95,542 matches
-
tablou celebru de Picasso, Domnișoarele din Avignon, de pildă, și recunoști o lume întreagă de pictori. E la fel în literatură. Ideea de originalitate e o altă prostie. Textul original e cel originar, care de altfel n-a fost niciodată scris, iar noi nu facem decît să copiem. - Cum arată cititorul lui Raymond Federman? - Cititorul perfect, cel care stă tot timpul pe umărul scriitorului cînd lucrează și căruia îi spune mereu: "A, nu, nu e bine deloc!" sau "Da, asta e
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
ezitare a frazei, sînt inutile. Motivul e simplu: Patapievici se numără printre foarte puținii intelectuali români care scriu tot atît de bine pe cît vorbesc. Asta nu înseamnă că regulile oralității nu ar fi radical deosebite de cele ale cuvîntului scris, ci că sînt oameni care pot pune o cumpănă între cuvîntul scris pentru a fi rostit cu glas tare și cel scris spre a fi citit în tăcere. Aici, lui H.-R. Patapievici nu i se poate aduce nici o critică
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
literatură tânără, postmodernism, Teatru tradițional vs. Teatru modern (o dezbatere cu nume "grele" din teatrul românesc), un dialog cu Florin Iaru luat pe chat, fragmente dintr-un incitant roman colectiv al filologilor, pe numele său Rubik, precum și multe alte bunătăți scrise inteligent, dezinhibat, cu mult entuziasm și cu umor. Keep up, folks! Mi-ar fi plăcut să stăruiesc și asupra Suplimentului de Cultur|, săptămânalul realizat de editura Polirom și Ziarul de Iași și ajuns la numărul 4, o revistă proaspătă unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
se izoleze și să se baricadeze, renunțând la orice comunicare nu numai cu lumea civilizată, ci și cu trecutul necomunist. Ei au ridicat și între trecut și prezent - nu numai între Est și Vest - un zid al Berlinului. Masacrarea culturii scrise Prima măsură la care au recurs a fost interzicerea cărților susceptibile să aducă aminte de ceea ce a fost înainte, sub pretextul respectării unei reglementări din Convenția de armistițiu, referitoare la obligația statelor semnatare de a șterge din memoria colectivă orice
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Sergiu Dan, Nicolae Steinhardt, Gheorghe Ursu, Eusebiu Camilar, Marcel Petrișor, Ion Negoițescu, Gh. Calciu Dumitreasa, Dumitru Stăniloaie, Sandu Tudor, Ovidiu Papadima. Altă metodă originală - ilustrând "neobosita inventivitate a tipului infect", care îl obseda pe Marin Preda - de aneantizare a culturii scrise necomuniste o constituie distrugerea amintirilor lăsate de această cultură. Istoria literaturii române este rescrisă și - în absența textelor la care se fac referiri - noua versiune, tendențioasă, se acreditează. Până azi persistă, de exemplu, chiar și în rândul unor intelectuali, ideea
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
poate să ne spună. Că alegerile au fost fraudate și în România, au recunoscut-o până și hoții care le-au pus la cale, încă din 2004, când s-au repezit la jugulara televiziunilor și la boașele boșilor din presa scrisă. Atunci a început marea fraudă, iar la 28 noiembrie n-am asistat decât la ultimul și cel mai nesemnificativ episod. Frauda s-a desfășurat lin: cu mituirea delicată, unde s-a putut, prin abaterea vigilenței și prin anestezierea cu grăsuliile
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
de un jeratec infernal. Atât umor negru și atâta cocaserie năpraznică nu încap decât în versul lui François Villon sau în fraza lui Rabelais. Pentru că vine vorba tot timpul de corupție, să ne reamintim Crezul poetului din Mărțișor, am spune, scris parcă acuși pentru ticăloșii prezenți. ...De bună seamă, Vodă, gânditorul, La curățirea lumii-i hotărât, îndeasă țeapa-n oameni până-n gât Pentr-a-ntâlni șezutul omușorul (...) Cuviincios cu buna rânduială. Pentru cei mari, fie munteni sau turci. Avea mai mari și osebite
