1,949 matches
-
simfonii, merii, înșirați în linii drepte până către lizieră, găzduiau în coroanele lor cu veșminte de mireasă roiuri de albine lucrătoare, ispitite de polenuri și parfumuri discrete ale florilor albe-rozii. Câmpurile de brândușe de la margine de codru mai dăinuiau cu sclipiri albastre. În stejarii de alături o pasăre își striga numele. Rândunelele harnice săgetau văzduhul. Berzele din vârful unui stâlp de înaltă tensiune clămpăneau în liniștea înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lovesc și mă lovește, simt că-i vie./ Curcubeul de aur și noaptea de lună, Curcubeul de aur pe noaptea de lună Cerbul de aur pe cărarea de lună, Izvorul de aur pe pământul de noapte, Imagini departe, imagini aproape./ Sclipire pierdută, licărire de foc, Sclipire văzută dansând în horă de foc, Sclipire de spiriduși prinși în poiana de foc, Poiană de noapte, mult prea departe./ Izvorul de basm, codrul de foc, Izvorul de lună adapă cerul de foc, Sclipire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
că-i vie./ Curcubeul de aur și noaptea de lună, Curcubeul de aur pe noaptea de lună Cerbul de aur pe cărarea de lună, Izvorul de aur pe pământul de noapte, Imagini departe, imagini aproape./ Sclipire pierdută, licărire de foc, Sclipire văzută dansând în horă de foc, Sclipire de spiriduși prinși în poiana de foc, Poiană de noapte, mult prea departe./ Izvorul de basm, codrul de foc, Izvorul de lună adapă cerul de foc, Sclipire de foc pe spiridușul de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
noaptea de lună, Curcubeul de aur pe noaptea de lună Cerbul de aur pe cărarea de lună, Izvorul de aur pe pământul de noapte, Imagini departe, imagini aproape./ Sclipire pierdută, licărire de foc, Sclipire văzută dansând în horă de foc, Sclipire de spiriduși prinși în poiana de foc, Poiană de noapte, mult prea departe./ Izvorul de basm, codrul de foc, Izvorul de lună adapă cerul de foc, Sclipire de foc pe spiridușul de noapte, Acestea sunt aproape, tot mai aproape./ Lirism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
aproape./ Sclipire pierdută, licărire de foc, Sclipire văzută dansând în horă de foc, Sclipire de spiriduși prinși în poiana de foc, Poiană de noapte, mult prea departe./ Izvorul de basm, codrul de foc, Izvorul de lună adapă cerul de foc, Sclipire de foc pe spiridușul de noapte, Acestea sunt aproape, tot mai aproape./ Lirism abstract Lucru deșart Nimic nu e bun Totul e abstract Dar lirismul pe care din pori Îl elimină luna singură, Bucuria pe care un fluture Nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
o duse la el în împărăție, și făcură o nuntă ca-n povești, de neuitat. Nunta ține și acum, căci chiar în acest moment, cât vorbi, se îndreaptă spre nuntă și alți feți frumoși și fecioare, zmei, vrăjitoare, razele Soarelui, sclipirile Lunii și inșii din popor, curioși de tot soiul și petrecăreți curați la suflet. Am văzut căzând o stea Pe pământ Mi-am dorit o ploaie de stele Ca ea Să-mi pun pe ele toate dorințele mele. Ne sorbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nu i s-a mai părut atât de departe. Și luminile calde și moi din zare continuau să se miște, subțiri și întinse, înscriind pe ele niște cercuri minunate. Totul era mirific. Pe valuri potolite fui purtată de vrajă și sclipiri de aur îi căzură vrăjii din soare . Vroia ca apa să fugă. Vroia să-și scoată din mare pletele îmbibate cu apă. Trebuie să fugi cu o viteză cât mai mare, și să prinzi doar sclipiri din noapte. Trufașă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
purtată de vrajă și sclipiri de aur îi căzură vrăjii din soare . Vroia ca apa să fugă. Vroia să-și scoată din mare pletele îmbibate cu apă. Trebuie să fugi cu o viteză cât mai mare, și să prinzi doar sclipiri din noapte. Trufașă era. În trufia ei fugea nemișcată și Luna i se închină aruncând spre ea sclipiri din noapte. Rochia ei neagră, cu guler înalt se târâia de pământ cu o trenă micuță. Și ochii ei luminați îi sticleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să-și scoată din mare pletele îmbibate cu apă. Trebuie să fugi cu o viteză cât mai mare, și să prinzi doar sclipiri din noapte. Trufașă era. În trufia ei fugea nemișcată și Luna i se închină aruncând spre ea sclipiri din noapte. Rochia ei neagră, cu guler înalt se târâia de pământ cu o trenă micuță. Și ochii ei luminați îi sticleau fără să se schimbe nimic în nuanța lor de nedescris. Lumea se mira de frumusețea ei intangibilă. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cum că degetul tău ar fi atins cerul. Și acolo unde a existat o pată cristalină acum lucește încă umed, fierbinte și de neînțeles. Ți-ar fi captură acel peisaj atât de estetic. Este impresia de a fi transformat în sclipirea unui moment. Iar apa lucește, apare și dispare. Nu o mai poți prinde de o scapi. Iar când picătura se împrăștie rămâne acea clipă de evadare în veșnicia în care poți privi și poți simți ce a rămas. Iar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
