794 matches
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > CULPABILITATE Autor: Cruți Cristian Publicat în: Ediția nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Te întronez în versuri,scumpă regina goală! Goală de palate,ținuturi și ruine. Ci te supun în trup, o sclava senzuala. Din fire ești regina,dar numai peste mine! Să nu zâmbești! Pedeapsă e surâsul, Că orice inocentă dulce atingere! Că mă condamni nu să iți fiu supusul, Ci inocența-mi o condamni la stingere. Din mine ceri poetul care
CULPABILITATE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346904_a_348233]
-
te pretinde cu tăria unui zeu. Izvor dezlănțuirii ți-e predarea, -ți sunt câmp de luptă coapsele și sânii Și te-nrobesc în brațe cu ardoarea Cu care pedepseau demult pe robi,stăpânii. Supune-te , regina! Menită-mi ești că sclava Din ceasul când mi-ai inspirat gândiri lascive! Da,mușcă-ti buzele fierbinți de-amor și lavă, Fă-mă Pompei simțirii-ți instinctive! Mă ard în gânduri sânii-ți! Vinovato! Că te dezici cu știința în voie, de sfiala. Și
CULPABILITATE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346904_a_348233]
-
Scentul de nous ce fin e!Iar ... VI. CULPABILITATE, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1056 din 21 noiembrie 2013. Te întronez în versuri,scumpă regină goală! Goală de palate,ținuturi și ruine. Ci te supun în trup, o sclavă senzuală. Din fire ești regină,dar numai peste mine! Să nu zâmbești! Pedeapsă e surâsul, Ca orice inocentă dulce atingere! Că mă condamni nu să îți fiu supusul, Ci inocența-mi o condamni la stingere. Din mine ceri poetul care
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
meu. Pedeapsa-ți este demonul din mine Ce te pretinde cu tăria unui zeu. Izvor dezlănțuirii ți-e ... Citește mai mult Te întronez în versuri,scumpă regină goală!Goală de palate,ținuturi și ruine.Ci te supun în trup, o sclavă senzuală.Din fire ești regină,dar numai peste mine!Să nu zâmbești! Pedeapsă e surâsul,Ca orice inocentă dulce atingere!Că mă condamni nu să îți fiu supusul,Ci inocența-mi o condamni la stingere.Din mine ceri poetul care
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
un fiu Relu, prieten cu fiica jandarmului, Lucica, ambii de vârstă apropiată așa că familiile aduceau și copii. Am observat din primul moment că Relu suferea serios de boala; „Cime mi-s eu”, iar Lucica era tratată de el ca o sclavă. Lucica rezista însă dârz și-l ținea la distanță. Asta a favorizat însă apropierea ei de mine, povestindu-ne unuia altuia necazurile. De Madam Nicolau este legată prima mea experiență erotică. Ea era o persoană impozantă, mereu impecabil îmbrăcată nu
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
dor pașii-ți grei, când spre neguri se scurg, Luând pe tălpi anii mei și povești de amurg?... Cum să gust din livezi dulce-al toamnelor dar, Dacă râzi când îmi vezi mâna-ntinsă-n zadar... Când iubirea îmi ții sclavă-n cuiburi de cuci, În zadar toamnă-mi vii și spre iarnă te duci! Referință Bibliografică: DURERILE TOAMNEI / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate
DURERILE TOAMNEI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375203_a_376532]
-
discuri cu muzică folk interpretată de Tatiana Stepa au apărut postum. „Copaci fără pădure”, „Dă, Doamne, iarnă”, „Galbenă gutuie”, „Femeia de lut”... sunt câteva din duioasele cântece glăsuite de către Tatiana Stepa, lin ca un susur de plâns! Muncim, ca niște sclave, zi de zi, Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu, Și condamnarea de-a ne urâți, Chiar voi, ce ne iubiți, ne-o dați, mereu. Stăm în picioare, încă de cu zori, Și vă mirați că nu mai sunt subțiri
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
ovală cu scaune din lemn de fag, tapițate, elegante și confortabile, cu spătar înalt. Eu și Ovidiu ne-am așezat față în față pe lateralele mesei, iar mătușa în capul mesei, cum îi plăcea să stea de obicei. Mătușa era sclava detaliilor și a pedanteriei când venea vorba de aranjat masa. Fie că dejuna singură sau cu zece persoane, aceasta arăta în orice moment al anului ca masa festivă de Crăciun. Nici acum nu era diferit, fața de masă din bumbac
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
