493 matches
-
greu să rămână. A doua zi de dimineață, Hor, cârmaciul străin și Auta intrară în luntrea mică. După un zbor scurt se roteau deasupra limanului Marelui Oraș. Corabia mare a regelui atlant se afla mai departe de celelalte, într-o scobitură deosebită a țărmului, unde se săpase în malul stâncos și înalt o uriașă firidă. Din fericire, corabia era afară și pe puntea ei se aflau câțiva corăbieri. - Să cobori deasupra firidei, zise Auta. Hor însă nu încuviință. - Atunci am să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
însă spre răsărit, dar mai mult către miazănoapte, un șir lung de pete albe. Crezu că sunt păsări, dar întrebă: - Ce vezi acolo, cîrmaci? Sculîndu-se și întorcîndu-și fața spre zarea arătată, cârmaciul strigă deodată: - Corăbii, stăpîne! Corăbiile Atlantidei! - Caută o scobitură în țărm cu apă liniștită și trage corăbiile la mal, porunci bătrânul liniștit. Când corăbiile bănuite de a fi atlante, după o lungă bucată de vreme, se apropiară, Marele Preot trimise în întîmpinarea lor o luntre ușoară, care se întoarse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lipsită de pânză și mânată de valuri în voia lor. Numai din întîmplare ajunsese la mal. Pe plută ședea un om și curăța solzii unui pește, care se zbătea încă în mâinile lui. Oprindu-și cu greu pluta într-o scobitură stâncoasă, omul ieși pe țărm. Avea o singură vâslă, care era și lopată și cârmă și undiță. Omul era scund, istovit și gol; pielea lui era stacojie sau aproape vânătă. Își aruncă vâsla pe stânci și se uită la păstori
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sau bine uscate, pietre, nămol“; babă, „ciot ascuțit de stîncă“; batiște, „loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc în albia unui rîu, unde apa face vîrtej“; beucă, „văgăună adîncă, scobitură în stîncă“; bică, „o gaură mică făcută în pămînt“; bob, „bolovan mare, țuguiat“; bord, „ridicătură de pă mînt sau piatră pe vîrful unui munte“; borcoș, „apă amestecată cu nisip, noroi, care iese din pămînt“; bucium „restul de tulpină rămas în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mîndrii, Căldarea Ciobanului, Gaura Mohorului, Jezeru, Găuri, Zănoaga, Căldarea Setei, Căldarea lui Murgoci, Gropu etc. Au fost făcute apropieri de unele apelative din Italia de sud: farango, farancu, varanku, varranca, barranku, barancu, vrancu etc., toate cu sensuri apropiate de „groapă, scobitură“. Acestea ar putea pleda pentru existența unui apelativ romînesc cu sens asemănător, nu pentru migrarea unora dintre aceste cuvinte în nordul Dunării (ca și Cindrea, Cindrel), cum crede George Giuglea. Un presupus sens al apelativului romînesc („creastă înaltă, alcătuită din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
voiau cu orice preț hârtiile lui Von Greis, chiar dacă asta Însemna să se folosească de un suspect de dublă crimă. Și i-aș mai fi spus că o iubesc. 17 M-am trezit simțindu-mă mai gol pe dinăuntru decât scobitura dintr-o canoe și am fost dezamăgit că nu sufeream de o mahmureală nasoală care să-mi ocupe ziua. — Ei, ce zici de asta? am bodogănit de unul singur În timp ce mă ridicam din pat, și mi-am pipăit craniul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ridicată recent, nu i-a fost încă dat să vadă faimoasa cădere de apă a Izvorului, nimeni nu poate să explice de ce nu mai vine apa ca altădată, pe podețul de lemn, pe sub care curgea înainte după ce se aduna în scobitura din stâncă, trec curioși, aleargă copii, în adâncitura dintre pietre bani de metal, când eram eu mic nu era voie să pășească nimeni peste apă, pe podeț, nu mai vine apa dacă treci podul! mă amenința părintele Ioan, acum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a comunica cu măruntaiele vii ale pământului, a murit în sărăcie, nimeni nu mai avea nevoie de el și mă rog cu trufie, Doamne, ferește-mă de bunătatea ta! Și urc în căutarea izvorului printre stânci, curiozitatea mă cațără spre scobitura căscată în munte, o intrare într-o peșteră?! Nu! Încăperea întunecată în care mă strecor n-are mai mult de patru metri în lățime și lungime, iar în înălțime dacă îmi ridic brațul îi ating cu ușurință tavanul, prin intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
