351 matches
-
substanțiala și revelatoarea contribuție a acestei critici de masă la munca și orientarea lor viitoare. Dincolo, În rândul specialiștilor, articolul din Scânteia nr. 1300 (Spre un nou avânt al creației literare) În care se lua poziție critică față de un anumit schematism și o anume rigiditate fața de anumite formule de cabinet și excese criticiste, se pare că n-a adus pretutindeni revizuirile autocritice și limpezirile necesare. Fără Îndoială, critica noastră are contribuții certe În crearea acestui Început de avânt al creației
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dreptate tov. Crohmălniceanu să părăsească la un moment dat greșita-i discuție despre teme, pentru a Începe una asupra realizării artistice. Are dreptate criticul, Într-o măsură, și când subliniază deficiențele În acest sens ale nuvelelor pe care le judecă, schematismul, lipsa de adâncime, care provin dintr-o apropiere recentă, Încă superficială, de realitate, a autorului, după cum recent este și Încă nedesăvârșit, dar În plin proces, contactul nuvelisticei noastre cu tematica actuală. E clar deci că celui ce judecă nuvela noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lipsesc. (Ă). Exemplul acesta ne dezvăluie o tendință și mai dăunătoare a diferiților comentatori. Pare-se că sunt unii dintre aceștia cari bănuiesc că Încărcarea vocabularului cu termeni specific literari Înseamnă neapărat o operație necesară a criticii literare. Cuvintele «formalism», «schematism», «romantism», «naturalism», presărate la diferite paragrafe ale «cronicii», Îi dau acesteia un aer aparent doct. Dar cum Înțelesul acestor termeni diferă, probabil, de la ins la ins, nu vom avea de ce să ne mirăm că la București, În România liberă se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dus la subaprecierea operei respective: Întâi actualitatea temei și apoi felul În care a fost urmărită această temă de-a lungul desfășurării acțiunii. (Ă). Din cele citate se observă preocuparea criticilor de a socoti nuvela drept o operă «care evită schematismul». Criticii mai sus menționați au considerat că un personaj ca Ana Roșculeț poate exista În realitate. Cum se face atunci că n-au condamnat cu destulă vigoare abuzul de analiză psihologică, desfășurată În special În prezentarea trăsăturilor negative ale personajului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deviant și sursă de escamotare a adevăratelor probleme ale vieții, ș.a., naturalismul este opus În permanență realismului-socialist. Toate eșecurile prozei sunt puse, o bună bucată de vreme, pe seama naturalismului: lipsa poziției de clasă, a spiritului de partid, a nivelului ideologic, schematismul, formalismul etc. În căutarea „armelor” de care avea nevoie poporul, citite cu ochelarii deformatori ai singurului curent literar-ideologic posibil, cărțile din vreme Încep să aibă cea mai nesigură soartă. Între formulele echivoce de la Începutul sau sfârșitul analizei, cartea intra În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Romancierul și-a propus a Înfățișa elementele de avangardă ale proletariatului, acțiunea lor organizată pentru a conduce clasa la victorie. Din păcate, latura activă, transformatoare a vieții, nu prea are existență În carte, e de cele mai multe ori strangulată de un schematism vizibil. Prin cursul narațiunii trece un fel de linie de umbră, care despică fenomenele În două. Ceea ce se află la dreapta ei, ceea ce privește aspectele vechilor relații sociale cu meschinăria și contradicția lor e puternic luminat. Ce trece de această
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Închinată analizei aceluiași volum. În modul acesta poetului nu i s-a dat tot ajutorul”. * În felul acesta, discuția pe marginea formalismului În poezie a fost amânată cu Încă un an. Vor mai fi totuși, observații ale criticilor pe marginea schematismului, idilismului și descriptivismului burghez, a „entuziasmului de suprafață”, precum și altor „slăbiciuni” dar ele se vor face după ce acestea au fost abordate oficial, adică la Conferința tinerilor scriitori din 3-6 august. De pildă, despre felul În care unii poeți au biruit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de convingere, de adâncime. Actul poetic se consumă pentru ei Într-un entuziasm de suprafață. Ei figurează În proporții gigantice pe om, În linii de supraom. (Vezi de exemplu poezia Sondorul publicată de George Dan În volumul Bună dimineața). (Ă). Schematismul, de altfel, constituie pentru poeții noștri un pericol asemănător aceluia pe care Îl constituie și pentru prozatori sau dramaturgi. În zugrăvirea omului nou, poeții sunt amenințați la tot pasul de această «boală a copilăriei literaturii» cum o numește C. A
