311 matches
-
ce să facă el? Foc nu-i. S-o luat el și mergea așa supărat pin pădure ș-o ajuns la un copac nalt și s-a suit în vârful lui ș-o văzut în depărtare o zare de foc. Scoboară el și se pornește s-ajung-acolo și-ntîlnește un om pe drum. - Bună noapte. - Mulțămesc D-tale. - Da cine ești D-ta? - Eu-s De-cu-sară. CĂLIN - NEBUNUL l-apucă și-l leagă de-un copac cot la cot. Mai merge el o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Răsuflă ușurat. Zise: - Aș vrea să le spui tuturor că Dyas este și el scoborâtor din Tatăl. Că suntem veri din bunici ale bunicilor bunicilor bunicilor noastre. Și că, iată, ne-am regăsit aici, după cum a lăsat Tatăl: un văr scoborât din Tatăl să-l treacă marea, ca stăpân al apei, pe vărul scoborât din Tatăl ca stăpân al vorbei. Vreau să fiu cinstit cu tine, Krog. Eu nu prea cred În Tatăl și cel mai frică mi-e de Îmbrățișarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
el scoborâtor din Tatăl. Că suntem veri din bunici ale bunicilor bunicilor bunicilor noastre. Și că, iată, ne-am regăsit aici, după cum a lăsat Tatăl: un văr scoborât din Tatăl să-l treacă marea, ca stăpân al apei, pe vărul scoborât din Tatăl ca stăpân al vorbei. Vreau să fiu cinstit cu tine, Krog. Eu nu prea cred În Tatăl și cel mai frică mi-e de Îmbrățișarea Umbrei. M-am gândit mult la uitarea În care te aruncă Umbra, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Făgăraș “În liniștea serii, când și stelele îl împodobesc oglindind în apă scântei sclipitoare, zgomotul cascadei prin care-și varsă prea plinul până-n Olt devine o muzică tainică venită din nevăzutul adâncului de munți, cuprins de amurg. După ce te-ai scoborât din înălțimile înviorătoare, stând pe băncuța din fața gării Cîrța, privești la șiragul munților pe care l-ai părăsit, ca la niște prieteni dragi, în tovărășia cărora ai trăit clipe neșterse. În fața șesului ca de Bărăgan, zidul lor se ridică impunător
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ceaiul aromat. Râs, vorbă și-un vals molatic se desprinde de pe clapele pianului, sub degetele subțiri și albe ale cântăreței. Ce mâini frumoase! Iar la degetul cel mic o piatră prețioasă, un diamant, parcă atrăgea raza; din înalt ea se scoboară, și-n clipa aceea degetul fetei pare ca fulgerat de focuri. Uimită, mândră, cântăreața se oprește, frânge cântecul și se uită cu îngâmfare împrejur: Uitați-vă la diamantul meu, zice celor din odaie. Dar raza se furișează, și ochii tuturor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
adevăr, fericite pentru mine, căci plecam în zori cu expresul Howrah-Madras și ajungeam înainte de prânz pe șantier. Mi-au plăcut întotdeauna călătoriile în colonii. În India, cele în clasa I sunt chiar o adevărată vacanță. Gara o simțeam prietenă de câte ori scoboram din taxi și alergam vioi pe peron, cu casca maron trasă bine pe ochi, cu servitorul după mine, cu cinci reviste ilustrate subsuoară și două cutii de tutun "Capstan" în mâini (căci fumam mult la Tamluk și, de câte ori treceam prin fața
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
veneau la luciu în clasa [a] III-a, îmbrăcați în obișnuitele costume kaki ― pantaloni scurți și bluze cu buzunare largi la piept ― și înjurau lucrătorii într-o hindusthani fără greș. Perfecțiunea aceasta în limbaj și bogăția vocabularului de insulte îi scoborau în ochii lucrătorilor. Eu, dimpotrivă, vorbeam prost și fără accent, și asta le impunea, căci dovedea originea mea streină, superioritatea mea. De altfel, îmi plăcea mult să stau cu ei de vorbă, serile, înainte de a mă retrage în cort, ca să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pierdută, își mușca atât de pătimaș (și totuși cast) buzele, încît aș fi putut-o săruta pe buze, aș fi putut face tot. M-am reținut cu multă greutate. Situația era de-a dreptul riscantă. Puteam fi văzuți de oricine scobora scările. Ea este de o emotivitate mistică. (Notă. In jurnalul meu de atunci, influențat de anumite lecturi vaishnave, întrebuințam foarte des termenul de "mistic". De altfel, comentariul acestei în-tîmplări, așa cum îl găsesc într-un caiet rătăcit, este străbătut de la un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o lăsam. Au