închis ochii și am ascultat. — Examinarea jumătății inferioare a cadavrului relevă o incizie longitudinală de la ombilic până la pubis. Mezenterul, uterul, ovarele și rectul au fost îndepărtate. Se constată multiple plăgi sfâșiate pe peretele posterior și cel anterior ai cavității abdominale. Scobitură triunghiulară largă pe coapsa stângă. Soră, ajută-mă s-o întorc pe cealaltă parte. Am auzit cum ușa se deschide cu zgomot. Cineva strigă: — Domnule locotenent! Am deschis ochii și i-am văzut pe Millard ridicându-se și pe doctor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
semn din naștere pe care nu trebuie să i-1 vadă nimeni. I-a plăcut de Șnițel și m-a lăsat s-o sărut fără să fac gargară cu Listerine, așa cum mă punea să fac blondina. Mi-am amintit de scobitura de pe coapsa lui Betty și mi s-a tăiat răsuflarea. — Johnny, tu ai ucis-o pe Liz? întrebă Russ. Grăsanul începu să se agite în scaun: — Nu! Nu, nu, nu, nu, nu, nu! Nu! — Șșșșșșt! Ușurel, fiule, ușurel. Când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ceainic. Acesta din urmă era În funcțiune În permanență, umplând camera dătătoare de calustrofobie cu nori denși de abur alb. Echipele de căutare nu prea aveau succes, iar zăpada Înghițea Înfometată dovezile care existau, iar vântul mătura parcul, umplând fiecare scobitură, albind și rotunjind totul până la uniformitate. Logan stătea la biroul cel mai apropiat de ușă, primind cât un val de aer rece În rinichi de fiecare dată când chestia se deschidea și un alt trup Înghețat se Împleticea Înăuntru, tropăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fluentă că putea să citească acele scrieri, să le traducă și să le tălmăcească, fiindcă, așa cum arăta veșmântul lui, era sacerdot. Dar nu citi și nu traduse nimic. Soarele, care se lăsa de-acum la marginea deșertului, săpa umbre în scobiturile pietrelor. Gajus privi dezamăgit semnele și-i șopti lui Zaleucos: — Nici măcar tu nu știi să le citești? Cultul Zaleucos tăcea. Preotul zise: — Limba sacră este mare. Nu se compune doar din sunete, ca greaca. Avem douăzeci și patru de litere, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se construise un templu pe apă. Platforma rotativă destinată statuii zeiței a fost construită cu adevărat, la fel ca toate celelalte. Pe prima corabie s-a găsit o robustă platformă de lemn, cu diametrul de aproape un metru, care avea scobituri în partea inferioară. În fiecare scobitură, căptușită cu metal, se afla o mică sferă de bronz. Era un surprinzător sistem de translație și rotație pe bază de rulmenți cu bilă, nemaivăzut în acea epocă. Până și acele sfere - ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Platforma rotativă destinată statuii zeiței a fost construită cu adevărat, la fel ca toate celelalte. Pe prima corabie s-a găsit o robustă platformă de lemn, cu diametrul de aproape un metru, care avea scobituri în partea inferioară. În fiecare scobitură, căptușită cu metal, se afla o mică sferă de bronz. Era un surprinzător sistem de translație și rotație pe bază de rulmenți cu bilă, nemaivăzut în acea epocă. Până și acele sfere - ca și alte părți ale minunatei corăbii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu știu când m-am dezbrăcat, Își descheie bluza sau poate i-am descheiat-o eu În timp ce ea mă Îndeamnă cu privirile provocatoare, fusta alunecă foșnind: șoldurile goale, furoul scurt de mătase neagră, sutienul negru, sânii rotunzi zvâcnind vii, o scobitură strâmtă Între ei și un neg negru ce mă inhibă brusc; mă Întind lângă ea În patul imens, coapsele tari luminând albe de sub furoul transparent; are un abdomen sculptural, ce se lasă, se ridică aritmic, respiră viclean, o ventuză enormă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de filmele de actualități care Îi bîntuiau mintea. Jim așeză aeromodelul pe capota motorului, se cățără peste parbriz și lăsă pe scaunul de metal. Fără parașuta care Îi asigura pilotului un fel de pernă, stătea pe podeaua cabinei, Într-o scobitură de metal. Se uită la tabloul de bord Însemnat cu ideogramele japoneze, la manșele elegante și la pîrghia trenului de aterizare. Sub tabloul de bord putea vedea legăturile mitralierelor montate pe capota parbrizului și reductorul de viteză care mergea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
arăta spre mașini. Erau mai mult de cincizeci - Buick, Lincoln Zephyr, două Cadillacuri albe, una lîngă alta. Oare veniseră să-i ia pe proprietarii lor englezi acum, cînd războiul se terminase? Jim mîngîie obrajii domnului Maxted, apoi Întinse mîna sub scobitura de sub coastele lui și Încercă să-i maseze inima. Ar fi fost păcat ca domnul Maxted să moară tocmai acum, cînd Studebacker-ul venise să-l ducă Înapoi la cluburile de noapte din Shanghai. Totuși, soldații japonezi stăteau pe băncile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