mă trezesc la realitate și-mi șoptesc... „este doar o amintire dintre atâtea amintiri, nu mai visa, a fost cândva”! Mă eliberez din captivitate, revin la realitate și vreau să fac pace cu nestăvilite-mi dorințe, nu vreau să devin sclava unei vechi iubiri, să mă mistui și să mă distrug, tot dorind mai mult, mai mult. Timpul nu-l mai simt, nu-l mai știu, și chiar n-am habar, de-mi este prieten sau mi-este dușman, dar senzația
DOAR O AMINTIRE... de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379200_a_380529]
-
stradă și-acolo văd O gloata ce-mi întinde, În negre mini, un car de măști Să schimbe șunt menite. Șunt măști mai albe, măști mai vii, Pentru aur și slavă, Șunt măști mai triste argintii Să te prefacă-n sclava. Eu ies în stradă, dar nu văd Un om ca să n-o poarte, Mi-e greu, mă pierd si-ncep să strig Căci știu că nu mi-esti frate! Mă-nchid în odăița mea și sper Ca poate-i vis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369138_a_370467]
-
Eu ies în stradă și-acolo vădO gloata ce-mi întinde,În negre mini, un car de măștiSă schimbe șunt menite.Sunt măști mai albe, măști mai vii,Pentru aur și slavă,Șunt măști mai triste argintiiSă te prefacă-n sclavă.Eu ies în stradă, dar nu vădUn om ca să n-o poarte,Mi-e greu, mă pierd si-ncep să strigCăci știu că nu mi-esti frate!Mă-nchid în odăița mea și sperCă poate-i vis, că poate ... Există
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369138_a_370467]
-
stradă și-acolo văd O gloată ce-mi întinde, În negre mîni, un car de măști Să schimbe sunt menite. Sunt măști mai albe, măști mai vii, Pentru aur si slavă, Sunt măști mai triste argintii Să te prefacă-n sclavă. Eu ies in stradă, dar nu văd Un om ca să n-o poarte, Mi-e greu, mă pierd si-ncep să strig Căci știu că nu mi-esti frate! Mă-nchid in odăița mea și sper Că poate-i vis
MĂŞTILE de TANEA ROMAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369135_a_370464]
-
spui, Dacă mai știi Când și unde Ne-am văzut întâi; Ce ne-am vorbit În mod șoptit Pe coridor Sau pe alei? - Ceva de-amor Sub vechiul tei, Pe-o bancă șuie ‘n seară târzie. Păream bolnavă Ca o sclavă; Zăceam aici De săptămâni - Etaju-ntâi, Salonul cinci. În miez de noapte Tot în șoapte, Neavând somn, La telefon Te apelam, Că te iubeam Și până-n zori Mă luau fiori. ... Aș vrea să știu Dac-o speranță În loc pustiu Poate da
AȘ VREA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374267_a_375596]
-
Acest stat era Dacia. Ea se întindea de la Tisa pînă la Carpați și Dunăre, de la Nistru pînă la Marea Neagră. Locuitorii acestei țări erau dacii, poporul cel mai războinic, cel mai curajos și cel mai liber din vremea cînd Roma era sclava lui Augustus. Dacii erau originari din provincia Josebas sau Margiane din Persia. Locuitorii acestei regiuni se numeau derbices și daes, iar dacii purtau și ei același nume. Erau curajoși, drepți, sobri, puternici. Preferau moartea dominației străine și erau mult diferiți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de filosofie politică, venite din străinătate. În primul capitol al cărții sale, consacrat "timpului îndepărtat al Daciei", Kogălniceanu îi prezintă pe daci "ca pe poporul cel mai războinic, cel mai curajos și cel mai liber din vremea cînd Roma era sclava lui Augustus". Tema curajului războinic revine în punerea în scenă a războaielor contra turcilor din secolul al XV-lea, un fel de epopee crudă: "Valahii nu își pierduseră încă dorința de a lupta. Pe vreme de pace, ei se antrenau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
le subjuga, le captiva, le aspira, le strivea pe pînză. După ce, de-a lungul nopții, le storsese esența, le arunca lipsite de sîngele vital. Ca un vampir, la răsăritul soarelui." "Frîngea rezistența femeilor și materia, pentru a le transforma în sclave." "Pudoare și impudoare, vitalitate și moarte, violență și sensibilitate, provocare și naivitate, făcea să vibreze toate aceste corzi cu o intensitate care îi iradia pe toți cei ce se apropiau de el." Reproșurile îndurerate ale Marinei: "Cînd puteam să ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căreia cerurile pătrată formă 76 cu-o linie-i dădură, Triunghiuri, cuburi 77 separă elementele în legături finite 78. 170 Mulțimi fără de număr lucrează ne-ncetat: piatră sfărmata E pusă în culcușuri de mortar amestecat cu cenușile lui Vala. Aspră muncă; sclave mortaru-l calcă în picioare, silnicite. Douăsprezece săli după numele celor doisprezece fii ai săi alcătuiau Zidirea minunată, și trei Centrale Domuri după Numele 175 Celor trei fiice ale lui erau încercuite de cele douăsprezece luminoase săli. Fiece sală era înconjurată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-n Sumbru caos; Los între timp și Enitharmon s-au născut, 260 Dar cum, nu stiu; apoi uitarea întru totul mă-nvălui Pentru un timp, nici nu-mi mai amintesc nimic pînă ce stat-am Lîngă Los în Ocnița întunecoasa, sclava în chipuri ale vegetației După cum fost-a Voia lui Luváh, care-a luat Locul Veșnicului Om și l-a înfrînt. Dar tu, Nălucă-ntunecată, 265 Poți să găsești o cale să pedepsești pe Vala în înfocata-ți miazăzi, Jos s-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