fost zile de care nu-mi mai amintesc nimic acum, într-atît s-au scurs de agitate. Știu că veneam de la birou și mă suiam direct sus, să aflu cum îi mai este inginerului și lui Chabù, apoi scoboram să-mi iau baia și să mănânc, mă duceam iarăși sus, ca să stau de pază la căpătâiul fetei (pe mine mă chema adesea în aiurările ei, mă striga "Allan-dadà" și, de câte ori veneam eu, se liniștea puțin), iar noaptea o petreceam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a fost gata hogea a strigat din clopotnița bisericii Sfântul Nicolae Domnesc? Cu ce ocazie s-a apucat să strige hogea? Biserica abia deschisese ochii către lumină că „Vinit-au în primblare împărăția (sultanul) de la Țuțora în Ieși și s-au scoborît pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în cîmpu, supt saivan, de la deal de tîrgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lîngă împărăție. Și s-au tinsu cîteva bucăți
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Iași, care spun că prin anii 1675-1680 în fața parohului acestei biserici au ajuns doi negustori armeni care se judecau pentru acest han. Dacă la acea vreme exista o judecată între doi negustori pentru acest han, apoi vechimea lui cred că scoboară cu mult în adâncul istoriei. -Acum dă-mi voie să spun, vere, că, până la secularizarea averilor mănăstirești, hanul se afla sub oblăduirea mănăstirii Socola. Apoi a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor, care la 23 octombrie 1892 îl vinde lui Anton
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
porți așa cu o asemenea muiere, căreia i-ai bea apă din pumni nu alta?! Apoi au ei - hangiul și muierea - școala lor. Tot ce face ea îi cu buna știință a bărbatului. Ia să întreacă ea măsura că se scoboară milităria din pod, Niculăiță tată! Păi nu spuneau cei bătrâni că pe vremuri era aici un hangiu cam între două vârste, dar își luase o muiere tânără și toată numai foc și pară. Parcă ardea locul pe unde călca! Toți
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nici un băiat. De-abia după ce și-a măritat fetele a venit pe lume Nicu, de-i era rușine femeii că a mai pedepsit-o Dumnezeu să nască tocmai la bătrânețe și să se trudească iar cu copil mic. Pe când Nicu scobora de pe portiță și trecea drumul, baba Ioana luă din casă două oale și merse la fântâna ce se afla nițel mai încolo, lângă casa jandarmilor, la marginea uliței. Câinii o însoțiră voioși, grăbindu-se să miroase toate porțile și șanțurile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care acord i-a fost dat. Lucrările au început totuși cu Siretul. Ele au luat sfârșit în noiembrie 1841, după cum rezultă dintr-o adresă a pârcălăbiei Galați către stărostia Putnei, prin care se cerea înapoierea șeicii ,,cu care s-au scoborât pără aici (Galați) pe Siret D. ing. Hommaire de Hell, când au fost să facă cercarea râului”. În primăvara anului 1842 au fost inițiate și lucrările de studiere a Prutului. La 3 iunie 1842, Gh. Ghuischi a fost însărcinat să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
potrivită nevoilor fabricei crescânde”. Din această cauză, ca și din lipsa unui număr suficient de lucrători specializați, fabrica funcționa în 1855 „doar cu jumătate din puterea sa”. Capacitatea de producție a fabricii scădea și mai mult atunci când debitul de apă scobora sub nivelul normal. La 1 februarie 1855, unul din meșterii de la întreprindere comunica lui Kogălniceanu că „roata nu umblă; mașinile se poartă cu mâinile și merge tare încet, încât toate stativele șăd”. Bineînțeles că M. Kogălniceanu nu putea lăsa în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cele mai confortabile. Poate de aci i se trage inhibiția de a se numi pe sine „scriitor”. Oricum, titlul acesta era compromis: „Pe atunci [adică în primul deceniu al secolului trecut - n. m.] - zice undeva Rebreanu - prestigiul scriitorilor era foarte scoborît. Nimeni nu îndrăznea să se numească scriitor, căci era confundat cu copiștii de la primărie”2). Pe Bacovia îl obosește și-l irită o activitate de acest gen. Sila lui față de ea e evidentă în ultima strofă din „Belșug”: „Mă duc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
