4,267 matches
-
spre mine eram aproape de tot de ei, știam că n-or să mă vadă, așa aprinși la vorbă cum erau și m-a luat de mână. Mergeam toți patru, iar străinul le povestea de Moise și profeți și ce spun scripturile despre Mesia și că așa trebuia să se întâmple, exact așa, totul. Glasul Lui era când puternic, când duios și blând ca adierea primăverii, când plin de mânie ca vântul care sfărâma corăbiile din Tarsis, când... nu știu să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vecinu' Cleopa L-am recunoscut. Dar când ne-am revenit din uimire, pe locul unde stătuse El stăruiau doar ultimele raze de soare, în asfințit. "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne explica Scripturile?!" șopti unchi-mio. Ce i-a mai răspuns celălalt, vecinu' Cleopa, n-am stat să aflu. Am chiuit de bucurie și am alergat afară. Și-am tot alergat, înapoi, să le spun tuturor ce văzusem. Era El! Era viu! Așa cum spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
asta l-au poreclit ceilalți "Kelil", care înseamnă "cunună". Dar cu de-amănuntul numai mie mi-a povestit toate acestea. A venit într-o seară, târziu, și mi-a spus. Știa că am să înțeleg. Și mi-a mai explicat Scripturile, așa cum niciodată nu auzisem până atunci. Mi-a spus și de Mesia. Atunci m-am temut pentru el, mai ales că auzisem că făcuse semne și minuni în numele acelui Mesia și că mulți începuseră să creadă în Mesia după tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
el Îl numea Mesia, Regele Lui. El a râs, a ridicat din umeri și a spus că fusese ales. Pe urmă, am aflat că fusese arestat, chiar a doua zi, că, în loc să se apere, a pornit să explice Marelui Preot Scripturile și că a acuzat Sinedriul, încăpățânat și cu urechi păgâne, că L-a trădat și L-a ucis pe Cel Drept. Și toți câți eram acolo vedeam fața lui ca fața unui înger. L-au scos afară din cetate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
sa definitivă, există doar începând cu secolul al V-lea. Cine este interesat să cunoască mult mai exact cele douăsprezece articole de credință (cum ar fi, de exemplu, nașterea feciorelnică, coborârea în infern, înălțarea la cer...), înțelese în lumina Sfintei Scripturi și a spiritului timpului, poate citi cartea Credo (în limba germană a avut o ediție specială intitulată Einführung in den christlichen Glauben, Introducere în credința creștină) care pentru mine își păstrează inalterată valoarea. În cartea de față nu reneg nimic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
numește Paul Ricœur): "Tatăl nostru care ești în ceruri". Evident, nu este nevoie să accentuez faptul că refuz categoric să susțin, în baza unei interpretări masculine despre Dumnezeu specific romană, imposibilitatea și inadecvarea hirotonisirii femeilor, pe care o consider conformă cu scripturile și timpul prezent. Evreii, creștinii și musulmanii sunt monoteiști: ceilalți sunt politeiști? De fiecare dată când vorbesc cu indienii culți îmi dau seamă cât de puțin apreciază să fie considerați politeiști, adoratori de zei. Și în India sunt religii monoteistice
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și Europa le trebuie amintită o frază a Nazarineanului: "Fericiți făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu" (Mt., 5, 9). Tocmai credința într-un Dumnezeu unic comun evreilor, creștinilor și musulmanilor cantus firmus al Sfintei Scripturi este cea care impune o conviețuire pacifică, în locul luptei scandaloase ce a caracterizat până acum istoria lor. Credința comună într-un Dumnezeu unic constituie baza unei mai bune înțelegeri și unei profunde solidarități între comunitățile religioase ce fac parte din
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în viețile mele precedente ar fi determinat viața mea actuală, iar comportamentul meu pozitiv sau negativ, aici și acum, va determina condiția mea în cea viitoare. Așadar, o viziune ciclică a naturii și istoriei. Aș fi studiat foarte probabil vechile scripturi, Vedele (știința sacră) și scrierile care le interpretează. Dar chiar dacă nu aș fi făcut-o, aș fi fost convins că totul este obiectul unei ordini eterne (sanătana dharma): ordine cosmică și morală atotcuprinzătoare, ce determină fiecare viață și căreia oamenii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
