1,566 matches
-
un moment în care se traduce masiv și prost ne îngăduim luxul de a trece indiferenți pe lângă o bijuterie va atârna asupra noastră ca un păcat de moarte. Fondurile sociale ale Uniunii Scriitorilor sunt extrem de limitate, iar un veritabil sindicat scriitoricesc nu există. În aceste condiții, de ce n-ar prelua una din vedetele mondene ale zilei inițiativa unei acțiuni caritabile în beneficiul lui Romulus Vulpescu? La câte "baluri de cristal" și la câte recepții fastuoase au loc lunar în București, la
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
a unei literaturi doar fiindcă limba în care este scrisă nu este una națională, este superficială și nedreaptă. La fel de adevărat este însă că suflul vital al unor asemenea literaturi (și nu numai) este asigurat nu doar de existența unor talente scriitoricești individuale, ci și de eficiența instituțiilor responsabile cu gestionarea vieții culturale. Nu doar promovarea peste hotare este importantă (în cazul catalan sarcină îndeplinită din 2002 de Institutul Ramon Llull), vitalitatea unei literaturi trebuie ajutată și "acasă", dacă vitalitatea este identificată
Barcelona - aniversări și proiecte by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/8878_a_10203]
-
nașteri sub semnul nenorocului, într-un Ploiești ascuns sub ninsori, e și ea exclusă cu dovezi greu de pus la îndoială. Interesant mi se pare că, în tot acest întins și exigent CV, împărțit echitabil între registre riguroase și aptitudini scriitoricești, singurele ramificații tolerate sunt cei doi fii înzestrați pentru literatură, Mateiu și Luca Ion. Cu trei, necesare, mențiuni. Nu atât ca urmași, cât mai degrabă ca autori. Nu atât ca genă, cât în primul rând ca stil. Nu atât ca
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
interpretând trecutul biografic după cum îi convine. Pe o treaptă mai înaltă de subtilitate stau "masochiștii", cei care se ponegresc sub privirea lacomă a cititorului, făcându-l pe acesta captiv al unei plăceri vinovate. Spun "subtilitate", fiindcă încet-încet, prin aceste manevre scriitoricești, lectorul este dus exact acolo unde a vrut autorul, chipurile, sincer în autocritica lui. Nimic din aceste jocuri scripturale cu falsă adresă nu transpare din filele de Jurnal scrise de Sorin Stoica și editate după moartea tânărului autor. Acest prim
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
ar fi putut să înceapă cu unul, cu acest Alexandru Lăpușneanu, cu materia lui vrem să spunem, așternută însă, desigur, de alt autor, fiindcă stilul rezumativ al lui Constantin Negruzzi nu este o întâmplare, ci o expresie a vocației lui scriitoricești. Există naturi literare care, aflate în posesia unei teme, se simt tentate mereu să dezvolte, să amplifice, să sporească motivul central prin adiționări de alte și alte elemente, prin înlănțuiri de aspecte și extinderi în suprafață, în cuprinderi, asemenea cercurilor
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
realismului socialist", succesor al realismului de la finele veacului precedent și opus curentelor artei pentru artă și naturalismului, adversarii de căpetenie ai "scriitorilor angajați". Sub stratul lozincard transpare momeala materială, pe atunci foarte consistentă, cu care oficialitatea încerca să capteze conștiințele scriitoricești: "Condițiile de trai ale scriitorului de astăzi, deosebite esențial de ale celui din trecut, tind să ocrotească temeinic pe acest militant prețios. Scriitorul de astăzi are la îndemînă Fondul Literar pentru ajutoare, împrumuturi și pensii; are case de creație și
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
adevărul are un caracter de clasă, neputînd intra în cuprinsul său decît propozițiile admise de orwellianul Minister al Adevărului. Puțin lipsea ca și culorile, sunetele, mirosurile să fie validate partinic! Demența luptei de clasă nu părea să aibă limite. Vocația scriitoricească ar fi prin urmare demnă de împlinire numai în gradul în care se subordonează militantismului cazon reclamat de partid, în care se înscrie în frontul propagandistic. Același - pe atunci aflat pe cai mari, ulterior văzîndu-se retrograd - Miron Constantinescu perorează emfatic
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
și poeții pe care i-ați citit, care vă plac sau în care credeți ? Răspund cu strângere de inimă, ca de fiecare dată când trebuie să-mi dau cu părerea în chestiuni care nu țin de meseria mea. Nu știu ce orgolii scriitoricești voi irita. Mi se poate acorda totuși, cred, dreptul la păreri de cititor pur și simplu. Cititul literaturii române contemporane pune mari probleme de orientare, ești fără hartă sau busolă. Cum să-mi refuz șansa cine știe cărei formidabile descoperiri, a impresiilor
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
