412 matches
-
moară, trebuie că pentru această faptă să facă penitenta timp de cinci ani"75. În practică, tentativă de suicid era tratată mai degrabă cu compasiune decât cu severitate. Martin din Tours a reînviat cu rugăciuni și contact corporal un tanar sclav (seruulus) care încercase să-și pună capăt zilelor cu un ștreang și care aparent nu a suferit ulterior nicio pedeapsă 76. Există multe referiri în literatura medievală la eroi care la un moment dat au contemplat ideea de suicid, si
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
azi Ellada. Latinul furt și turca oaste, Vai, scutu-i sparg, i-aduc năpaste ! . . . Pe marmuri, sus, la Sunium Mă duceți, ca să plîng cu valul, Ca lebăda să cînt acum, Murind și părăsindu-și malul, Căci nu mă-ndur în țară sclavă ! Vărsați-mi cupa, că-i otravă ! 14 Pe lîngă apelurile la adresa categoriilor educate ale cetățenilor lui, guvernul britanic avea motive practice de a intra în conflict. Comerțul ei din Mediterana fusese prejudiciat de evenimentele din Grecia. În afară de aceasta, Marea Britanie se
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Dar se știe, cel puțin de când poezia damnată a intrat în canon, că ucidem ceea ce iubim, așa se întâmplă, nu se poate altfel. În comunism, natura trebuia învinsă, pusă să slujească la voia comisarilor. Nu ocrotitoare și dispensând daruri, ci sclavă și stoarsă, până la expirare. Dacă numai comunismul ar fi avut acest cusur, natura încă s-ar fi salvat, căci nu o mie de ani, ba nici o sută n-a rezistat barbarul bolșevism. Numai că și învingătorul acestuia, zglobiul, pofticiosul, intrepidul
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
nici o precauție sau ezitare, Sebastian. Natura masochistă a relației dintre cei doi - relație recunoscută aici, în proiecția ei romanescă, fără nici un echivoc - este clară. Simultan cu sclavia, apare însă și o compensare: eroul se simte foarte bine ca supus sau sclav al lui Blidaru, pentru că alături de acesta se află în miezul problemelor universale, într-un adevărat comandament strategic al lumii, de unde Blidaru îi arată pe hartă "centrele de criză" (Austria, care refuză Anschluss-ul, de pildă) și unde așteaptă, ca la un
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
togelor imaculate zvârlite peste umăr cu disprețul aristocrat, insuportabil, al celor liberi din născare, părând a fi legați ca niște sclavi de propriile lor opreliști de castă, orgolioasele caste îngrădind cursul viu și întortocheat al vieții, cum este ea, nici sclavă, nici liberă: viața, pur și simplu, capricioasă, parșivă, vicleană, măturând orice înjghebare, fie ea cât de semeață în aparența ei de nezdruncinat. Fiindcă, asta era - realitatea, jertfită pe altarul mincinos al aparenței... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
războinic profesionist, care, în cunoștință de cauză, urăște războiul - e obligat de viață să intre în luptă; într-o atmosferă de epopee națională, cu mic cu mare, lumea pleacă la război; voluntarii sînt recrutați și din biserici și din cîrciumi; sclavilor negri li se promite eliberarea, după 12 luni de luptă, dar ei continuă lupta și după ce sînt liberi; invadatorii englezi trec femei și copii prin foc și sabie (englezii sînt puși într-o lumină atît de proastă, încît un critic
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
ne pot înfiora retrospectiv: "Curentul gîndirist a îndeplinit cu conștiinciozitate Ťcomanda socialăť a hitleriștilor de a lucra la dezarmarea națională a poporului român în vederea transformării lui întîi în furnizor de carne de tun, iar mai apoi într-una din națiunile sclave ale imperiului mondial visat de Ťsupraoameniiť hitleriști". Sau: " Acelorași scopuri le-au servit și teoriile unui alt filosof burghez, la modă în anii dinaintea celui de al doilea război mondial: Lucian Blaga. În publicistica noastră s-a mai scris despre
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
Zubașcu este o lungă istorie de frustrări și revolte. Totul în scrisul său este un strigăt de protest împotriva vicisitudinilor propriei sale vieți, nedreptății la care a fost supus de-a lungul timpului, dar și a degradării unei societăți devenită sclavă a progresului tehnologic. Singurele momente de respiro și de normalitate sunt cele în care poetul se referă la iubirea pentru soția sa. Cu puține excepții și acestea sunt văduvite de intimism. Tonul este adesea excesiv de patetic, hiperbola cosmică, figura de
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
craniu. Eretici corbii penele agită Și pe clopotnițe în danțul straniu Cu gheara scriu versete în hittită. Pierdu-i samariteanca/ cea dogită Ca muntele din care scoți uraniu Seismele și inspirata lavă: Moldava miazănoapte/ transfocare. În flama unghiului o piatră sclavă Îndepărtându-se de lege speră Din forme de asceză efemeră A trupurilor meta/ lepădare.
