428 matches
-
i-a luat ceva timp, având 13 pa gini. Când va reveni, doi ani (mai 1750) mai târziu, deja boala și bătrânețea de ve ni se ră eviden te și-și pu se se ră am pren ta și asupra scri su lui care capătă forme ne în gri ji te mai greu de des ci frat. Cele două pa gini de adăo giri con semnea ză schimbă ri le care au avut loc în cei doi ani în plan familial
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
simplu: la 21 martie 1736, când tatăl ei își alcătuia diata, ea nu era căsătorită încă, iar tatăl stabilea ce se va vinde pentru a-i face nunta și pentru a fi înzestra tă de către mamă și cei doi frați. Scri soa rea de angajament a Ma ri căi Brezoianu, năs cu tă Filipescu, este redactată la 20 septembrie 1731, așadar, cu mult înaintea ela bo ră rii testamentu lui. De altfel, din testament reiese foarte clar că această Marica, fiică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu ace lași nume sunt personaje cu totul diferite), moar tă la această dată, și Costan din Năs turel mare paharnic. Toți sem na ta rii se pun chezași pentru respec ta rea an ga ja men tu lui dat. Scri soa rea de angajament, specifică epocii și in stru ment important în so lu țio na rea conflictelor familia le, n-o va împiedi ca pe Marica să pen du le ze timp de nouă ani între patul conjugal și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
părăsi rea familiei în funcție de sexul parte ne ru lui, acor dând importanță mai ales abandonu lui masculin. soția trebuie să-și aștepte băr ba tultimp de cinci ani. Dacă în această perioadă, soțul nu i-a trimis nici bani, nici scri soa re, ea poate înainta cerere de despărțire. În același timp, femeia trebuie să probeze cu martori vrednici de cinste absența soțului, lipsa oricărui act sexual și asiduitatea cu care a încercat și s-a străduit să-l găsească. Dacă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de-ți trebuieș te moșie dă banii părintelui și că pi ta nu lui Alexie, că bine știi tu că acei bani vă i-am dat ție și mă ne-ta și dă piei rea pră dă ciunii am fugit.“ Scri soa rea continuă pe acest ton și re a minteș te toate ne cazurile pe care le-a tras cu Bălașa, toate cheltuieli le la care a fost obligat. Acum situația se prezintă și mai rău, tatăl ris când să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
recurs la putere decât ar putea face un să tean „cen zu rat“ în ac țiu nea sa de distanță, rușine, sărăcie. Re cur sul „oră șea nu lui“ este unul pro li fic din punc tul de vedere al scri su lui încă dintr-o primă fază dacă ținem cont de faptul că el se adre sea ză direct in stanței su pe rioa re, tri bu na lul ecleziastic, spre deosebire de țăran sau de „ceilalți oră șeni“ (locui to rii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care romanul este instrumentul cel mai complet al artei, opera totală prin excelență, topind toate genurile în tentativa sa de a explora și a înțelege universul: "Isomorf omului, romanul ar trebui în mod normal să-l poată conține în întregime" (scrie Houellebecq în Interventions). De unde jocul și alunecarea necontenită de la un registru la altul, cu o dublă dominantă clinico-patetică, în cazul său, respectiv ironic-romantică la Orsenna. Amîndoi, prin sau dincolo de dragoste, caută o supapă imaginară pentru eșecul modernității noastre, pentru des-cîntarea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rolu l d e „sac fără fund“ pentru restul Europei. Această schimbare de atitudine est e de înțeles, dar a adus procesul de integrare într o etapă de stagnare. Germania dorește acum ca Tratatul de la Maastricht să fie privit ca scri ptu ra care trebuie respectată, fără nicio modificare, însă acest fapt nu este de înțeles, deoarece este în conflict cu metoda de creștere treptată, confor m c ăreia s-a construit Uniunea Europeană. Cea mai mare deficiență a euro, absența unei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
autoconstituire. Rămân de menționat câteva chestiuni despre sursele și organizarea lucrării de față. După cum observă M. Savage, scrie rile lui Benjamin care au ca temă lumea orașului pot fi în cadrate în câteva categorii. În primul rând, este vorba de scri eri cu caracter jurnalistic, oarecum descriptive, despre Napoli, Marsilia sau Mos cova (Neapel, scris împreună cu Asja Lăcis, 1924, Moskau, 1927, Marseille, 1928). În al doilea rând, o scriere importantă, Einbahnstrasse (1928) marchează trecerea spre o analiză a spațiului urban, cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