tradiția de dată recentă și cu celălalt în viitorul postdecembrist, atât Ion Mureșan, cât și Liviu Ioan Stoiciu sau Nichita Danilov sunt nume inevitabile în tabloul poeziei deceniului al nouălea. Autori importanți, cu versuri extraordinare de multe ori, cu scrupule scriitoricești dintre cele mai puțin permisive. Dar ceea ce îndeobște nu se prea spune - și nu o spune nici Bogdan Crețu - e faptul că, formată exclusiv din asemenea autori, gruparea optzecistă n-ar mai fi fost posibilă. Nici de dragul lui Ion Mureșan
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
rog respectuos să binevoiți a cerceta toate câte le-am afirmat mai sus și a dispune să se dea autorizație de apariție a ziarului "București" pe numele meu. Căci am dus o viață fără pată, am o carieră ziaristică și scriitoricească îndeobște cunoscută. Eu nu am nevoie de nici o tutelă morală, nici la propriu, nici pe frontispiciul gazetei, cum a fost până acum cu poetul Ion Minulescu. Mircea Damian 10 mai, ^941 Iar ce a urmat poate fi lesne aflat din
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
de subiectivitate creatoare - inerentă literaturii confesive - a unei mari personalități a culturii române, într-un stil variat, agreabil, alert, fără prețiozități, nesofisticat, franc, adecvat, dar și cultivând, adesea, cu fervoare, cu voluptatea unui viciu, paradoxul. De n-ar fi talentul scriitoricesc incontestabil al autorului - narator, evocator, portretist -, mulțimea temelor - unele aride prin însăși natura lor - ar putea crea cititorului o stare de disconfort. Portretele sunt numeroase și se împletesc adesea cu evocarea. Mai întâi cele ale unor personalități celebre: Eugen Ionescu
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
impure prin mixajul lor întotdeauna convenabil, oportun. Nu există o linie discursivă în care principiile enunțate să fie desfășurate și realmente asumate. Când contextul se schimbă, se modifică automat și principiile, puse pe hârtie la fel de bățos. Deontologia este pliabilă, etica scriitoricească despre care se vorbește frecvent e moale și modelabilă ca plastilina. Cartea Simonei Popescu e interesantă, prin urmare, exclusiv ca psihologie în act (fie el și ratat). În rest: o pledoarie fără poezie, compilație fără creație și literatură de strânsură
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
anonime în pitoresc. O parte a acestor Memorii e închinată întâlnirilor neprevăzute ale unui critic cu diferite forme ale vieții artistice, în care talentul, ambiția, iluzia, exaltarea și chiar demența se îmbină în compoziții câteodată unice". Rezultă un veritabil bestiar scriitoricesc, o galerie de personaje (ilustre ori anonime) ce palpită sub ochiul necruțător al observatorului. Efectul plastic este, cel mai adesea, obținut fie prin ambiția fără margini a grafomanului de a fi omologat critic, fie prin vanitatea nemăsurată a scriitorului adevărat
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
poate chiar mai riscante, aproape că nu se mai vorbește, o inechitate sub aspect moral și o desconsiderare a realităților istorice. Fie și în fugă, fiindcă altfel nu pot aici, mă voi referi la câteva episoade mai vechi ale disidenței scriitoricești, cu ecouri azi tot mai slabe sau cu desăvârșire uitate.Fac totuși parte din istorie. Anul 1956 începuse sub semnul dezghețului hrușciovian, neagreat de echipa Dej care a înțeles imediat că destalinizarea ar fi costat-o trecerea cârmei în alte
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
adevărului integral". Faptele trebuie lăsate singure să vorbească, sunt semnificative, omenește și literar, prin ele însele. În același spirit de contestare, în fond, a partinității sacrosancte a vorbit acolo și prozatorul Nicolae }ic, alăturându-se astfel primului act de disidență scriitoricească înregistrat la noi, întreprins de Radu Cosașu. Eu altul înaintea acestuia nu știu. Acțiunea disidentă a celor doi tineri scriitori, de pe urma căreia li s-a tras scoaterea din presă, blamarea publică și alte necazuri, poate fi pusă, desigur, și pe seama
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
creditat proletcultismul, uitând sau neștiind că tot el, în plin comunism, a formulat de la o tribună publică cea mai drastică punere sub acuzare a cenzurii ca instituție, comițând un act de cutezătoare disidență, cu ecouri care au trecut marginile lumii scriitoricești. Sigur că presa din epocă nu l-a consemnat, dar cum să o fi făcut dacă exista cenzură? Ceva și despre anii 1968-1970, anii de vârf ai liberalizării sub comunism în România, în comparație cu ce fusese înainte și cu ce avea
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