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
și de ansamblu. În prozele sale, strânse târziu într-un volum (În potriva veacului. Textele de avangardă (1926-1932), ediție îngrijită de Mariana Macri și Dorin-Liviu Bîtfoi, prefață de D.-L. Bîtfoi, Ed. Compania, 2005), eul narator este hipertrofiat, are Natura "sclavă" la picioarele lui. El este un medium al soarelui, care vorbește prin intermediul său oamenilor, și dovedește o capacitate comprehensivă supraumană, de ființă seculară: "rostul acesta eu l-am pătruns de veacuri" (Tratat practic și teoretic despre soare). Naratorul se identifică
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
germană are aici mai puțină importanță în ciuda aducerii în discuție a eposului german cu Cântecul Nibelungilor din care este decupat episodul iubirii dintre Brunhilda și Siegfried. În film, Brunhilda a devenit Broomhilda (Kerry Washington), soția lui Django, la rândul ei sclavă pe plantație. Un mic ictus ironic se află și aici, - „broom” - mătură, dar și cu sensul de vrăjitoare în argou - însă nu ne aflăm tocmai în Valhalla cu istoria noastră, ci în Candieland. Ca și colonelul Landa, doctorul Schultz are
Sânge și manieră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3970_a_5295]
-
ceremonialul încoronării și al detronării. Concomitent se face și o referire la Saturnaliile romane, în care, după cum arată James George Frazer, în Creanga de aur, "pe o anumită perioadă (17-23 decembrie) orice restricție era înlăturată și toate libertățile îngăduite, încît «sclavul putea să-și ocărască stăpînul, să se îmbete la fel ca mai marii săi, să stea la masă cu ei...». Lumea petrecea după placul inimii, legile erau abrogate și «întreaga populație se deda unei veselii și voioșii ieșite din comun
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
fals acest vals/ și ești greu mon amour ca un lemn ca un mort// rotitor somnolent raz-dva-tri valsu' slav/ obrazul pe umărul tău să mi-l culc/ și să-ți spun te iubesc și să-ți spun că-ți sunt sclav/ și sunt roșu 'n obraji și ușor ca un fulg/ "cette valse est un vin que j'ai bu dans tes bras" (Cf. Louis Aragon, Elsa-Valse) dansez fals însă nu îți aud azi reproșul/ te iubesc nu surîde și nu
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
de comedie, 30 Seconds, dar și pentru rolul ei că Maria Muhary în "Underbelly IIUnderbelly: A Tale of Two Cities. Cea de-a treia actrița care va ”lovi” în ultimul sezon al serialului Spartacus, în rolul unei frumoase și tinere sclave, este Gwendoline Taylor, în vârstă de 25 de ani, s-a născut în Noua Zeelandă, si s-a făcut remarcată în serialul "Go Girls". Cu o poveste captivantă, personaje interesante, scene de luptă violente și multe momente de nuditate, Spartacus a
Ce femei vor ”lovi” în ultimul sezon Spartacus () [Corola-journal/Journalistic/66546_a_67871]
-
elevii colegiului au demonstrat nivelul înalt al pregătirii lor și valoarea îndrumătorilor lor în pregătirea individuală și de ansamblu, aici fiind de amintit contribuția profesoarei Lăcrămioara Pauliuc în pregătirea riguroasă a celor două momente corale celebre din operele verdiene, Corul sclavilor evrei din Nabucco și Corul țiganilor din Trubadurul. Un moment surpriză l-a constituit interpretarea în primă audiție de către Corul și Orchestra Colegiului „Dinu Lipatti” a imnului liceului compus de profesorii Valentin Mandric și Tudor Paladi. Seara s-a încheiat
Omagiu lui Dinu Lipatti by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83890_a_85215]
-
socoteală pentru toate aceste lucruri urâte și pentru toate suferințele noastre. Contrar celor spuse de MISA în public, știm că oamenii tăi mituiesc judecătorii și procurorii, știm că toate firmele MISA (cu tipografia în frunte !) activează ilegal, la negru, cu sclavi yoghini ! Sclavii însă nu își pot da demisia. Sclavii doar se cumpără și se vând. Dragă Grieg, ne-ai vândut lui Neacșu Cristian, lui Nicu Catrina, lui Iulia, lui Costică, lui Cristi Ion, lui Lăcrămioara, Edi Franți, Monica Dascălu, Teo
Adepții MISA se revoltă. Dezvăluiri uluitoare- Vezi scrisoarea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77432_a_78757]
-
un curier ce pleacă la Mogoșoaia trebuie să vă trimit aceste cuvinte spre a vă exprima ce mi-ar fi, poate, mai greu să rostesc decât să scriu din cauza unui soi de deformări ce explică curioasa îndeletnicire ai cărei fericiți sclavi suntem. Mulțumită dumneavoastră m-am bucurat la Mogoșoaia, la 2 iulie, de o ospitalitate ce depășește fastul și curtoazia pentru a se învecina cu profundele izvoare ale carității creștine, simțind că o primesc din partea unui suflet cu experiența durerii 5
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
