325 matches
-
o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza schematizării descriptive. Să ne amintim, mai întîi, că însăși noțiunea de schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări: a) o schematizare nu oferă decît o descriere sumară: "în funcție de scopul pe care și-l propune, ea nu reține decît esențialul suprimînd (...) elementele parazitare". Această primă definiție se aplică perfect descrierii; am putea crede că este concepută tocmai pentru definirea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări: a) o schematizare nu oferă decît o descriere sumară: "în funcție de scopul pe care și-l propune, ea nu reține decît esențialul suprimînd (...) elementele parazitare". Această primă definiție se aplică perfect descrierii; am putea crede că este concepută tocmai pentru definirea ei; b) poate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
forma unui fascicul de aspecte în centrul cărora, din punct de vedere noțional, el se plasează" (1983, p. 3). Abordînd, în acest sens, problema expansiunii proprie oricărei descrieri, putem spune că "aspectele asupra cărora se focalizează identificarea unui obiect, în schematizare, nu mai pot fi atît de importante dacă perspectiva se schimbă, în favoarea altora ce se regăsesc de asemenea, în rețeaua aceleiași noțiuni și devin, la rîndul lor, centru de interes" (id.). Este ceea ce precizează și D. Apothéloz (1985, p. 5
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care sînt tot atîtea puncte de ancorare pentru predicatele descriptive, acestea din urmă putînd la rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de M.-J. Borel: "prin această operație, discursul indică la ce se va referi prin intermediul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
explică faptul că enumerarea elementelor din clasă este, prin definiție, infinită, și că, mai mult, putem să "tratăm întregul ca parte și invers". Este ceea ce subliniază și D. Apothéloz cînd definește ceea ce noi vom numi macro-operațiile ce structurează activitatea de schematizare descriptivă. Ipoteza noastră este că macro-operațiile stau probabil la baza producției, ca și a înțelegerii textelor-secvențe descriptive. • ANCORAREA Această primă operație ne determină să așezăm tema-titlu (obiectul discursului) în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înțelese atunci că imensul crater era cauza acelor vibrații pe care le simțiră și a bucăților de piatră ce cădeau pe solul cenușiu... EXERCIȚIUL B.12. Construirea unei descrieri plecînd de la un suport iconic (fotografie, carte poștală, pictură...) sau invers, schematizarea (cu ajutorul unui plan sau al unui desen) a unei descrieri dintr-un roman. Comentariu Utilizarea unei imagini pentru a face o descriere sau, invers, punerea în desen a unei descrieri este utilă deoarece servește: la realizarea unui suport tematic pentru
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
87-90 R reformulare 41, 108, 142, 147, 149, 150, 155, 158, 165, 193, 208 relație (punere în) 121, 122, 127, 147, 158, 202 remă 95, 98, 134, 143, 156, 159, 208 reprezentativă (descriere) 14, 33, 79, 212, 222, 223 S schematizare 17, 125-127, 223 script 184, 186 secvență (structură secvențială) 93, 94, 103, 104, 106, 150, 159, 176, 177, 181, 186, 188, 189, 193 semiozică (funcție) 34, 45, 72 sinecdocă 63, 156-158, 209 situație (punere în) 145, 146-150, 162, 207, 218
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentării descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un model de activitate instructivă care, în anumite situații, își poate dovedi utilitatea; mai ales pentru perioada de început a instruirii, cînd se impune îndrumarea îndeaproape a activității elevului. Utilizarea acestui model, în exclusivitate, ar conduce însă la o anumită schematizare a activității didactice. 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică Dacă J. Piaget aprecia că dezvoltarea are loc potrivit unei anume legități, căreia trebuie să i se subordoneze învățarea, JEROME BRUNER susține că aceasta este dependentă direct
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
muri, cei care vor înțelege vor trăi" (apud T. Todorov, Cucerirea Americii: 74), am putea condiționa supraviețuirea culturală în primul rînd de învățarea și interpretarea semnelor. Model al obiectelor (ce nu pot fi transportate așa cum propuneau savanții din utopia swiftiană), schematizare a unei situații ("Proprietate privată", "Intrare interzisă" etc.), abreviere elocventă a unui consemn (indicarea otrăvii printr-o imagine anxiogenă, semnalarea direcției prin indici vizuali etc.), semnul reprezintă o realitate inconturnabilă a lumii moderne, prezență fetiș, prezență tutelară, la fel de importantă pentru
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
douăsprezece nivele îi aparține lui A. Moles (1972), care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
negativă pentru cea capitalistă). * viziune plurală despre lume, în care totul devine scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată (embleme referențiale: copiii străzii și ai orfelinatelor, țiganii mîncători de lebede la Viena sau embleme predicative ale violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm acum
