876 matches
-
a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această movilă de vreascuri împlântă Sciții un vechi iatagan de fier, ce se zice a fi închipuirea zeului Marte, și acestui iatagan oferă Sciții în fiecare an jertfe de vite și cai. Tot acestui chip jertfesc ei și câte unul din suta de prinși făcuți in răsboi, nu ca jertfe ordinare, dar cu ceremonii deosebite. După ce au turnat vin pe capul prinșilor ei îi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
membre și le lasă acolo,unde au căzut, așa despărțite de trunchi. Apoi jertfesc jertfe ordinare și se retrag. Ei nu jertfesc niciodată porci, ba nici vor să crească de aceștia în țară» (IV, 62, 63). Expedițiunea lui Darius în contra Sciților arată în cea mai vie lumină starea socială a poporului scit. De pe timpul regelui med Ciaxares, sub care Sciții sunt arătați ca năvălind în împărăția Mezilor, si ținând-o în stăpânire timp de 28 de ani, ei urmau regulat incursiunile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
trunchi. Apoi jertfesc jertfe ordinare și se retrag. Ei nu jertfesc niciodată porci, ba nici vor să crească de aceștia în țară» (IV, 62, 63). Expedițiunea lui Darius în contra Sciților arată în cea mai vie lumină starea socială a poporului scit. De pe timpul regelui med Ciaxares, sub care Sciții sunt arătați ca năvălind în împărăția Mezilor, si ținând-o în stăpânire timp de 28 de ani, ei urmau regulat incursiunile lor în bogatele și cultele state ale Asiei. Imperiul Mezilor fiind
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ei nu jertfesc niciodată porci, ba nici vor să crească de aceștia în țară» (IV, 62, 63). Expedițiunea lui Darius în contra Sciților arată în cea mai vie lumină starea socială a poporului scit. De pe timpul regelui med Ciaxares, sub care Sciții sunt arătați ca năvălind în împărăția Mezilor, si ținând-o în stăpânire timp de 28 de ani, ei urmau regulat incursiunile lor în bogatele și cultele state ale Asiei. Imperiul Mezilor fiind răsturnat de acel al Perșilor, al 3-lea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
28 de ani, ei urmau regulat incursiunile lor în bogatele și cultele state ale Asiei. Imperiul Mezilor fiind răsturnat de acel al Perșilor, al 3-lea împărat de după Cyrus, Darius I Histaspes, se hotărăște de a pedepsi vecinicile incursiuni ale Sciților printr-o expediție făcută chiar în țara acestora. Fiind însă că drumul prin Asia către țara Sciților era plin de greutăți, Darius se hotărește ai ataca prin Europa și trece Bosforul tracic pe un pod de vase construit de arhitectul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fiind răsturnat de acel al Perșilor, al 3-lea împărat de după Cyrus, Darius I Histaspes, se hotărăște de a pedepsi vecinicile incursiuni ale Sciților printr-o expediție făcută chiar în țara acestora. Fiind însă că drumul prin Asia către țara Sciților era plin de greutăți, Darius se hotărește ai ataca prin Europa și trece Bosforul tracic pe un pod de vase construit de arhitectul Mandrocles din Samos (IV, 87). Grecii din Asia minoră, care urmau pe regele pers in expediția lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a așterne un pod și peste acest fluviu, ceea ce și făcură în punctul unde el se împarte în mai multe brațe (IV, 89), deci prin apropiere de Tulcea, Darius trece cu imensa lui armată în Sciția, atingând sudul Basarabiei actuale. Sciții trimiseră deputați la toate popoarele învecinate: Agatirșii, Neurii, Androfagii, Melanchlenii, Gelonii, Budinii și altele multe și le îmbiară la unire contra dușmanului comun. Unele din popoare fagăduiră ajutorul cerut; altele, mustrând pe Sciți pentru că ei prin prădăciunile lor in Persia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
armată în Sciția, atingând sudul Basarabiei actuale. Sciții trimiseră deputați la toate popoarele învecinate: Agatirșii, Neurii, Androfagii, Melanchlenii, Gelonii, Budinii și altele multe și le îmbiară la unire contra dușmanului comun. Unele din popoare fagăduiră ajutorul cerut; altele, mustrând pe Sciți pentru că ei prin prădăciunile lor in Persia atrăseseră răzbunarea regelui, refuzară a lua parte la luptă. Sciții se hotărâră atunci a se retrage înlăuntrul țării lor și a pustii totul în calea lor, astupând fântânele și arzând fânațele. Darius urmărește
