982 matches
-
cânt. Am bărbat cum mi-am dorit: El acasă..., eu la birt. GHEORGHE: Dacă-aici e loc sfințit Ce prost am fost c-am lipsit!... Veneam și mă-mpărtășeam Și grija nu-ți mai duceam... (O amenință cu degetul arătător, scrâșnește din dinți). Câțiva pumni dacă-ți căram, Jur că vină nu aveam! Te lecuiam de băut, Și nu eram troglodit... Să te-qaștept, să mor de frică? Sfinte, ce-i cui-a mea Florică!... FLOAREA: (Floare nici nu l-a observat
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
bătrână să mă rog./ Alături gândul sta ca un milog/ Cu un cuțit înțepenit în șale.// A milă, drumul tăvălit în smog/ Se închina făcându-și cruci banale./ Îngenuncheasem ostenit de cale/ Pe-o lespede bătrână să mă rog.// Octombrie scrâșnea din balamale/ Cu duhu-n chinga brumelor, zălog./ Îl spinteca un corn de inorog/ Și-n vaietele lui autumnale/ Îngenuncheasem ostenit de cale.” Legătura dintre eu și lume, numai iubirea este capabilă să o realizeze. Pădurea, cerbii, apele, trupul, ochii, o
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
a Moldovei, înspre munți. În sat, mai ales ostașii cei răpuși și aduși la locurile de veci înștiințau că Țara era în război. Și trenurile doldora de combatanți și de fierăria lor ucigătoare, care zdruncinau șinele de cale ferată și scrâșneau din roți înspre Bulboaca și Munteni. Și lumea multă și străină, oameni oropsiți, femei, copii și bătrâni umblând în pribegie ca să-și scape viața. Un neam mereu călcat de străini: tătarii, otomanii, semințiile cele mari de prin vecinătăți. Acum, nemții
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
dar glodul devenea din ce în ce mai vârtos, animalele osteneau, hamul pârâia în cusături și se lăsa și întunericul, smoală, peste ei. Nu-și mai amintea, când ne povestea, cum a nimerit în cel șanț. Cum roțile se învârteau singure în osiile care scrâșneau, se rupeau. A dat cu biciul în caii lui ‘ăi dragi ca-n dușmani. Apoi, a coborât, a pus umărul, a împins, au tras în același ham om și animal ... (Rugăciuni din Vremea trasului poverii). Atunci are loc, după spusa
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
mea era un tren care plângea cu ochiul trist de ametist, copilul cel nevinovat ce mâna lui și-a fluturat și îmi zâmbea. Erai și tu, nici nu mai știu, acum mi-i sufletul morțiu de tren în gară șuierând, scrâșnind din roți, încet murind și cer în mine prăvălind către pustiu... Tristețea gărilor ce plâng cu ochiul drept, cu ochiul stâng, sădită-n mine e mereu: că gara, trenul, sunt chiar eu în dor nătâng. Leonid IACOB Poezia face parte
TRISTEŢEA GĂRILOR CE PLÂNG de LEONID IACOB în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355090_a_356419]
-
să nu fie oameni miloși pentru că aceștia vor transmite animalului starea de teamă, fapt ce îl va face să moară foarte greu iar carnea lui să nu mai fie bună la gust. De asemenea, sacrificatorului nu îi este îngăduit să scrâșnească din dinți în timpul tăierii, deoarece carnea va fierbe foarte greu. Cei mai în vârstă, din sat, spun că tradiția cere ca soțiile gospodarilor, care sacrifică porcul sau un alt animal pentru consumul din zilele premergătoare Crăciunului, să înmoaie în sângele
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
din viața ta le-ai dat, mi-au sărit în ajutor. Prietenii, în acele clipe, m-au smuls morții. Trebuia să rezist, să dovedesc copiilor că le-a mai rămas ... o mamă. Am plâns în toate zilele după dispariția ta, scrâșneam din dinți, nopțile te visam: te pierdeam, te căutam și te găseam ... Uneori parcă plecai de acasă pentru o scurtă vreme, la niște cursuri, ori la specializare, ori în gărzile de noapte, nu mai știu ... Mereu plecai și când te
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
imense dintr-un zid de flori, Cu milặ dặrîmate de zorii unei zile De care-mi aminteam că de culori Aduse-n noaptea crudặ de cặmile Pe acele vagi cặrặri sau iluzorii Drumuri care cặdeau pe-un colț de cer Scrîșnind în ritmul tandru al culorii Care destramặ visul în voaluri de mister Nebun de-ar fi Olimpul, i-ar lepặda pe zei? Nicînd înfiorarea acelor jocuri pure Nu va sminti gîndirea groteștilor atei Care știau în tainặ din glorie sặ-și
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