are ca rezultat prolixitatea (enunțuri complicate, greu de înțeles) ori digresiunea (divagații). Puritatea se referă la corectitudinea idiomatică, realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă prin utilizarea unor cuvinte insuficient cunoscute (neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cînd se înălța la ceruri la dreapta judecată, trebuia să treacă prin șapte porți ale cerului pentru a ajunge în ținutul morților unde era supus cîntăririi divine. Cultul mitraic spune că cerul avea două porți către Pămînt; una pe care scoborau pe pământ sufletele care se lăsau amăgite de formele și farmecele materiei; a doua este aceea pe unde sufletele se urcă la cer, lăcașul lor de început, după ce au încercat pe pământ toate ispitele vieții, transformările și chiar pedepsele ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Adrian Maniu. Filigran definește metaforic această formulă: „În zâmbetul din carte, în care mor închise / Nopți palide purtate prin versuri de demult, / Se ofilesc lunateci ani mici cu mâini deschise / Spre cântecele albe și straniul lor tumult./ O pace somnoroasă scoboară grea pe ape / Sufletu-și pleacă ochii sub iz de ierni bolnave / Și cărți îmbătrânite în praf, simt că pe-aproape / Se scutură din aer neliniști vechi și grave”. Alte plachete - Sub sulițele stelelor (1950), Litoral sintetic (1968), Pasărea inimii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
totdeauna", Tatăl nostru, Împărate ceresc și următoarea rugăciune patriotică pe care o vom reproduce in toto: Dumnezeule prea bune, tu care n-ai făcut pe nici un om ca să fie necăjit, ci voești ca toate făpturile să se bucure de ființa lor. Scoboară lumina ta preste noi și preste toți cei mari ai patriei noastre, ca văzând binele să-l împărtășim și să nu mai fim necăjiți de aici înainte, fă pe toți rumânii să iubească dreptatea și unirea, ca să poată împărți dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din degetul diavolului": "Șerpele zice că a umblat în 24 de locuri să-și facă cuib, de aceea șerpele după ce mușcă, la 24 de ceasuri moare omul; și s-a suit în brad să-și facă cuibul, dar s-a scoborât din cer Sf. Lună și l-a alungat; el a sărit la dânsa și l-a blastamat. Zice: "te blastăm, eu și Maica Domnului, că cine te-a vedea să-ți sfarme capul, să te omoare, că femeie, că barbat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din aceea împrăștie pe cer, ca nouri, și crește ca și cum ar crește pâinea când dospește. Curcubeul e drumul balaurilor; pe curcubeu se duc la apă. Dacă e ploaie sarată, ce o dau, de au băut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de a se mai opri câteodată și drept inima cuiva, fără ceas hotărât... Astfel, când privirea mea pământeană se întâlni cu el în ceruri, mi-l găsii oprit "drept inimă". Și iată cum, din ceruri mă văzui silit a mă scoborî iarăși pe pământ; de astă dată însă drept în fundul desagilor mei..." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare...mi se pare că m-a îmblânzit [...] Vulpea tăcu și se uită la micul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tu care ești cel mai blînd dintre toți prin-cipii, ascultă grasul celui ce te roagă și dă o mînă de ajutor, dacă poți, și tu o poți, unui proscris. Strălucirea neamului tău îți impune aceasta, este datoria neamu-lui nobil ce scoboară din zei, ți-o pretinde aceasta insuși Eumolpus preastrălucitul autor al neamului, ți-o pretinde aceasta însuși Erichtonius, înaintea lui Eumol-pus... Si tu chiar Cotys, odraslă demnă de părintele tău, dă o mînă de ajutor unui exilat ce se găsește
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și 1930. Director: Const. Calmuschi, secretar de redacție: Grigore Vêja. Începând cu anul al doilea de apariție, sub direcțiunea lui I. Gherincea, subtitlul devine „Revista Universității Populare din Galați”. Principalul deziderat exprimat în Programul nostru ar fi acesta: „să ne scoborâm în masele căutătoare de cultură”, chiar dacă aria acoperită va fi limitată: „vom fi fericiți dacă - fără vreun gând de regionalism [...] - vom putea produce roade în această parte a Dunărei de Jos, în Dobrogea nordică și în înstrăinata Bucovină”. Ca publicație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]