retorică și stil de la mine; crede-mă numai că niciodată în viață n-am fost în starea asta... Țe fațe Fridolina? O doresc de-mi seacă sufletul. Mînței măsa nasul... Sunt în Craiova, mai nenorocit decât oricând [...]. Ce face Fridolina? Scrie-mi ce zic femeile de mine [...] râd de mine? [...] Cu portretul Fridolinei înainte, clădesc castele spaniole și apoi mă întreb [...] dacă nu cumva în adevăr am înnebunit... mâhnitul tău prieten Caragiale..."; mîhnirea trece însă și îndrăgostitul revine către același corespondent
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unde să mă duc la minister ca să aflu la ce școală din țară sunt locuri libere. O să intre chiar fără examen de admitere, numai pentru bursă va trebui să candideze. E bun băiatul? Cum te cheamă? mi se adresă... Ia scrie tu, șezi colea... Și îmi dictă una din acele obișnuite fraze din care se putea vedea dacă știai sau nu să desparți un verb de un pronume prescurtat. Dar Ștefan cel Mare la ce an s-a urcat pe tron
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
alarme de exercițiu, mai ieșim și noi din casă, dosim damigeana În spatele butoaielor și ținem ședință de stat major. Cine ține ordinul de zi pe unitate? Îl ține Sandu, că el scrie mai frumos! Gore, mai ai frați pe-acasă? Scrie tu după ce troznești niște gogonele și dai pe gât vin de buturugă! Nu vrei? Gicu se lasă pe spate, clatină capul și surâde: Bă, și mai ziceați de criză... Era pe când nu s-a văzut, azi o vedem și nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
critica textelor și tehnica edi țiilor“ (articolul din DEX păstrează ceva din această nuanță); Îngustarea pe care o asemenea definiție o aduce dome niului este doar aparentă, de vreme ce critica de text nu poate fi limitată la simpla comparare a manu scri selor/edițiilor. Încercarea de re cons tituire a formei originare a textului implică o cercetare - ce poate fi aprofundată pînă la exces - a unor domenii apropiate sau Îndepărtate. Această legitimă nevoie de cunoaștere a făcut ca Încă de la primele atestări
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
numărul de rînduri (gr. stivcoi, lat. uersus) al operei În versuri sau proză; pentru operele În proză, lungimea unui rînd era echivalentă cu cea a unui hexametru, id est 15-16 silabe sau 34-38 de litere. Sulul se Închidea, ca o scri soare, cu un capăt de sfoară și un sigiliu. Se obișnuia chiar să se Închidă cu mai multe legători (vide expresia loro rubra din Catul 22, 7), dar se pare că, din pricina stri căciunilor aduse sulului de aceste legături strînse
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
recente să fie mai valo roase, fiind copii ale unor manuscrise bune; III. cînd există multe manuscrise, prima etapă este clasificarea lor: sînt grupate În felul acesta manuscrisele asemănătoare, iar În continuare se operează cu aceste grupuri, nu cu manu scri sele individuale. Variantele diverselor manuscrise nu pot fi redate În textul propriu-zis al unei ediții moderne, ci numai În aparatul critic. Aparatul critic este pozitiv, atunci cînd dă forma din fiecare manuscris folosit, și nega tiv, cînd citează numai formele
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
stituit ca arhetip un exemplar Gallicanum. Ceva mai tîrziu, Luc de Bruges, În prefața ediției sale a Bibliei, publicată În 1734, a formulat pentru prima dată regula corectă con form căreia trebuie să se țină seama nu de numărul manu scri selor, ci de calitatea lor (germana lectio). În contextul editării Bibliei au fost enunțate regulile criticii de text, care au fost apoi expuse În formă de doctrină de Johann Jakob Griesbach, În Prefața la a doua ediție a sa din
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ca o modalitate imperativă de a-și susține și legitima creația; ▪ convingerile privind arta poetică apar ca sentințe inexorabile. Iată și motivul pentru care, la Arghezi, deontologia proprie este afirmată maniheistic. Atunci când stabilește condițiile artisticității, polemistul nu admite degradeuri: ""A scri curățel" e o modalitate de a scri, diminutivă și acceptabilă, ca "a fi drăguț". Sunt, într-adevăr, scriitori drăguți și e un scris drăguț. Dar a scri pur și simplu e ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