capo dell'empio. Jeremiah XXX Tabloul 1. Palatul din Babilon. În palatul lui Nabuccco din Babilon, Abigaille a găsit un pergament care ar putea să-i cauzeze ruină, deoarece certifică că ea nu este fiica lui Nabucco, ci copilul unei sclave (Ben io t'invenni, o fatal scritto!...). Ea jură să se răzbune pe Nabucco și pe moștenitoarea lui legitimă, Fenena. Plină de melancolie se gândește că dragostea pe care o resimte pentru Ismaele ar putea să-i schimbe viața (Anch
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că Fenena a eliberat prizonierii evrei. Ca urmare a trădării Fenenei, autoritățile au decis să ofere surorii sale - Abigaille - tronul Babilonului, anunțând în același timp poporul că regele lor a căzut în lupta. Abigaille exulta gândindu-se că fiica unei sclave va avea acum totul la picioarele ei (Salgo già del trono aurato). Tabloul 2. Un hol din Palatul din Babilon. Într-un alt loc din palat Zaccaria se roaga Domnului pentru a i se conferi darul să-i convingă pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În mod similar Dumnezeu va spulberă armata inamica cu aceeași putere și autoritate. Aria Anch'io dischiuso un giorno din actul ÎI Rezumat : Abigaille a găsit un document care probează că ea nu este fiica lui Nabucco, ci a unei sclave care fusese una din soțiile lui Nabucco și care fusese condamnată la moarte pentru nașterea ei. În recitativul care precede aria, Abigaille descrie dorința ei de răzbunare, dar în momentul când își începe aria își schimbă starea de spirit și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a avut loc la 25 Octombrie 1848 la Teatro Grande de la Trieste Acțiunea Operei Locul acțiunii: o insulă în Marea Egee și orașul turcesc Coron la începutul secolului 19 Personaje: Corrado, un căpitan de pirați (tenor); Medora, iubita să (soprana); Gulnara, sclava favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron (bariton); Giovanni, un pirat (baș); Selimo un aga (tenor); un eunuc (tenor); un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Corrado, un căpitan de pirați (tenor); Medora, iubita să (soprana); Gulnara, sclava favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron (bariton); Giovanni, un pirat (baș); Selimo un aga (tenor); un eunuc (tenor); un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de corsari cântă despre libertate, despre viața glorioasa pe care o duc. Corrado, un tânăr nobil grec aflat în exil, căpitan de corsari, îi privește aprobativ (Tutto părea sorridere ...). Giovanni
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
niciodată și îl implora să nu o părăsească (duetul E pur tristo ....Quando assente). O lovitură de tun anunță momentul îmbarcării. Corrado îi promite că se va întoarce și părăsește încăperea. Actul ÎI Tabloul 1. O cameră din harem. Gulnara, sclava favorită a Pasei Seid, tânjește după libertatea pierdută și își exprimă ură pe care o nutrește în secret pentru Pasă Seid ( Vola talor dal carcere.... Ah conforto è sol la speme ). Sosește un emisar care îi comunica că Pasă Seid
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
TDK 2006 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Riccardo Chailly Violeta Urmana, Ildikó Komlósi, Roberto Alagna, Carlo Guelfi, Giorgio Giuseppini Orchestră și corul operei La Scală Decca 2007 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Memphis și Theba în Egipt; epoca faraonilor Personaje: Aida, sclava fiicei faraonului, Amneris (soprana); Radames, condotier în gărzile egiptene (tenor); Amneris, fiica regelui Egiptului (mezzosoprana); Amonasro, regele Etiopiei și tatăl Aidei (bariton); Ramfis, Marele Preot al Egiptului (baș); Regele Egiptului (baș); Marea Preoteasa (soprana); Un mesager (tenor); preoți, preotese, căpitani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]