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Melanchlenii, Gelonii, Budinii și altele multe și le îmbiară la unire contra dușmanului comun. Unele din popoare fagăduiră ajutorul cerut; altele, mustrând pe Sciți pentru că ei prin prădăciunile lor in Persia atrăseseră răzbunarea regelui, refuzară a lua parte la luptă. Sciții se hotărâră atunci a se retrage înlăuntrul țării lor și a pustii totul în calea lor, astupând fântânele și arzând fânațele. Darius urmărește în zadar pe Sciți până in țara Budinilor, unde dă foc unui oraș de lemn părăsit de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prădăciunile lor in Persia atrăseseră răzbunarea regelui, refuzară a lua parte la luptă. Sciții se hotărâră atunci a se retrage înlăuntrul țării lor și a pustii totul în calea lor, astupând fântânele și arzând fânațele. Darius urmărește în zadar pe Sciți până in țara Budinilor, unde dă foc unui oraș de lemn părăsit de locuitori și, ajungând pe marginele fluviului Oarus (Wolga ?) pune, să se zidească aici opt forturi la o îndepărtare unul de altul de câte 60 de stadii, din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
marginele fluviului Oarus (Wolga ?) pune, să se zidească aici opt forturi la o îndepărtare unul de altul de câte 60 de stadii, din care se vedeau încă ruine pe timpul lui Herodot (IV, 124). Darius, văzând că nu poate da de Sciți, se pregătea să se întoarcă îndărăt, când primi de la Sciți o stranie solie. Un trimis scit remise regelui o pasăre, un chițcan, o broască și cinci săgeți, cu ordinul de a le lăsa fără ai da nici o explicație. Mândrul rege
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
forturi la o îndepărtare unul de altul de câte 60 de stadii, din care se vedeau încă ruine pe timpul lui Herodot (IV, 124). Darius, văzând că nu poate da de Sciți, se pregătea să se întoarcă îndărăt, când primi de la Sciți o stranie solie. Un trimis scit remise regelui o pasăre, un chițcan, o broască și cinci săgeți, cu ordinul de a le lăsa fără ai da nici o explicație. Mândrul rege al Persiei tâlcui această solie după dorința inimii lui, anume
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
altul de câte 60 de stadii, din care se vedeau încă ruine pe timpul lui Herodot (IV, 124). Darius, văzând că nu poate da de Sciți, se pregătea să se întoarcă îndărăt, când primi de la Sciți o stranie solie. Un trimis scit remise regelui o pasăre, un chițcan, o broască și cinci săgeți, cu ordinul de a le lăsa fără ai da nici o explicație. Mândrul rege al Persiei tâlcui această solie după dorința inimii lui, anume că Sciții supuneau lui pământul, apa
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
stranie solie. Un trimis scit remise regelui o pasăre, un chițcan, o broască și cinci săgeți, cu ordinul de a le lăsa fără ai da nici o explicație. Mândrul rege al Persiei tâlcui această solie după dorința inimii lui, anume că Sciții supuneau lui pământul, apa, aerul (sub forma păsării) și armele lor. Un servitor însă de a lui Darius, Gobrias, care cunoștea limba simbolică a Sciților, dădu acestei solii o cu totul altă interpretare, anume că: «dacă schimbându-vă în păsări
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nici o explicație. Mândrul rege al Persiei tâlcui această solie după dorința inimii lui, anume că Sciții supuneau lui pământul, apa, aerul (sub forma păsării) și armele lor. Un servitor însă de a lui Darius, Gobrias, care cunoștea limba simbolică a Sciților, dădu acestei solii o cu totul altă interpretare, anume că: «dacă schimbându-vă în păsări nu veți scăpa prin văzduh, sau prefăcându-vă în chițcani nu vă veți vârî sub pământ, sau devenind broaște nu veți sări în bălți loviți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