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Veronica Porumbacu și Tânăra savantă (Almanahul Literar, nr. 2-3) de Aurel Gurghianu. (Ă). Analizând acele câteva poeme aduse În discuție de articolul de față, am subliniat o seamă de pericole ce amenință poezia omului nou: viziunea statică a eroului, schematismul, naturalismul, formalismul și stilul declamativ, umanitarismul burghez și idilismul. Pericolele acestea pot fi evitate numai dacă poetul este permanent Înarmat cu principialitatea comunistă, cu viziunea dialectică a fenomenelor și cunoașterea vieții În resursele ei cele mai intime și mai variate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critice la adresa poeziei tinere, Îndeosebi a aceleia secretate În cercuri și cenacluri literare. Totuși, În spiritul vigilenței de partid și a neadormirii pe lauri, la conferința tinerilor scriitori din august, În rapoartele Uniunii Scriitorilor s-a atras atenția asupra pericolului schematismului și clișeului, Îndeosebi În zugrăvirea „eroului pozitiv”. În 1951 toate aceste slăbiciuni: manierism, șablon, clișeu, schematism, dispreț față de Înaintași, incultura, lirismul facil, lipsa de meșteșug, optimismul tembel, „neadâncirea realității, a experienței sovietice În domeniu”, superficialitate stilistică, epigonismul, expresia lozincardă, infantilă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vigilenței de partid și a neadormirii pe lauri, la conferința tinerilor scriitori din august, În rapoartele Uniunii Scriitorilor s-a atras atenția asupra pericolului schematismului și clișeului, Îndeosebi În zugrăvirea „eroului pozitiv”. În 1951 toate aceste slăbiciuni: manierism, șablon, clișeu, schematism, dispreț față de Înaintași, incultura, lirismul facil, lipsa de meșteșug, optimismul tembel, „neadâncirea realității, a experienței sovietice În domeniu”, superficialitate stilistică, epigonismul, expresia lozincardă, infantilă și altele, vor primi un nume: proletcultism. A existat proletcultul În cultura sovietică, Îndată după revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o Înaltă măiestrie artistică? Nu pot fi realizate aceste sarcini fără a se Învăța din felul cum, la vremea lor, marii maeștri ai poeziei clasice au rezolvat În cele mai bune creații ale lor problema oglindirii artistice a realității. Formalismul, schematismul, idilismul - aceste piedici În calea dezvoltării poeziei noastre - Își au rădăcinile nu numai În necunoașterea realităților actuale ci și În subaprecierea tacită de către anumiți poeți, a câștigurilor realizate În materie de creație de poeții clasici. Deși - datorită Îndrumării Înțelepte a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pot fi amintiți poeți ca Eugen Frunză și Eugen Jebeleanu. Primul a Învățat, incontestabil, cum să lovească În imperialiști prin arma pamfletului de la Maiacovski și Simonov. Dacă În poezii referitoare la noua noastră viață, Frunză a alunecat adesea pe panta schematismului și idilismului, creații ale sale ca Acheson În vizită la Paris și Londra, ori Nu-n slujbe divine petrec monseniorii sunt printre pamfletele lirice realizate ale tinerei noastre poezii. Iată o reușită demascare a ridicolului voiaj politic făcut de misitul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dăunătoare, de proletcultism, În activitatea acestor tineri poeți. Vom Încerca să exemplificăm aceste afirmații, analizând câteva slăbiciuni esențiale. Una dintre cele mai frecvente În aceste poezii este fuga de concret, plaga abstractizării: Pace de Petra Duțu (Ă). Pericolul retorismului, al schematismului duce adeseori spre o viziune idilică a realității, o privire „roză” asupra greutăților pe care le avem de Înfruntat. (Ă). Poetul Ștefan Tănase, pornind de la o viziune schematică a figurii dușmanului de clasă, construiește imagini nerealiste, ridicole chiar. (Ă). Când
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Neprocedând astfel, Editura Uniunii Scriitorilor a greșit serios. Printr-o muncă mai conștiincioasă, mai plină de dragoste, E.P.L.A. ar fi putut da o imagine mai aproape de realitate a tinerei noastre poezii, o armă de preț a construcției noastre socialiste”. Împotriva schematismului și optimismului steril În poezia noastră nouă4: „O problemă cardinală a artei este aceasta: ce anume din infinitatea de manifestări ale realității trebuie să oglindim În scrisul nostru, pentru ca acesta să vorbească inimilor și minților omenești, pătrunzându-le de emoția
