135,849 matches
-
indecizia moldovenilor și valahilor în favoarea uneia sau alteia dintre cele două ținute. Chiar dacă nu te interesează moda în sine, cartea se citește cu plăcere. în fond, întrega schimbare de paradigmă pe care o traversază atunci spațiul românesc se regăsește în schimbarea vestimentară, poate aspectul cel mai vizibil în epocă al trecerii de la modelul oriental la cel apusean. Tema cărții e în sine fascinantă și ea depășește datele concrete legate de vestimentația acelor vremuri. De altfel, sensul termenului de modă e tratat
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
din înaltele cercuri ale puterii indică un fel de angoasă că România s-ar putea elibera, cât de curând, de vechea sa identitate comunist-bolșevică. Or, dl. Geoană a ajuns să fie identificat, în propriul său partid, drept un agent al schimbării. Ieșind prea în față, eclipsând, în destule ocazii, silueta (altminteri impozantă) a premierului, dl. Geoană devine ținta unei furii oarbe, cam grosolan orchestrată chiar de către dl. Năstase. Pentru că nu poate să-i reproșeze, direct, eficiența, prim-ministrul îi aruncă în
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
la manifestările activiste din anii '50 nu pot avea legătură cu spiritul european și mult comentata integrare. Declarații ca cele ale lui Dîncu, "terorismul s-a născut în presă", apoi legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, care nu și-a dus schimbările pînă la capăt (închisoarea rămîne ca pedeapsă în cazul calomniei), ieșirile grave ale unui secretar de stat de la Ministerul Justiției, Dorin Trifoi, discriminarea inadmisibilă între om (cetățean) și funcționarul public sînt fapte care ne discreditează în fața Europei. Comentariile defavorabile apărute
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
și a canalizării, curățenia o făceau păsările de pradă, cărora nu le scăpa nimic din ce putea fi ciugulit. Citeam și mă gîndeam că orașele Europei nu arată de prea multă vreme așa cum arată astăzi. Numai pe durata generației mele, schimbările au fost considerabile. Orașul în care m-am născut n-avea, pe vremea copilăriei mele, canalizare. Haznalele se desfundau cu pompa de către niște salariați ai Primăriei care aveau un car cu boi și, ceva mai tîrziu, un camion. N-am
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
Burgess îl consideră zgomotul cel mai banal al Londrei de la 1600. Căruțe și trăsuri, cîte vrei. Pe mijlocul străzii, pete aburinde de balegă. Ceva mai tîrziu, birjarii au învățat să "oblojească" roțile, ca să nu răsune caldarîmul la trecerea lor. O schimbare enormă s-a produs în felul în care ne procurăm cele necesare traiului. Astăzi cumpărăm aproape totul. Economia casnică tradițională (valabilă la noi pînă prin anii '50, redescoperită, din pricina penuriei, în anii '80) consta în a prepara în casă multe
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
mare efort să-și abată gîndurile ca să nu se lase copleșit de obsesia morții în vreme ce dormita. În afară de medici, nimeni nu știa că era condamnat la un termen fix, căci se hotărîse să-și îndure secretul de unul singur, fără nici o schimbare de viață, și aceasta nu din mîndrie, ci din pudoare. Se simțea stăpîn cu desăvîrșire pe voința sa cînd își făcu iar apariția în public, la trei după-amiaza, odihnit și curat, cu niște pantaloni de in ecru și o cămașă
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
nu înțelegem de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
care îl asumă, dar, în general, încearcă să îl uite, fiecare după posibilități. Iar dacă, nocturn, omniprezentul labirint este contracarat de închisoare, diurn - îi este contrapusă Curtea, adică simulacrul ordinii. Curtea lui Louis XIV este un bal mascat interminabil, cu schimbări perpetue de parteneri care prind fluturi (sic!), cu neîncetate urmăriri, balete, jocuri de noroc, dar și cu crime care strigă la cer. Marchează trecerea în altă paradigmă de valori și în alt regn. La Fouquet, la Vaux-le-Vicomte, e tragic hedonism
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
experiența în judecarea evoluțiilor limbii se vădesc mai ales în felul în care autorul reușește să păstreze măsura înțeleaptă a specialistului veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său, să evite profețiile (" Nu putem prezice schimbarea lingvistică, putem doar să o recunoaștem odată ce s-a produs", p. 22) și mai ales prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs - dar e deja o judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Cristian Teodorescu Mă așteptam ca după "schimbarea schimbării" și dl Ion Iliescu și dl Năstase să capete o atitudine mai blajină față de presă. Măcar pentru a nu repeta greșeala fostului președinte Constantinescu și a cîtorva lideri țărăniști care s-au rățoit la ziariști că nu prezintă realitatea