schimbându-vă în păsări nu veți scăpa prin văzduh, sau prefăcându-vă în chițcani nu vă veți vârî sub pământ, sau devenind broaște nu veți sări în bălți loviți de aceste săgeți nu vă veți mai întoarce înapoi.» (IV,132). Sciții însă pe de altă parte știind armata lui Darius slăbită prin lipsa proviziunilor, propun grecilor ce rămăseseră spre paza podului să-l strice și, lăsând pe Darius închis in Sciția, să redobândească libertatea lor. Tiranii însă din orașele Asiei minore
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se unelteau la spatele său, se grăbește a trece Istrul și apoi Helespontul în Asia înapoi. (Herodot, IV, 118-145). Această expediție se întâmplase pe la începutul secolului al Vl-lea, 513 înainte de Hristos. Din toată această descriere a lui Herodot rezultă că Sciții erau popoare cu totul barbare, nomade și deci în stadiul cel întâi al culturii. Crâncene scene se petreceau pe atunci sub același cer care înveselește și astăzi cîmpiile noastre și același soare, aceleași stele luminau adeseori jertfele omenești făcute unor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
omenești făcute unor zei monstruoși. Astăzi s-au schimbat lucrurile în totul, și un popor așezat se trudește spre civilizația ce încolțește pe bogatele-i ogoare. Nicio legătură nu pare a mai uni pe românul de astăzi cu vechiul barbar scit: și cu toate aceste să nu uităm că în sângele poporului român s-a amestecat poate și câte o picătură din acel al nomazilor sciți și că poate in adâncul sufletului său mai răsună uneori sălbaticele acorduri ce încântau odată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ogoare. Nicio legătură nu pare a mai uni pe românul de astăzi cu vechiul barbar scit: și cu toate aceste să nu uităm că în sângele poporului român s-a amestecat poate și câte o picătură din acel al nomazilor sciți și că poate in adâncul sufletului său mai răsună uneori sălbaticele acorduri ce încântau odată pe strămoșii săi. Am arătat mai sus cum Agatirșii locuiau in Transilvania. Fiind țara ocupată de ei muntoasă și plină de păduri, viața nomadă devenea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un indiciu despre stabilitatea acestui popor, acolo unde spune că departe de Dunăre peste Carpați ar fi foarte multe albine, ceea ce am văzut că nu se poate raporta decât la țara Agatirșilor. Asupra cultivării albinelor de către această ramură a poporului scit, pe care natura țării ocupate o silise să apuce mai curând pe calea culturii, mai posedăm încă o notiță de mult preț culeasă de Elian, naturalist ce trăia in secolul al IV-le după Hristos, dintr-un autor grec, contemporan
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Elian că «ar merita cea mai deplină încredere, căci el ar fi cunoscut lucrurile din propria-i experiență și nu după nesigure povești ca Herodot.» Acest scriitor atât de bine informat asupra Sciției, iată ce spune despre cultura albinelor: «La Sciți frigul e nesupărăcios pentru albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
atât de bine informat asupra Sciției, iată ce spune despre cultura albinelor: «La Sciți frigul e nesupărăcios pentru albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea trebuia să se afle la ramura așezată a acestui neam, laAgatirșii din Transilvania. Este destul de curios față cu această
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea trebuia să se afle la ramura așezată a acestui neam, laAgatirșii din Transilvania. Este destul de curios față cu această împrejurare, ca marca districtului celui mai apusean a fostei Valachii, acel al Mehedinților să fie o albină, si
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai vechi ai Daciei și acei de astăzi, precum am găsit mai sus continuitatea cea izbitoare în denumirile geografice. Agatirșii însă după cât se vede cultivau și via si cunoșteau deci fără îndoială și cultura pământului. Herodot ne spune anume că Sciții aveau obiceiul de a bea vin curat și se spunea în Grecia că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de a bea vin curat și se spunea în Grecia că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă una pregătită tot din lapte, nu puteau să aibă vinul ca băutură obișnuită și Herodot ne spune chiar că vinul se întrebuința la Sciți numai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]