susținătorul și perfecționatorul lumii și istoriei. Asemenea evreilor, noi, creștinii, în timpul serviciului liturgic folosim multe elemente (Psalmi), realizăm multe lucruri fundamentale (rugăciuni, lecturi) și avem momente cu un conținut religios ce derivă din iudaism. Asemenea evreilor, noi creștinii acceptăm Sfintele Scripturi, Biblia ebraică, Tanàkh, parte a Vechiului Testament, care constituie documentul credinței comune, dar și al numeroaselor valori și structuri ale gândirii comune. Asemenea evreilor, noi creștinii respectăm etica dreptății, sincerității și disponibilității, pe baza iubirii lui Dumnezeu și a aproapelui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pentru un spirit malign. Este Spiritus Sanctus, este inspirație, forță determinantă a spiritualității creștine: astfel eu cred în Spiritul Sfânt. Dogma Sfintei Treimi, formulată prin categorii elenistice și idei care ne sunt străine, pot să o înțeleg în lumina Sfintei Scripturi: nu după speculația augustiniană despre Sfânta Treime după care credință în "1=3" și "3=1", ci conform Noului Testament, drept credință în Dumnezeul unic și Tată prin Isus Cristos, Fiul pe care El l-a trimis în Spiritul Sfânt
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
abandonat în apele Eufratului într-un coș uns cu smoală, de unde a fost apoi pescuit și adoptat de un țăran; nu putem să nu remarcăm similitudinea dintre soarta lui Sargon I și cea a lui Moise, despre care aflăm din scriptura ebraică faptul că, a fost abandonat de propria-i mamă în apele Nilului, înspăimântată că fiul său ar putut fi ucis ca urmare a politicii demografice din acele timpuri. Moise a fost scos din apele fluviului și crescut de fiica
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care considerau că arderea cadavrelor ar afecta procesul învierii la sfârșitul veacurilor. Identifica două cauze principale ale categorisirii cremaționiștilor drept păgâni și idolatri, de către teologii vremii: pe de o parte interesele materiale, iar pe de altă parte ignorarea crasă a Scripturilor 154. Cea de a unsprezecea parte a studiului dezvoltă tema focului după Sfintele Scripturi. Șerboianu arată limpede că înfățișarea cremațiunii drept o practică păgână nu își găsea susținerea în diversele rătăciri ale poporului evreu prezentate în Vechiul Testament: "Peste tot, deci
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cauze principale ale categorisirii cremaționiștilor drept păgâni și idolatri, de către teologii vremii: pe de o parte interesele materiale, iar pe de altă parte ignorarea crasă a Scripturilor 154. Cea de a unsprezecea parte a studiului dezvoltă tema focului după Sfintele Scripturi. Șerboianu arată limpede că înfățișarea cremațiunii drept o practică păgână nu își găsea susținerea în diversele rătăciri ale poporului evreu prezentate în Vechiul Testament: "Peste tot, deci, întâlnim focul nu ca pedeapsă, ci ca suprem omagiu de onoare și curățire, chiar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
printr-o înclinare păguboasă între liberalism, iar cea de a doua printr-o "anchilozare în conservatorism", o asemenea realitate nu duce decât la perpetuarea neînțelegerii mesajului primordial al Mântuitorului, precum și la divizarea mai crudă a creștinilor. După exemplificarea pe baza scripturii a lipsei de veridicitate a retoricii anticremaționiste (pilda cu "jertfirea lui Isaac"), arhimandritul aducea în discuție un alt argument central al pledoariei sale pentru arderea cadavrelor: tratamentul sfintei împărtășanii, conform Liturghierelor vremii, în caz de mucegăire sau vărsare din greșeală
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Iisus, nici de aceia care să cânte "foaie verde" și să de chiote pe la nunți și cumetrii; nici aceia care măsluiesc cărțile și fac politică, în loc să mântuiască sufletele credincioșilor, ci întâlnești preoți, cuviincioși, plini de evlavie, adânci cunoscători ai Scripturii, cu milă către cei săraci, curat și modest îmbrăcați; dornici de muncă pentru biserică și satul lor; preoți, cari, când ți-au spus un cuvânt e sfânt, pentru toți, ascultat și respectat. Din zbuciumul acesta între stat și biserică, multă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vulg" se pun de-a curmezișul năzuinței unui popor, care vrea să experimenteze prin el însuși anumite transformări sociale? De ce atâta prigoană contra unei instituții, ca aceia a cremațiunii, cu rădăcinile înfipte în mileniile anilor și în cele dintâi ale Scripturii vechi? De ce prigoană contra unor preoți, care nu au altă vină, decât aceia că dau ultima binecuvântare acelor creștini, care o cer în numele lui Iisus care a spus că " Pe cel ce vine către mine, nu-l voi goni afară