printre care acela de a coborî în arenă să înfrunte fiarele. Înfruntarea cinematografică se produce în inima amfiteatrului din centrul Romei (vezi Forumul recreat digital). Aici - urmînd sfaturile cinicului proprietar de luptători - Oliver Reed, admirabil în acest cîntec de lebădă, sclavul gladiator cîștigă simpatia maselor din tribune, intoxicate cu ludi circenses. Diversiune organizată prin care un ritual funerar a degenerat într-o formă criminală de exacerbare a violenței gratuite, stupefiant spectacol al unei grandori maladive, manieră de întreținere a unei patimi
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
pulsează; o carte vie monstruoasă, cu file groase cît pereții, umede, (...) și aceste file groase devoră, ca niște guri lacome de pești, cărți, cărțile bibliotecii de deasupra." Mircea, un Don Quijote poet, fără iubită, demiurg al lumii sale livrești, captiv și sclav al acesteia, sfîrșește prin a o distruge cu ajutorul cărții care a creat-o. O astfel de distrugere a cărților trimite cu gîndul la Urmuz care sesizează criza literaturii tradiționale și face o apologie a devorării acesteia de către bizarele sale personaje
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
mai de folos decît orice rezistență, care tot acolo duce, povestea celor trei vipere care au poftit împărăția lumii. Primele două, una ținînd batjocura și ura, cealaltă crima, pierd înfruntarea cu ultima: "ŤDestulť - a zis a treia. ŤCer domnia!/ Voi sclavelor, suiți-mă pe tron/ Și ca'n trecut, în clipa când ordon,/ Să-mi împliniți porunca. - Sunt prostia!ť". Dintre tălmăciri, din Rilke, Baudelaire, Schaukal, Klabund, Mühsam, Endre, Petzold, Spitteler, Beer-Hofmann, o rețin doar pe aceea la O, Doamne, ce-
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
Începutul poveștii se află la Freud și la textul său despre „Bărbatul Moise” care, presupus egiptean, își dă seama că nu are nicio șansă să-și pună în practică, acolo, credința monoteistă a lui Aton-Soarele și se aliază cu poporul sclav al iudeilor pentru a-i scoate din Egipt și a-i învăța pe ei noua religie. Îi deprinde cu rigorile monoteismului și îi transformă în „heteroegipteni”, punînd pentru prima oară problema instabilității „spiritului” și a lui „Unu”: eu sau celălalt
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
mai înalt nivel ideologic sovietic, trecută în normă de către N.K.V.D., ca armă de prevedere: ceea ce mergea bine ducea, inevitabil, la capitalism! Nu era, așadar, o glumă și nici o farsă sinistră, ci o tristă necesitate a comunismului de a fi mereu sclav lipsurilor, sincopelor, transformărilor. Pe un asemenea raționament, de ce am pune capăt succeselor Universității Spiru Haret, unei atât de înfloritoare afaceri, în loc să ne mândrim că doar în Mexic mai ființează o universitate cu un număr așa de mare de cursanți, în
Dai un ban… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7076_a_8401]
-
puternică! 4. Pentru că nouă ne e scârbă de țara noastră. Iar ea și-o laudă! 5. Pentru că noi vrem să moară și capra vecinului. Iar ea are doar cuvinte de laudă la adresa adversarilor! 6. Pentru că noi suntem slabi, oameni născuți sclavi. Iar ea e, deja, o eroină! 7. Pentru că noi suntem învinși chiar înainte de a începe o bătălie. Iar ea are, deja, enorm de multe victorii! 8. Pentru că nouă ne plac petrecerile, orgiile culinare, festinurile până la ziuă. Iar ea este cu
Soțul Cristinei Pocora: HALEP, tu NU ești româncă! Dă-o dracului! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/74083_a_75408]
-
personal prin definiție generos cu fantasticul - este supratropul sub semnul căruia stă desfășurarea întregii povestiri. Sierva Maria, devenită eroina romanului, este progenitura unui marchiz dezabuzat și a unei soții consumate de viciu și pasiune, o copilă sălbăticită și crescută de sclavii africani a căror limbă o vorbește mai des decît spaniola, înfricoșîndu-i sau doar alungîndu-i pe cei ce nu o înțeleg. Pentru că fusese la un pas de moarte cînd se născuse, fetiței nu i se taie niciodată părul, semn de recunoștință
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
și ambianța acesteia, în accepția cea mai generoasă a ultimei. Pătrunzînd în profunzimile inextricabile ale materiei, în împletirea ei de fețe și mișcări, în amestecurile ei de viață și de moarte, poeta ne mărturisește că se simte deopotrivă "regină" și "sclavă". De bunăseamă "regină" prin funcția creatoare al cărei agent se recunoaște, "sclavă" prin conținutul procesului de osmoză cu lumea materialităților consolator-provocatoare: "Sunt fericită, iartă-mă, Absalom necesar/ Că tocmai eu sclava ta sunt regina acestui stejar.// Nu vorbi de moarte
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]