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să le-o transmitem (emoție ce conține o concepție despre viață, o atitudine și un Îndemn). Arta formalistă manifestă predilecție pentru tot ce e formă moartă. Pictura decadentă e linie, culoare și nimic altceva, muzica e sunet, iar poezia-cuvânt. (Ă). Schematismul a fost numit boală infantilă a literaturii. Unii l-au explicat numai prin lipsa de meșteșug a tinerilor poeți. De fapt, rădăcinile nu-i sunt numai În lipsa de cultură; el provine Înainte de toate din Îndepărtarea de realitate, iar meșteșugul artistic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de cultură; el provine Înainte de toate din Îndepărtarea de realitate, iar meșteșugul artistic cel mai rafinat nu se valorifică decât În practica de oglindire artistică a vieții, În lucrări literare. Poetul care nu cunoaște temeinic viața, nu poate scăpa de schematism. (Ă). Ă Eugen Frunză În poezia Un viitor candidat de partid. Aici, el Își propune să ni-l prezinte pe Matei Firoi, un muncitor care visează să ajungă membru de partid. Zugrăvirea unui asemenea om e o treabă cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viața. Tot ce au Împrumutat de la oamenii reali e numele și unele date biografice nesemnificative. Așa Încât, cei ce vorbesc În bucățile respective, nu sunt personajele, ci poeții. Ele reproduc doar, ca niște aparate, discursurile acestora. (Ă). O altă formă a schematismului mult răspândită, este aceea de a enumera alandala Într-o piesă versificată, toate problemele actualității. Concludentă este În această privință poezia Cântecul Congresului pentru pace pe care o semnează N. Țațomir În lașul nou, nr. 5-6 (septembrie 1950), În care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mircești În ceea ce are el mai „veșnic tânăr și ferice”. Este neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai mult decât vorbele „mari” și gratuite. (Ă). S-a văzut că schematismul rezultă Înainte de toate din reflectarea palidă a realității (Ă). La schematism ajung mai ales poeții tineri, care nu au cultură, nu Învață de la clasici cum să sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai mult decât vorbele „mari” și gratuite. (Ă). S-a văzut că schematismul rezultă Înainte de toate din reflectarea palidă a realității (Ă). La schematism ajung mai ales poeții tineri, care nu au cultură, nu Învață de la clasici cum să sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică a realității este posibilă numai cu ajutorul științei marxist-leniniste, singura care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
românească, nr. 5, 1950) integrează un episod despre: «Chiaburul cu ochi de pâclă și smoală, cu fruntea turtită, mustața pe oală, și greu bârdâhanul de pântec răsfrânt pe brâu-i de piele cu ținte de-argintă». (Ă). După părerea noastră, schematismul și idilismul pătrund mai ușor În poezie acolo unde lipsește preocuparea de a reda omul nou al vremii noastre. (Ă). În literatura noastră actuală, chipul personajului negativ e mai adânc oglindit decât al eroului pozitiv. Cauza nu este alta decât
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuvinte goale «ce din coadă au să sune», spunea pe bună dreptate Eminescu. E ușor, dar nu folosești oamenilor muncii prin exercitarea unei astfel de Îndeltiniciri sterpe. (Ă). Necunoașterea vieții și lipsa de cultură determină a altă deviere de la realism: schematismul. Dintre cele mai caracteristice poezii schematice care s-au scris pe tema păcii, se cuvine să fie amintită una, intitulată Strajă Păcii a Petrei Duțu. Nici această poezie nu reușește să ne comunice măcar un singur aspect real al luptei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reînviere a defunctului „trăirism” - duce la abateri grave de la principiile realismului socialist. Nu este greu de Înțeles că acest original „principiu” de creație: „eu și tema”duce de-a dreptul la individualism, neexcluzând totodată - fie evitarea studiului realității și deci schematismul, fie etalarea măruntelor impresii personale și deci intimismul. O asemenea orientare a călăuzit - mai mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii, mai degrabă la plimbările lor În realitate și la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de astăzi. (Ă). Tineretul nostru așteaptă de la scriitori cărți care să contribuie la educarea lui patriotică, la cultivarea celor mai bune tradiții de luptă ale poporului”. Lovite de nulitate sunt și alte creații, care Încă nu reușesc să se sustragă schematismului, naturalismului, psihologismului; și asta În condițiile În care „minerul Ciupea Ioan (Ă) și echipa sa au terminat planul anual” Încă din iulie, ne informează Mihai GAFIȚA 30: „Suntem abia intrați În a doua jumătate a anului și minerul Ciupea Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Învață că În artă, generalul ajunge să comunice În mod convingător adevărul vieții, numai când se prezintă sub forma particularului, când Îndeplinește și condiția particularului, a specificului. (Ă). Se impune Însă o cercetare metodică a diferitelor forme de manifestare a schematismului. În primul rând să examinăm câteva producții literare sub aspectul conținutului, al materialului de viață pe care-l exprimă. Este izbitor faptul că În literatura noastră personajul cel mai frecvent este personajul șovăielnic, cel cu multe și felurite Îndoieli. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]