imense dintr-un zid de flori, Cu milặ dặrîmate de zorii unei zile De care-mi aminteam că de culori Aduse-n noaptea crudặ de cặmile Pe acele vagi cặrặri sau iluzorii Drumuri care cặdeau pe-un colț de cer Scrîșnind în ritmul tandru al culorii Care destramặ visul în voaluri de mister Nebun de-ar fi Olimpul, i-ar lepặda pe zei? Nicînd înfiorarea acelor jocuri pure Nu va sminti gîndirea groteștilor atei Care știau în tainặ din glorie sặ-și
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
țipă la răscruci de-odinioară... Spânzurătoarea-n margine de drum Își plimbă sfoara peste somnul meu La margine de vis te voi iubi postum Tu vei uita iubirea-mi tot mai greu... Nimic și nimeni nu e primprejur Doar crivățul scrâșnește printre dinți Un zâmbet doar aș fi dorit să fur Și marginea de vis să o dezminți... Un gând măcar să îmi trimiți acum Să înțeleg de ce m-am rătăcit Când la răscruce m-am oprit în drum Și am ales
LA MARGINE DE VIS de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356126_a_357455]
-
fac din zorii tăi cocorii strângând la piept buchet de depărtări, și toamnele, prundiș, își fac din norii vânzând catrene lacrimei din gări. Dansează blând a soarelui lumină pe sub colibi de oarbe rătăciri, destinul își așează matca fină pe strunele scrâșnind de pre-albiri. Îți cântă iarna, blând, colindul veșnic e-atâta alb de noapte-n gândul tău, poemele și-agață scrisu-n sfeșnic mă-nchin și eu plecând spre Dumnezeu! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: OARBE RĂTĂCIRI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN
OARBE RĂTĂCIRI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370870_a_372199]
-
mult timp nu faci ceea ce e de datoria unui părinte. Acum ați hotărât să vă descotorosiți de mine mai repede, măritându-mă cu cel mai urât și cel mai rău om din sat. - Vii tu acasă viperă mică! Te omor! Scrâșnea el, îndreptându-se către poartă, căci între timp ieșise și una din bătrâne la ușă și un vecin se apropiase de gard întrebând dacă trebuia să cheme miliția. Ilinca a făcut semn că nu și când s-a întors, am
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
sî vini? Dă șî mii o țâgarî cî ti aștept di atâta amar di vremi! Noroc cî mi-o primit cumătra fata, cî altfel nici nu avem cum sî mătur. Vizibil iritată, Ioana îi dădu bărbatului o țigară și îi scrâșni printre dinți: - Boul di tini, idiotule! Cin’te-o pus sî duci copchila acolo, mamelucule? N-am diloc bazî pi tini! Ci i-ai spus? - Cum ci i-am spus? Costel o fixa nedumerit, neștiind ce să răspundă... - Di mini
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
dovadă de a ei mare iubire... Cum o poți ști chiar prin tine Ea pare că-ți trece și prin vine, Știutul bine apare din credință, Ea da, este chiar a ta căință... O poți ști prin câte mai îndură, Scrâșnind, nicicând nu-njură, Ba parcă tot mai mult greșind O iubești mai mult ca nicicând.. O ști de cum îi citești purul vers Îl vezi pân și pe-al norului mers, Ce afli dintr-un volum drăguț, Tu visător tandru și
POETA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370341_a_371670]
-
aprinse cu greu o țigară care-i cădea printre degetele ce-i tremurau și o îndemnă pe femeie să vorbească: - Da spune odată, femeie, că fac explozie! A ascultat toate cele povestite de femeie punându-și răbdarea la grea încercare. Scrâșnea din dinți cu fălcile strânse, își freca mâinile în neștire și își fremăta picioarele pe loc, de parcă ar fi fost în alergare, să poată fi atent și să nu întrerupă relatarea... Referință Bibliografică: DARUL DE CRĂCIUN (2) / Marian Malciu : Confluențe
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
vântul și să pună capăt dansului fulgilor dalbi albi. Peste sat se lasă o noapte adâncă. Drumurile se transformă în niște poteci albe. Gardurile caselor sunt troienite și se aseamănă cu niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
așa cercurile s-au împlinit și ne-au apărat. - Și dacă iubirea mea nu era adevărată? Dacă eram un spion, așa cum crede împăratul? - Eram transformați în gaze. Ai trecut proba de foc! - Adică n-ai avut încredere în mine? a scrâșnit Mărțișor. - Dacă nu aveam, nu intram cu tine în cuptor! i-a zâmbit duios Primăvara. Căpitanul Zefir și căpcăunii din jur căzuseră în genunchi, cu fețele la pământ, pentru că cei trei străluceau ca soarele, păreau ca niște zei. Din paloșul