a început să cânte cu vocea ei puțin răgușită și să miște umerii. Apoi s-a făcut întuneric, Italia nu mai cânta, ascultam o voce care spunea că apa mărilor era agitată. Tremura, îi tremurau picioarele și mâinile uitate în mijlocul scobiturii albe și slăbănoage unde carnea devenea mai fragedă. — De ce nu ți-ai pus ciorapi? — Suntem în mai. Am dat mai tare căldura. După puțin timp, eu transpiram și Italia nu încetase să tremure. Poate e mai bine să ne oprim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dormi aici? Femeia a privit-o pe Italia mai mult decât ar fi trebuit. Câte nopți? Italia a mâncat doar câteva linguri de supă. Îi priveam întunecimea părului tuns scurt, cu care nu mă obișnuisem încă, chipul slăbit, făcut din scobituri și mici umbre, și rochia bleumarin, pe gât; părea o călugăriță fără văl. Îi turnasem un pahar plin cu vin și o obligasem să ciocnească, la care ea răspunsese apropiind paharul de al meu fără să-l ridice, un clinchet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de orez. Omul cu ciocul de aramă mă împinse dincolo de pragul odăii, în care intrarăm în vârful picioarelor. Sub lumina potolită, răsfrântă de para roșie a becului, văzui pe iubita lui Faust stând în picioare și privindu-și sânii prin scobitura cămășii, pe care cu stânga o ținea depărtată de trup, ca să poată cu dreapta să-și vâneze puricii. Neîndoielnic că era Margareta. Era Margareta din înscenarea lui Reinhardt, așa cum am văzut-o la Berlin, cu ochi albaștri, nasul ascuțit, gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nechezat în flageoletă, ce-și bate pe pântec obada pornită din gura desagului negru. Am oprit-o pe Gloria de a se mai preumbla pe câmp în preajma hergheliei, pentru că am văzut odată, cum un soldat băgase mâna până în cot în scobitura dintre pulpele unei iepe, ca să frece apoi palma umezită de nările armăsarului nehotărât să bată. Pintenogul ațâțat, porni încopăcit, bălăbănind copitele picioarelor de dinainte, ca să le coboare ușurel pe greabănul roaibei împietrite și cu coada în aer. Clementina cea cuminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu genunchii îndoiți, de mârțoagă. ...„Ce mai aștepți, Albertino?”, o întreb, plictisit că zăbovește cu cârpa pe rama patului, fără urmă de praf. Ea înghenunchie fără să răspundă proptindu-și podul palmelor într-o cârpă flanelată. Sânii rotofei, țâșniți din scobitura largă a bluzei, se reflectară, legănându-se în ritmul brațelor înfipte în parchetul lustruit. „Albertino, stai așa!” îi poruncii. Ea duse mâna înapoi și se descoperi. Linia hotarului nu se vedea pe dealul neted de carne albă, ci doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
voie să le scape la nici o mișcare. Acum mersul acesta îi dădea un aer ușor provocator, era suficientă o privire spre sânii mai întotdeauna liberi sub bluze. Dar pe Andrei Vlădescu îl dăduseră gata picioarele ei. Lungi, extraordinare, fără ușoara scobitură pe care o au de obicei femeile tinere în dreptul pulpelor. La fiecare pas mătasea ori nylonul ciorapilor ei fâșâiau tulburător, abia auzit. Îi povestise că maică-sa era speriată întotdeauna când pleca să se plimbe, cu mașina mai ales, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
îmbrățișase și îi mângâia părul. Visă că îi săruta buzele și ea îi întorcea sărutul, cu gura deschisă, cu buzele moi și calde. Visă mirosul cald al părului ei și netezimea caldă a pielii ei când degetele lui îi atinseră scobitura spatelui de sub cămașa de noapte. Încercă să-și amintească când visase ultima oară că era în pat cu o femeie frumoasă, trezindu-se, conștient că ea îl atingea, că el o atingea, că se împleteau, se încâlceau, se încolăceau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ghidarea mișcării manșonului; închizătorul propriu-zis; șanțuri longitudinale în pereții laterali; canalul percutorului și arcul, iar în exteriorul manșonului găsim: cătarea și țelul (aparatul de ochire); tubul arcului recuperator; ferăstruica pentru aruncarea tuburilor trase; șanțul pentru extractor, orificiul pentru axul extractorului; scobitura pentru pragul pârghiei zăvor, crestături pentru ușurarea tragerii înapoi a manșonului cu mâna; orificiul pentru cuiul percutor; șanțul pentru cocoș. c) Arcul recuperator este destinat readucerii închizătorului în poziția inițială. Se compune din arcul propriu-zis, cepul de ghidare, tija de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]