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
Cristian Teodorescu Mă așteptam ca după "schimbarea schimbării" și dl Ion Iliescu și dl Năstase să capete o atitudine mai blajină față de presă. Măcar pentru a nu repeta greșeala fostului președinte Constantinescu și a cîtorva lideri țărăniști care s-au rățoit la ziariști că nu prezintă realitatea luminoasă
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
absurdă, este "demascat" politic și arestat. După câțiva ani, când Tudor se întoarce din detenție, articolul circulă ca nuvelă, iar "reflectarea otova", care îl costase libertatea, e văzută ca "reflectare tragică", după criteriul estetic repus între timp în funcțiune. O schimbare așadar de predicat, ca în Rățușca cea urâtă, care nu implică modificarea textului inițial, ci valorizarea lui în termeni de operă. În felul acesta, reportajul înseamnă mult mai mult decât înainte, pentru că trimite simultan la obiect și la cod, la
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
în prima sa pagină, prin titlurile de sub titulatura sa. Dar, în raport cu tehnica de lectură a Adevărului, noile haine ale acestui ziar nu sînt decît o biată formă de anesteziere a cititorilor tradiționali ai ziarului, în speranța că ei vor accepta schimbarea ca pe o ipostază a necesității. Să nu ignorăm însă că, în ziua în care și-a înnoit hainele, Adevărul a avut grijă să se asigure de un articol care să-i țină prima jumătate a paginii întîi, articol intitulat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
zero". E vorba de examenul ginecologic al unui hermafrodit, despre care aflăm abia în final că e astfel, și în momentul în care cititorul află acest lucru, Igor devine femeie, printr-o metamorfoză în chiar momentul cunoașterii. Este și o schimbare unică, la a doua lectură poanta nu mai are efect. Aici apare și interesanta temporalitate a prozelor lui Radu Preda. Majoritatea narațiunilor sunt texte "cu poantă", cu tâlc în ultimele cuvinte, cu crescendo, descrescendo, climax, anticlimax, ce vreți, destul de bine
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
simptom al ruinării răspunzînd în haos, la o primitivitate salutară, mărturie a unui Paradis sălbatic, înzestrat cu asprimi inaugurale. Crepusculul mitului edenic se preschimbă, grație acestei developări, într-o stare aurorală. Metamorfozele lumii fenomenale sînt angajate în sensul salvator al schimbării vitale, al fertilității inepuizabile: "Vîntul și iarba sfîșiindu-se,/ ca fiarele sălbatice se ling și se mușcă/ spulberîndu-se peste jnepeni și pietre" (Vîntul și iarba sfîșiindu-se). Un rol semnificativ îl îndeplinește cromatica împrospătată, regeneratoare și energizantă, care preface sumbra imagistică expresionistă
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
universul mental și social al omului arhaic" (p. 454). "Să ne ferim de o lectură retrospectivă", spune Lavastine însăși. Dar tocmai acest fel de lectură îi caracterizează cartea. O dată, pentru că încarcă momentele ulterioare de semnificații extrase din trecut, ca și cum nici o schimbare n-ar fi fost cu putință, ca și cum prezentul ar fi în întregime conținut în trecut. Problema ei adevărată nici nu e "uitarea", nerecunoașterea trecutului, ci imposibilitatea prezentului de a se debarasa de trecut, ca de un păcat originar care nu
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
vînt după piesele dramaturgului. Tipologiile clare din piesă - Béranger și Marguerite - au fost urmărite cu precădere de Victor Ioan Frunză în spectacol. Marius Bodochi și Florina Cercel acoperă schema personajelor. Lipsesc însă nuanțele, spiritul ludic - în special la Bodochi - o schimbare clară a registrelor, a relației diferite cu celelalte personaje - Regina Marie, Doctorul, Juliette, Guardul. Aici, funcționează scenic doar Irina Bîrlădeanu ca un contrapunct în Juliette, fata în casă, infirmiera și, atît cît rolul îi oferă, Marius Gâlea în Guard. Farmecul