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
Doraa, haideți să plecăm d-aci mai repede, că ne-apucă noaptea pe drum! Văzând reacția Mărășteanului, inginerul Casapu porni mașina în trombă, speriind bieții oameni, care se feriră-n grabă din calea lui. Turbat de furie, scăpă o-njurătură, scrâșnind din dinți: ne mai întâlnim noi, vierme-mpuțit! 19.Epilog A doua zi, dis de dimineață, primarul l-a chemat la el în birou pe vice: --Ei, ce zici, Dolofane, ți-a plăcut cum l-am lucrat pe Bucluc? Băă
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
-l întrebe încet, calm: de ce, dom’ inginer, de ce? Pe urmă, să-l scuipe el între ochi. Dar tot mai spera să scape și de data asta. Tremura tot. Se apucă de consolele chiuvetei și își privi chipul schimonosit în oglindă. Scrâșnea din dinți și gândea: parșivă mai e viața asta! Cu ani în urmă când m-au făcut membru de partid, domnul inginer Breazu luase cuvântul, spunând cu o voce puternică:”da, tovarăși, de oameni ca Mărășteanu are nevoie Combinatul nostru
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
trosnet puternic se auzi și un copac se frânse chiar peste tatăl băiatului, prăbușindu-se peste el. Îi prinsese amândouă picioarele sub trunchiul gros. Băiatul scăpase pentru că omul apucase să îl împingă puternic în dreapta lui, copacul alunecând pe zăpada care scrâșnea de gerul care se coborâse peste așezare. Copilul începuse să plângă. Încerca să rupă ramurile, să dea zăpada cu mâinile înghețate pentru a face loc tatălui său să iasă. Toată munca băiatului era în zadar. Într-un târziu, omul îi
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
valuri virtuale, lovindu-mi capul de pereții depresivi al unui vis claustrofobic, curgând într-un etern purgatoriu, spre o vale fără cuvinte, fără ecou. Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou, își anchiloza timpul curbându-l neputincios, de el agățând mâinile-ncleștate, scrâșnind în dinți și cu ochii închiși așteptam o dimineață-n libertate, sperând la zorii vieții... fără de păcate. sursa foto: internet Referință Bibliografică: Zori / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor
ZORI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370212_a_371541]
-
română și i se pare că este frumoasă, melodioasă, cu sonorități rotunde și plăcute. În schimb, un alt străin (nu-i spun etnia), mi-a declarat că limba română i se pare oribilă, cu sonorități țipătoare, având cuvinte metalice care „scrâșnesc”, cu unele sunete precum „ț” combinat cu unele vocale tari în silabe ca „ți”, „țo”, „ța” sau cu alte consoane în sunete precum „cț”, „mț”, „nț”. La fel, combinațiile consoanei „c” în „ci”, „ce”, „sci”, „șci”. Alte cuvinte sunt șuierătoare
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
Constantin NECULA: Acum, de exemplu sirienii decapitați de islamici nu mai sunt aproapele nostru, sunt sfinții noștri. Oamenii care suferă în orice regiune a lumii sunt subiect de rugăciune și, nu în ultimul rând, eu cred că și cei care scrâșnesc din dinți de ură împotriva noastră sunt subiectul rugăciunii noastre și atunci aproapele meu rămâne tot acela care este subiect al rugăciunii mele. Gabriel TUDOR: Sfântul Apostol Iacov spune „Credința fără fapte este moartă în ea însăși”. În ce măsură actele caritabile
INTERVIU INEDIT DESPRE UMANITATE ŞI ONG-URI CU PREOTUL CONSTANTIN NECULA de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352795_a_354124]
-
viză și să-l duci urgent la Anișoara ca să-l înregistreze pentru proxima ședință de Consiliu. Cu privirile-n plafon , vicele începu să bălmăjească: --Nu înțeleg...Despre ce contract vorbiți? Nu-mi amintesc... --Cum nu-ți amintești, ticălosule? șuieră primarul scrâșnind din dinți. Ești mai periculos decât Bucluc. Ăla vrea doar să fie corect, dar tu, lichea ordinară, vrei să-mi iei locul. Fălcuțele lui Dolofanu începură să tremure, pe când fața-i lividă se crispă într-un rânjet cu gura întredeschisă
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
Ediția nr. 2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului AMURG DE VISE Din nou lumină amurgului de toamnă Se contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vară. Că într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu-se
AMURG DE VISE de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354263_a_355592]