susține și legitima creația; ▪ convingerile privind arta poetică apar ca sentințe inexorabile. Iată și motivul pentru care, la Arghezi, deontologia proprie este afirmată maniheistic. Atunci când stabilește condițiile artisticității, polemistul nu admite degradeuri: ""A scri curățel" e o modalitate de a scri, diminutivă și acceptabilă, ca "a fi drăguț". Sunt, într-adevăr, scriitori drăguți și e un scris drăguț. Dar a scri pur și simplu e ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular. A scri, e a face din nou
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
proprie este afirmată maniheistic. Atunci când stabilește condițiile artisticității, polemistul nu admite degradeuri: ""A scri curățel" e o modalitate de a scri, diminutivă și acceptabilă, ca "a fi drăguț". Sunt, într-adevăr, scriitori drăguți și e un scris drăguț. Dar a scri pur și simplu e ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular. A scri, e a face din nou și într-altfel tot ce fusese indiscutabil făcut și bine făcut". Sau: " Calitatea esențială a artei este să fie sprijinită
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
e o modalitate de a scri, diminutivă și acceptabilă, ca "a fi drăguț". Sunt, într-adevăr, scriitori drăguți și e un scris drăguț. Dar a scri pur și simplu e ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular. A scri, e a face din nou și într-altfel tot ce fusese indiscutabil făcut și bine făcut". Sau: " Calitatea esențială a artei este să fie sprijinită pe un inefabil din seria ei: talentul". Deci artei îi trebuie "talent", criticii "geniu", scrisului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Iată, la aproximativ două decenii distanță, cum sună critica, la fel de subiectivă, a unui Arghezi oripilat nu de politică, de data aceasta, ci... de proza realistă: "(...) Academia și presa trec printr-o criză de gândire comparabilă numai cu deprecierea valutei. A scri începuse să aibă un înțeles înainte de 1916. A scri b...a = ba, b...e = be, b...i = bi este a scri, evident, dar a scri așa, sau a râncheza, sau a umbla pe bicicletă e cam acelaș lucru"252. În
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la fel de subiectivă, a unui Arghezi oripilat nu de politică, de data aceasta, ci... de proza realistă: "(...) Academia și presa trec printr-o criză de gândire comparabilă numai cu deprecierea valutei. A scri începuse să aibă un înțeles înainte de 1916. A scri b...a = ba, b...e = be, b...i = bi este a scri, evident, dar a scri așa, sau a râncheza, sau a umbla pe bicicletă e cam acelaș lucru"252. În textul publicistic caragialian, spre deosebire de cel arghezian, comicul exclude agresivitatea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ci... de proza realistă: "(...) Academia și presa trec printr-o criză de gândire comparabilă numai cu deprecierea valutei. A scri începuse să aibă un înțeles înainte de 1916. A scri b...a = ba, b...e = be, b...i = bi este a scri, evident, dar a scri așa, sau a râncheza, sau a umbla pe bicicletă e cam acelaș lucru"252. În textul publicistic caragialian, spre deosebire de cel arghezian, comicul exclude agresivitatea. Nu o suprimă, nici nu i se substituie, ci, pur și simplu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Academia și presa trec printr-o criză de gândire comparabilă numai cu deprecierea valutei. A scri începuse să aibă un înțeles înainte de 1916. A scri b...a = ba, b...e = be, b...i = bi este a scri, evident, dar a scri așa, sau a râncheza, sau a umbla pe bicicletă e cam acelaș lucru"252. În textul publicistic caragialian, spre deosebire de cel arghezian, comicul exclude agresivitatea. Nu o suprimă, nici nu i se substituie, ci, pur și simplu se instituie autonom. De
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
printr-un raționament deplasat și absurd, care se finalizează cu o aluzie malițioasă: "...vei întrebuința, după ce te stabilești la Tekirghiol, procedeul următor: Vei cumpăra cărțile poștale la Movila, și timbrele la Constanța singurul loc unde se găsesc și, după ce vei scri ce ai de scris, te vei furișa până acasă la dumneata, vei arunca scrisoarea sau cartea poștală în curte și te vei înapoia la gară pe drumul cel mai scurt; vei aștepta până dimineață și te vei întoarce la Tekirghiol
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]