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Grete Tartler Iluminările ca treziri A trecut un secol de când Walter Benjamin (născut în 1892) își trăia Copilăria berlineză la început de veac. Telefonul era încă o mașinărie misterioasă cu manivelă, prevestitor de schimbări fatidice, tulburător de somnolențe istorice, aducând vești din "noaptea care precede orice naștere adevărată". Birje zdrăngăneau de-a lungul canalelor, trenurile conturau - cu liniile pierzându-se în ceață - depărtarea de pierduta lentoare a metafizicii. Pașii din copilăria lui Benjamin mai
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
ai Noului Roman, cei incluși în listă, cei pe care i-am grupat la Editions de Minuit, Duras, Simon, Beckett... Pinget etc., ei s-au reînnoit în permanență, așa încît dacă urmăriți spre exemplu propria mea traiectorie, au existat vădite schimbări, unele chiar foarte radicale și în repetate rînduri. Între La Jalousie și Dans le Labyrinthe nu există decît o distanță de doi ani 1957-1959. Și totuși, sunt două cărți foarte diferite ca structură, nu aparțin nicidecum aceluiași tip de povestire
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
R.-G.: Poate schimba literatura, este singurul lucru care-i stă în putere, dar aceasta înseamnă deja foarte mult. Dacă scriitorii pot schimba literatura, pictorii-pictura, muzicienii-muzica, în cele din urmă ei schimbă lumea. R.B.: Întrevedeți în evoluțiile actuale urmele acestor schimbări fie ele și foarte discrete? A.R.-G.: Bineînțeles. Există o modificare foarte clară: aceea că Noul Roman și-a creat propriii săi cititori. Iată, public acest roman și dintr-odată zeci de mii de tineri, tineri cu adevărat (constat
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
politică de promovare a portughezei. Dar, sub acest aspect, proiectul deputatului este absolut vag. Politică de promovare înseamnă: biblioteci publice în toate municipiile din Brazilia; toate principalele ziare din Brazilia în aceste biblioteci; investiții în predarea portughezei în Brazilia, prin schimbarea metodelor, reciclarea profesorilor; predarea portughezei prin mijloacele de comunicare de masă, dar nu predarea învechită a unor mici reguli despre ce se poate sau nu se poate spune, ci cu lecturi, interpretare și producere de texte; răspândirea portughezei în lume
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
ochilor), la Erinii (șerpi) și alte simboluri elene, conturate bogat de exegeții lui Frisch, fac din lectura cărții nu numai un roman de amor-aventuri-psihologie, ci și delectare pentru erudiți. Contrastul dintre obiectivitate/spirit științific și miezul poetic-mitologic constituie "miza" cărții. Schimbarea lui Faber din tehnocrat rațional în actor pasionat, "pe mâna destinului", se petrece în etape și subtil, fiind o tălmăcire a cuvântului faber în alt sens al aceluaiași (de la tehnician la creator). Postfața semnată de Andrei Corbea sintetizează magistral această
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
indică forma unei posibile virtuți și a patriotismului în varianta sa cea mai bună. Ceea ce-l face posibil este natura sa politică. Ne trebuie mai mulți ca ei, iar o teorie mai bună ar putea juca un rol pozitiv: o schimbare a felului în care înțelegem patriotismul ne-ar putea ajuta să consolidăm acel tip de virtute de care are nevoie democrația și, mai important, să nu irosim energiile politice sau intelectuale căutând o virtute imposibilă sau periculoasă". Maurizio Viroli. Din
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
permanent) și un editorial al redactorului șef, prozatorul Radu Ciobanu, care ar merita citat pe de-a-ntregul. E vorba în el de un "obicei al pămîntului" în politica românească, aceea dintotdeauna, de a face loc clientelei de partid după fiecare schimbare de guvern. Pornind de la o scrisoare a dnei Anamaria Pop, pe care am citit-o și noi în Observatorul cultural nr. 77, dl. Ciobanu dă numele multor funcționari culturali, interni sau internaționali, îndepărtați prostește din funcții de administrația actuală. Am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
simțeau că s-a întâmplat ceva cu uriașul, o nădejde a omului fără noroc se lipi de buzunarele fiecăruia, clocind acolo închipuiri colorate și vesele...” Întâmplarea are loc primăvara și poate fi pusă pe seama reînvierii naturii ca un șoc al schimbării timpului, ca o halucinație primăvăratică... Există în această poveste ca și în toate celelalte frumoase pagini care creează o atmosferă adecvată răsfrângerilor imaginarului. Imagini datorate unui poet al naturii: „e o stare fecundă în aer, plesnesc frunzele în taina mugurilor
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]