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ce se dă, nu atât de oficialitatea bisericească, gata întotdeauna a ceda în fața marilor probleme sociale, ce nu vin în contradicție flagrantă cu dogmele sau canoanele, cât de unii preoți interesați și cercetați cu cultura teologică. Aceștia, neadâncind bine nici Scriptura și nici problemele sociale, se sugestionează unii pe alții în câte o direcție și sugestia lor devine o nevroză pentru toți, cum s-a întâmplat cu problema cremațiunii la noi. În loc să sfătuiască pe credincioșii vii, să ducă viață după Dumnezeu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe ei îi ajunge mila de stârvul omului mort, pentru a cărui proslăvire cheltuiesc atâta imaginație și dau poporului o literatură simplistă și insidioasă, ținându-l mereu în ignoranță. Stereotip, folosindu-se în toate prilejurile de o zisă a sfintei Scripturi că "Pământ ești și în pământ te vei întoarce" care zisă după cum vom vedea are altă tâlcuire, preoții noștri sunt convinși, că-și fac // deplina datorie și că sunt în grația lui Dumnezeu și a oamenilor. Totuși se înșeală, cum
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lui Dumnezeu asupra felului cum trebuie să fie tratat stârvul omenesc după moarte, adică să fie dat pământului din care a fost luat, iar nu incinerat. Se-nțelege de la sine că bieții noștri credincioși, ce nu sunt obișnuiți cu citirea Scripturii, pe care, majoritatea, nici n-au văzut-o necum s-o mai înțeleagă sunt amețiți de aceste cuvinte, rostite de însuși Dumnezeu prin gura vorbăreață a preotului de pe amvon. Ca să dăm seama de-nțelesul acestui citat, este neapărată trebuință, a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
râuri și plină "de tot felul de pomi, plăcuți la vedere și buni de mâncare", avea în mijloc "pomul vieții" și "pomul cunoștinței binelui și a răului"(Fac. II 9). Ce mister ascundeau în ei acești doi pomi? Aflăm din Scriptură: 1. Cine ar fi gustat sau chiar s-ar fi atins de "pomul cunoștinței" // își atrăgea îndată Moartea (Fac. C II 17) și apoi cunoștea "binele și răul", care numai Trinității divine îi erau cunoscute (Fac. C III 22). 2
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
V 3-6) Ignoranță sau rea credință Am rezumat textual împrejurarea, în care au fost rostite de Dumnezeu cuvintele: Țărână ești și în țărână te vei întoarce și am mers cu povestirea Creațiunii, până la moartea lui Adam, despre a cărui îngropare Scriptura (Biblia) nu pomenește absolut nimic. Așadar se vede clar, din toată povestirea, că Dumnezeu, când a rostit cu mâhnire cuvintele de mai sus, le-a rostit nu având în vedere lutul în care acea să fie îngropat Adam și care
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și simbol al divinității și nemurirei, după cum vom vedea mai târziu. Cine trage alte concluziuni acela dă dovadă ori de temeritate, ori de ignoranță. Totul se transformă; nimic nu se pierde" Dar... să admitem și părerea acelora, cari, citind alături de Scriptură, cred cu tot dinadinsul, că citatul "pământ ești și-n pământ vei merge" indică oarecum felul de nimicire a stârvului omenesc și că "cenușa" nu e tot una cu "pământul". Aceștia uită, mai întâi, că pământul înglobează-ntrânsul tot ceia ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se servesc preoții, pentru a combate cremațiunea, este absolut de strictă interpretare. De aceia, înadins am expus ambele capitole din Geneză (II și III) ca să vadă, de partea cui este dreptatea și adevărul. Dacă e vorba să trunchiem versetele din Scriptură și să nu ținem seama de legătura între ele, de înțelesul întregului capitol, cum și de anumite reguli omiletice, apoi ajungem la interpretări arbitrare și la deducții cu totul opuse intenției autorului. Așa, de pildă, în Capitolul X v. 4
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un mântuitor. Așa se explică, de ce Cain și Abel, copii ai lui Adam și al Evei, simțiră și impulsul firesc, de a aduce lui Dumnezeu, cele dintâi și cele mai alese daruri din munca și ostenelile lor. Din povestirea Sfintei Scripturi (Geneza Cap IV combinat cu Numerii Cap. XVIII 12-19; Lev. XXVII 26, Exod XII 2; Numerii III13 etc. etc.) se vede că "focul" a fost elementul demn de majestatea lui Dumnezeu pe care l-au ales Cain și Abel pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
canoanele și tradiția, după cum s-a văzut în oarecare măsură și din articolele precedente și după cum se va vedea mai târziu amănunțit. Discuțiile teologice nu trebuie să alunece pe povârnișul fanteziei fiecăruia din noi, ci să fie-ntemeiate măcar pe Scriptură, pe care Biserica creștină o crede "sfântă" și "piatră unghiulară" a tuturor învățăturilor Ei. Oare "sectanții" nu ne numesc pe noi ortodocșii și pe catolici "păgâni" și "idolatri", fiindcă venerăm icoanele. Și poate că ei au mai multă dreptate scripturistică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]