Întâmplărilor..., calmă și nespectaculară, lipsită de fastidioase descripții și de îndelungi portrete în sepia e una mai degrabă specifică poeziei. Naturalețea rezolvărilor oricărei tensiuni interne, glumele niciodată prea îngroșate, coborârile succesive în subteranele textului, senzația de pamflet calin la adresa deprinderilor scriitoricești, toate acestea ambiguizează până la pragul permis poeticității. Și numai ei. Ce altceva este fragmentul care urmează, circulând liber în carte sub numele conspirativ de "poveste"? Segmentați-l în versuri și încadrați-l abia după aceea: " Când a ajuns la spital
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
Cronicar Noii sexagenari în deschiderea numărului 8-9/2007 al Vie}iI Românești, Nicolae Prelipceanu îi salută pe noii sexagenari din lumea scriitoricească și anume pe Adrian Popescu, Petru Poantă, Ion Mircea, Dinu Flămând, Ștefan Agopian. Unii dintre ei i-au fost colegi la Steaua clujeană, alții au făcut parte din prima promoție echinoxistă. Un gând de regret este îndreptat către aceia dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
reclami infracțiunea când cel care o comite este "poliția în persoană"? Paiul și bîrna în CUVÎNTUL nr. 7, într-un lung și nu lipsit de interes interviu, Ovidiu Nimigean îi plînge de milă lui Paul Goma, care, "spre rușinea breslei scriitoricești", n-a primit nici azi cetățenia pe care i-a retras-o regimul comunist și nu și-a găsit editorul dispus a-i consacra o "serie" de opere, așa cum ar merita. Autorul interviului se numără printre ultimii susținători ai lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
cu atît mai mare este meritul criticului sau al istoricului literar de a fi concurat pe scriitorii de imaginație, prin talentul învierii nu numai a unor opere uitate sau în cel mai bun caz clasate, dar și a unor figuri scriitoricești acoperite de etichetele unor titluri de cărți". Ca și pe autorul Cozeriilor de luni, pe Șerban Cioculescu îl interesa ființa umană nu în mai mică măsură decît opera. Cititor asiduu nu doar de creații literare ca atare, ci și de
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
-l încredințează pe loc editorilor curioși, cu tinerii care lansează în spațiul virtual texte încă nedefinitive. Desigur, nu e nimic de condamnat în faptul că o muncă de arhivar, de bibliotecar, de colecționar devine nu se știe cum o atribuție scriitoricească. Numai că, atunci când apar - de neunde - excepții de la o asemenea - nescrisă - regulă, ele nu pot fi altfel decât îmbucurătoare. O excepție de felul acesta mi se pare - de la oricât de mare distanță - Vlad Zografi. Poate cel mai important, de altminteri
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
că dincoace și dincolo de ele există chiar mai multă realitate decît le atribuie el. Pe alș poți să-l descoși din articolele lui despre filme, tot mai multe, atît de multe în ultimii ani încît par să-i consume eul scriitoricesc, dar ar fi păcat. Alș e într-adevăr un scriitor excepțional, în pielea căruia s-au disimulat însă cîteva constrîngeri - culturale - care-l fac să apară așa cum vrea el, dar și să ni se întrezărească așa cum e, fără să vrea
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
înșine, cu lumea și divinitatea. Emigrarea a însemnat pentru Carmen Firan, ca și pentru mulți alți scriitori, "o renaștere înăuntrul altui înveliș de cuvinte sau... o moarte, simbolică și ea". De obicei, concentrarea duce la clarificare benefică, la vădirea talentului scriitoricesc, dar poate provoca și înstrăinarea prin limbaj. Metafora își protejează unicitatea, își încuie bine magicul și face cheia scăpată. Pentru un scriitor care a ales o nouă "casă a limbajului", tema traducerilor și a relației scriitor-traducător devine preocupare permanentă. Asocierea
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
istoria muzicii).În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Este redactor la ziarul ,,America’’( Cleveland), va colabora și la Înșir’te mărgărite’’,,,Exil’’,,Căminul’’( Brazilia), ,,Carpații’’,,Cuvântul+românesc’’(Canada),,,Libertatea’’ (S.U.A.), ,,Revista scriitorilor români’’(Germania). Are o bogată viață scriitoricească: volumul,, Povești fără Țară’’și ,,Cetăți sfărâmate’’; povestirea,, Dubla crimă de pe strada Speranței’’,poeme din ,, Catapetesme’’ sau din ciclul ,, Ultimul învins’’, ,,Magul care-și caută steaua’’(Paris-1951), ,, Poeme din închisori’’(Madrid 1970); Dintre traducerile lui Nicolae Novac aducem la cunoștință
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de infamă pe cât se spune".2 Chiar dacă întoarcerea din rai și Huliganii au fost tipărite într-un timp record în două ediții, cenzura își făcea în continuare mendrele. E inadmisibil notează eroul nostru, considerând aceasta drept "o insultă adusă demnității scriitoricești". "Că sunt scriitori care nu-și respectă această demnitate, o știm cu toți; critica și publicul și-au spus cuvântul îndeajuns de răspicat. Nu era nevoie de cenzura cărților pentru chemarea la ordine a câtorva rătăciți de talent. De fapt
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]