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
treptat o bogată bază de date, care alimentează deopotrivă cercetarea științifică și dezvoltarea Muzeului. Au fost realizate, fișate și prelucrate cu ajutorul computerului 3.000 de ore de înregistrări de istorie orală. S-a strâns, totodată, o prețioasă colecție de documente scrise, a căror cercetare va dura mulți ani de acum încolo. S-au organizat 10 simpozioane (cu sute de participanți fiecare) care au parcurs cronologic istoria României comuniste, 7 ediții ale Școlii de Vară, la care au participat mai mult de
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
Nu găsești o firmă fără greșeli de ortografie. Străzile sînt pustii... Trîndăvie generalizată, lumea se mulțumește cu cîteva copeici și un viitor nesigur... Cu totul odioase mi se par obloanele veșnic închise." Într-o altă scrisoare, purtînd aceeași dată, dar scrisă publicistului Leikin, Cehov își va preciza impresiile: "Influența Asiei se simte peste tot atît de mult, încît nici nu-mi vine să-mi cred ochilor. Șaizeci de mii de locuitori nu fac decît să mănînce, să bea, să se reproducă
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
traducerea, exprimă opțiunea, "tranșarea" unei ambiguități. La Șerban Foarță, alegerea se face greu, cu veșnicul regret al virtualității irosite, cu un anume "diletantism" rafinat și chiar cu presupunerea că altcineva/ altceva (rezistența la uz a limbajului?) se amestecă printre cele scrise. S-a speculat că sofisticatul cuvînt din Chinurile zadarnice ale dragostei ar fi, de fapt, o anagramă a "denunțului" în latinește hi ludi F Baconis nati tuiti orbi, care l-ar fi indicat drept autor al pieselor pe Francis Bacon
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
romanului, urmând să-l scrie și să-l publice și pe al treilea numai dacă cel puțin 75 % dintre vizitatorii site-ului vor plăti fiecare cca. 5$. Dacă reacția cititorilor nu va fi semnificativă, următoarele capitole nu vor mai fi scrise - acesta era "contractul" cu cititorii internauți. Subiectul romanului este istoria unei plante carnivore care cere unei edituri, în schimbul asigurării succesului comercial, sacrificii umane. Bogdan Ghiu vede în acest subiect rizibil o alegorie a literaturii: "Planta carnivoră e însuși textul care
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
s-a despărțit de protectorii bugetari și nu a reușit urmașa ei șde unde pînă unde "urmașa" ? n.m., Cronicarț Cultura, care a devenit o revistă valoroasă, dar de tipul National Geographic șși de unde pînă unde National Geographic?ț al culturii scrise, este conectarea la teme incitante, cu priza la prima atingere. De aici, marele titlu, cu caractere de jurnal de scandal, de aici citatul care are obiceiul de a fi bine ales (o fi existînd și un expert în citate, cine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
fiindcă lectura cu voce tare e un amestec complet al scrisului și al oralului. Dar există oralitatea pură, fără scris, iar eu pe aceea o prefer, arta de a spune povești în public. Povestea e făcută ca să fie povestită, povestea scrisă e deja o mică aberație. Cum merg adesea în școli, intru în vorbă cu copiii, iar cînd le zic: am să vă spun o poveste, ei rămîn pironiți locului, sînt numai urechi așteptînd povestea. Pretind că în general ei sînt
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
vom face caz aici. Indiferent de anotimp sau stare sufletească, stă și citește, pentru Dumneavoastră, reviste culturale. beTONURI la Facultatea de Litere Ne-am bucurat că am primit la redacție o nouă revistă. Se numește beTONURI și a fost inventată, scrisă și împărțită cu generozitate de un grup de studenți ai Facultății de Litere. Îi vom numi pe toți, de dragul lor și al profesorilor care îi știu: Cristina Foarfă (redactor-șef), Ana Barbu, Viorica Buică, Valentina Chiriță, Ana Chirițoiu, Gruia Dragomir