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13) * la mediatorul între eveniment (realitatea factuală) și informație (reprezentarea mediatică a factualității, altfel spus schematizarea realului dintr-o anumită perspectivă pentru un anumit public: general sau segmentat). Rolurile tematice ale jurnaliștilor (mai ales în ipostaza de redactor șef sau director de publicație) pot fi de radiologi (bazați pe o etică a distanțării "Capital", "Curentul", a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai mulți indivizi), aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape simultan cu analiza necruțătoare a lui Pierre Bourdieu (1996 Sur la télévision. L'emprise du journalisme). Dar deși macrostructura semantică este inevitabil analogă: spectacularizarea politicului, presiunea scopului și a logicii comerciale, hegemonia televiziunii etc.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opresiune spirituală. Invocându-se cerința accesibilității, i s-au impus creației canoane mutilante. S-a instaurat dictatura unui simplism ce întorcea expresia artistică la stadii incipiente, rudimentare. Principiul funcției educative a fost aplicat în mod dogmatic, abuziv, ceea ce ducea la schematizări grosolane, la un didacticism anost. Prin extrapolarea dogmei introduse în filosofie, potrivit căreia evoluția istorică a gândirii ar exprima doar confruntarea materialismului cu idealismul, s-a oficializat teza că istoria literaturii se reduce la lupta între realism și antirealism, această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
în îndrumarea actorilor de către regizor. În interpretarea actorilor se observă uneori puternice rămășițe de teatralism. [...] Uneori, conducerea Direcției Generale a Cinematografiei, în locul unei conlucrări creatoare cu autorii de scenarii, bazată pe cunoașterea realității, pe respectarea adevărului vieții, a contribuit la schematizarea materialului, propunînd scriitorilor soluții și rețete elaborate din birou. Nu rare au fost cazurile cînd conducerea Direcției a înlocuit colabora rea cu autorii de scenarii prin metode de cîrpire primitivă a scenariilor, ajungîndu- se uneori pînă la substituirea scriitorului în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
efect, naturalul având tendința de a deveni teatral. Aluziile politice sunt evidente, dar jocul apare câteodată forțat. Ceea ce atrage în primul rând atenția în această proză și îi conferă o valoare deosebită nu sunt dialogurile, simple și totuși năucitoare, sau schematizarea care duce la absurd, ci mai degrabă decorul în care autoarea își plasează „măștile” vorbitoare. Schițe precum Poți să muți pălăriuțele la loc, Închide totuși fereastra sau Fără maladii albastre au ca fundal mediul spitalului: e o lume închisă, strict
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
implicare, de interpelare sau de asociere. Didactic și polemic sînt două opțiuni retorice posibil de actualizat în discursul politic, în aceeași măsură cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
lua forme variate, în funcție de amestecul de argumente și de citate pe care le mobilizează. În acest caz, două metode clarifică mecanismele de definire a situației. Accentuarea dimensiunii argumentative a discursului politic îndeamnă la examinarea procedurilor logico-discursive prin care se elaborează schematizările, adică reprezentările simplificate ale situațiilor politice. Dimpotrivă, accentuarea dimensiunii narative clarifică mecanismele transpunerii în context, pe care le implică discursul electoral concomitent marcat de o retrospectivă, bilanțul acțiunii guvernamentale și, tinzînd spre o prospecțiune, programul de acțiune urmează a fi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sentimentele trăite în spațiul virtual sunt identice cu cele trăite din îmbrățișări reale? În lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, contopirea ființei umane cu tehnologia, care preia controlul nu numai asupra limbajului verbal, ci și asupra celui nonverbal, duce la o schematizare și automatizare a gesturilor. Un exemplu elocvent în comunicarea virtuală îl reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea, schematizarea, caracterizarea etc.) menite să însoțească explicațiile profesorului și să sporească înțelegerea mesajelor de către elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate de profesor (sau de ,,profesorul perfect" din perspectiva elevilor): ,, Aștept întrebările voastre să văd cât de bine ați înțeles
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicare interpersonală. Fereastra Johari (creată în 1955 de Joseph Luft și Harry Ingham, ale căror prenume i-au dat și denumirea cf. Coman, 2008, pp. 18-20; Șerbănescu, 2007, pp. 28-30; Constantinescu-Ștefănel, 2006, pp. 39-42) reflectă, din acest punct de vedere, schematizarea acestui "joc" (corelabil și cu cele patru ipostaze ale Sine-lui prezentate anterior): Figura nr. 1. Fereastra Johari în comunicarea interpersonală (adaptare după Coman, 2008) Zona deschisă (locutorul știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru, 2003, p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea unui discurs într-o situație de comunicare presupune intenția locutorului de a transmite o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]