simțea ca pe un imens continent înalt, pustiu. Îi părea că a orbit într-un fel alb. Tone întregi de miracol alb îi îngreunau mersul, până nu se mai putea deplasa. Nu știa nici cum ajunse acolo, nici de ce înaintase. Sclipiri în masă, un alb apos și pur și zări apropiindu-se de el cristaluri. O femeie din cristal limpede, scump, desăvârșit, splendid, suplă. Cristal și atât. Alături de ea, venea Mercur. Gros, în forma unui bărbat, părea soțul ei. Ii era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să mă întorc. Bine. Doru, ia și din mașina mea medicamentele. Le-am uitat pe scaun. Ești răcită? Nu, ulcerul. Ah! Cheile sunt astea. Nici o problemă! O urmă de sfidare, de superioritate să fi văzut în privirea ei, în acea sclipire? După ce o vede într-un fel, o vede apoi într-altul! Simți că înnebunește! Căută în mașină în locurile cele mai potrivite și nu găsi nimic. Urcă în apartament și acolo găsi... sabia. Strălucea în noapte acel oțel călit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
India, în ciuda mizeriilor, pentru că au descoperit că pot avea încredere în același adevăr. Realitatea e ceva cu care trebuie să iei contact încet, ca să nu te izbească. Îmi apare un obiect, din aur. E atât de frumos, luminat cu o sclipire dulce de mister și abundență. Și eu mă pot bucura pe îndelete de el, tocmai pentru că e efemer. Știați că de fapt frumusețea vrea să asorteze lucrurile în viața personajului care o simte? Un lucru frumos e cel pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Camera era bătută toată în pietre, iar peste pietre încă un rând de pietre și tot așa până la cifra simbolică 13. Strălucirea era de nedescris, puțin ștearsă, mată. Strălucire mată. Numai când te apropiai de fiecare piatră te cufundai în sclipirile sale lucitoare. Camera sferică, astfel încrustată, te putea face să o iei razna. · Razna simțeam eu c-o iau. Iubitul meu m-a înșelat și nu l-am iertat niciodată. Vreau să spun: i-am zis: Te iert. Sincer, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cineva. Îl văd și îl plac. Îl urmăresc. Ne privim. El e în roșu, luminează. Eu sunt în negru. Apele negre cer. Cerul roșu dă. Nu îmi permit să aștept să vină după mine. Nu-I las timp. Zăresc acea sclipire, îmi dau seama când îl privesc cât de mult mă iubește. Vrea să vină spre mine. Aș fi mers oricum spre el, căci nu se poate aștepta. Nu am timp. Peste cinci minute va fi miezul nopții. Cu o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ceva să aibă inițiativa de a accede la spiritual. Iar Lumina, Lumina a fost înainte de toate. A iubit, de la început, Întunericul. A dorit să-I dea fericire. A dorit să facă Întunericul să sclipească astfel încât să vadă și alții acele sclipiri. Și dacă în realitate Supernovele, fiicele Întunericului și ale Luminii se sting, e pentru că dincolo de toate Întunericul și Lumina se iubesc, sunt separate și în același timp sunt împreună. Însă stelele aparțin Întunericului, copiii sunt ai mamei. · Cine iartă, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Dacă un zbor grăbit de vrabie le-atinge creanga, aceasta se scutură de povara zăpezii care cade ca petalele albe ale florilor de cireș. Și ninge, ninge, ninge până totul se îmbracă într-o mantie albă, strălucitoare ziua, cu o sclipire mistică noaptea sub clar de lună. Prima zăpadă este curată, pufoasă îmbiind copiii să se afunde veseli ca pe o plapumă, lăsându-și forma corpului ca într-un mulaj. Când vântul o spulberă, pânzele rafalelor dansează după ritmul impus. Din
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
