuneau că pe colțul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îmbulzeau (și din trei în trei, dădeau buzna la stînga) tot mai multe tărăboanțe, la volan cu nepoftiții, cu curioșii lor. Joia și sâmbăta, după masă, către două, se zburli cîte-o ploicică, norii și cerul scurgîndu-se precum niște covorașe de scamă, scuturate în bătăturile curților. Doru își derulă peste șchioapele mobilierului său, ca peste un baldachin, o prelată uriașă, foșnitoare, din plastic, curată ca dosul de nou-născut. Prelata îi fusese rostogolită din pod, pe o rampă, de către calfa zaharisită și moșmondită
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spunea nimic, ca și când n-ar fi fost acolo... Iepe de șișic Vara pleca. era adâncă și verde. Vântul culcase ierburile sălbatice. Frunza măselariței începea să îngălbenească. Gheorghe știa răcoarea asta care-i înfiora pielea și cerul ostenit, stins, cu lungi scame fumurii. Șobolanii ieșiseră din găurile lor și mișunau înfrigurați, tîrîndu-se după urmele sărace ale soațelui. Hoțul scuipa în silă. Erau mari, grași, cenușii ca fierul, cu cozile năpârlite. Alături, pungașii suceau babaroasele. Stăpânul mesteca zarurile în pumnul lui mare și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care sclipea balta, înconjurată de trestii. Mergeau pe poteci știute numai de ea, printre mărăcini și ghimpi. Alături, se surpau gunoaiele într-o mișcare liniștită. Rar, se auzeau ciocănitorile zgflțute de vânt la grădinari. Cerul avea o leșie murdară în scamele norilor joși. Pasul Vetei crescuse și studentul abia se ținea pe urmele ei. Dintr-o parte veneau trâmbele de fum de la coșurile Atelierelor, mototolite și destrămate. Mahalaua nu se mai vedea de sub malurile galbene. Fata sărea râpele ca un ied
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe dumneata! Și se ridică. Coborâră tăcuți. Au trecut balta înapoi, uitând pelinul cules. El s-a încălțat, și-a luat servieta și-au urcat la rampă. Înserase. Umbrele se șterseseră prin iarba uscată. Peste sticlele fărâmițate se scurgea o scamă umedă. Fata simți bruma rece pe degete, pișcînd-o. Și-au adus aminte de brațul de pelin cules, dar nu s-au mai întors. În dreptul pompei au întîlnit câteva muieri, așteptîn-du-și rândul la apă, lângă căldări. În poartă, Procopie i-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
atunci veneau și zidarii, și meșterii. Lăsau ferăstraiele și mistriile și intrau în curți, lătrați de câini. Femeile aduceau ligheane pline de apă. Ei își adânceau tălpile crăpate și negre, să se răcorească. Peste Cuțarida se lăsa o ceață ca scama de păpădie. Mirosul mămăligii abia răsturnate umplea mahalaua. Prin magazii, se aprindeau focurile. Copiii erau trimiși după țuică. Muierile răsturnau ceaunele pe mesele mici, cu trei picioare. Băutura era tulbure și ardea când o dădeau pe gât. Zidarii mâncau dumicând
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dizolvate În veleități, cu entuziasmuri puerile, gingaș și pretențios, concepînd de altfel și meschinăria, dar inapt În a o realiza sau dîndu-i, fără să vrea, o candoare ce o face inocuă; suflet moldovenesc, adică slav, risipit de vînt ca o scamă de păpădie, suflet de toamnă și de Învins, incapabil de acțiune și de inițiativă, suflet de Mărculescu și nu de Marcus, rîvnind să devină funcționar român, cu ore de serviciu fixe, comod, ierarhic, tremurînd la deschiderea ușei, și cu aspirația
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]