la iveală, într-o răbufnire neașteptată, ce te face să tentrebi dacă nu cumva Îl ai pe Dumnezeu în tine! Întocmai așa, ei bine, se petrecu și cu eroul acestei povestiri, căci, într-o clipă Istorisiri nesănătoase fericirii 99 de sclipire sublimă, își aminti de mai vechiul și mult-îndrăgitul său obicei, cu care se îndeletnicise ori de câte ori avusese ocazia în trecut, și anume scrisul. Astfel, cugetând serios la acest lucru, parcă deja și pornise în el agitația febrilă, care apare întotdeauna înaintea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Întâmpinarea celorlalte forme omenești pe care fanarul le proiecta deja pe zid. Un pas, doi, Încă unul. Totul era Îndrăcit de aproape pe drumeagul acela atât de strâmt, Încât, dând colțul, umbrele se pomeniră Într-o mare Învălmășeală străbătută de sclipiri de oțele și de ochi speriați de surpriză, și Întretăiată de brusca respirație a italianului când Își alese victima și se năpusti asupra ei. Cei doi călători veneau pe jos: descălecaseră ceva mai Înainte și Își duceau caii de dârlogi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
este că va rămâne pe drumuri după ce i se vor închide porțile orfelinatului, relatează blogul Kristoflajos. Anul trecut artistul plastic a participat la o expoziție în Japonia, fiind singurul reprezentant al României între cei 6.000 de participanți. Din păcate sclipirea nu i-a fost apreciată sau măcar remarcată de mai mulți artiști români care au ales să-i respingă creațiile. Există orfelinate în România care înțeleg să-și protejeze copiii ținuți în grija lor prin maltratare. Iulian a simțit asta
Tânăr genial cu o copilărie de iad în orfelinat: "ne băteau cu coada de mătură și ne legau cu lanțuri" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78790_a_80115]
-
răsărit a Siriei, nu vorbește, nici despre cel de-al patrulea fluviu, Frat). De pe veranda sa el vede paradisul, apa Nilului, dimineața albastrul schimbându-se �n ridicare �ntr-un alb extatic, apoi devenind gri-verde estompat, pentru ca apoi după-amiaza să curgă �n sclipiri de foc auriu, apoi să se �ntunece către liliachiu, �ntr-o apăsătoare culoare de lavandă și �n sfârșit să se �nnegrească �n noaptea deșertului. Mama zeului trăiește �ncă �n adâncul fluviului �mpreună cu pelicani, cocori și mii și mii de păsări
Eva STRÖM by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/7028_a_8353]
-
la o parte. În definitiv, ce mai puternică, mistuitoare întîlnire a luminii cu nimicul? Într-o variantă la Variations nocturnes, Schefer spune că ziua e treaba tuturor, noaptea doar a unora. De-adevărat, în nopțile bîntuite de vise rele cu sclipiri frumoase ale avangardei nu-ți bagi lesne nasul. Din cînd în cînd, la răspîntiile anului, doar pentru prieteni, în ele se aprind lumini.
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
Pentru a fi un bun traducător de literatură e necesar un cumul de înzestrări mai rar decît talentul nativ: inteligența pătrunzătoare a exegetului, acribia documentaristului, răbdarea de a șlefui stilistic materia brută pentru a-i da cît mai mult din sclipirile originalului și, nu în ultimul rînd, o anume umilitudine de a te topi în umbra unei personalități, slujind-o empatic. E clar că nu oricine știe o limbă străină poate face traduceri literare (o dovedesc numeroasele cărți de autori străini
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
cu impudoare, văzute. Poetul spune că "în fiecare dintre noi se află un gol în formă de Dumnezeu". Și, în mod firesc, acest gol caută să fie umplut. Tocmai asta încearcă să înfăptuiască poezia lui Valeriu Mircea Popa. Descoperind ici sclipirile de divin, colo, pasta grea a demonicului, dincolo picăturile unui uman insuficient crescut, totul integrat în peisajul vast al unui univers palpabil și familiar. Cu obiectele lui cu tot, cu apa, cu focul, cu pietrele, cu bijuteriile lui. Poezia lui
Bijuterii întoarse pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7385_a_8710]
-
mexicanii au rezistat, ba chiar mai mult, au făcut și ei faze suficient de periculoase pe contra-atac încît să pună pe gînduri zecile de mii de spectatori de la Fortaleza. Oricît au apăsat pe pedala de accelerație, brazilienii au fost fără sclipire. Neymar a mișcat un pic, dar nu destul. Fred n-a arătat nimic. Marcello a dat-o de gard de cîteva ori. Oscar, spre deosebire de meciul trecut, cel cu croații, azi chiar n-a mișcat nimic. Și uite așa am văzutără
Ce l-a impresionat pe Mirel Palada în Brazilia – Mexic 0–0: "Nula na nula, zbîrca bre gospodyn Neymar" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73907_a_75232]