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
stilului radiofonic. Ei învață să scrie și mult mai puțin să vorbească, să se adreseze accesibil, să strecoare informații de valoare într-un discurs simplu, clar, eventual presărat cu poante. Pericolul este să nu poată ieși ușor din mecanismele exprimării scrise, docte, poate prea complicate uneori, să nu poată improviza, să nu-și poată valorifica spontaneitatea. Dimpotrivă, unii studenți sau absolvenți ai secțiilor de pedagogie cad adesea în capcana facilului. Clișee, banalități de exprimare și de informație vor apărea prea frecvent
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Mircea Mihăieș Între un circ și altul, între o demisie scrisă și apoi ruptă, între o ceartă în familie urmată de divorț, România are și bucurii: pentru câteva zile, suntem stăpânii sabiei lui Ștefan cel Mare! Prilej de nestăvilită mândrie, de juisări clocotitoare și de infinite ropote de aplauze. Purtată precum
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
chipuri cioplite, sau închipuiri ale vreunui idol, care să înfățișeze bărbat sau femeie." (...) * Interzise în sens idolatru și stelele, constelațiile, corpurile cerești. Adorate, personificate, de cele mai vechi civilizații -, egiptenii, sumerienii, asiro-caldeenii - interdicție temperamentală, pornită dintr-o gelozie incomensurabilă. Stă scris: "...privind la cer și văzând soarele, luna, stelele, să nu te lași amăgit ca să te închini lor, nici să le slujești, pentru că Domnul Dumnezeul tău le-a lăsat pentru toate popoarele de sub cer." Practic. Ca niște lămpi. Să le lumineze
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
afli mai mult despre lumea din jur, despre generații, despre identitatea lor. Este spațiul care provoacă libertatea interioară să existe, să se exprime artistic, nu numai teatral. De pildă, Stop the tempo, un mesaj teatral de cincizeci de minute, spectacol scris și regizat de Gianina Cărbunariu. Probabil profilul cel mai interesant, din perspectiva mea, al unei foarte tinere generații de regizori. Am scris despre spectacolele ei, am avut ecouri generoase după bursa pe care a obținut-o anul trecut la Limoges
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
frustrarea că la sfârșit va trebui să și scriu un comentariu condamnat să iasă infinit mai puțin inspirat. Deși o colecție de articole și mici eseuri, cele șase secțiuni care structurează cuprinsul cărții reușesc să confere o surprinzătoare coerență textelor scrise, cum altfel, ocazional. Avem, pentru început, o galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
mintal. Despre astfel de oameni homeleșii, copiii fugiți de-acasă, drogații, cerșetorii, bătrînii din azile și ghicitorii Clujului - e vorba și în cele 15 povești-reportaje ale unor studenți-jurnaliști, plecați pe străzile Orașului să-i descopere alteritatea. Unele sînt mai bine scrise, altele sînt mai stîngace, unii dintre cei priviți cu ochi de antropolog sînt mai interesanți, alții sînt, luați la întîmplare, doar umbre fără contur; uneori căutarea e ea însăși o experiență antropologică, mai interesantă decît povestea în sine. În marea
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
la Hortensia Papadat Bengescu, același nume era folosit precedat de lui: "lui Mini... îi păru mai elegantă" (Fecioarele despletite); exemplele similare sînt numeroase: "familia lui Nory" (Rădăcini) etc. Formele în -ei par marcate de o elegantă ușor desueta, specifică limbii scrise, nicidecum condamnabila, dar nici de propus că normă. De fapt, scriitorul actual se simte prins între două opțiuni deopotrivă de antipatice: un lui încă perceput că masculin, situat aproape de limita greșelii și a formelor inculte, " și un "ei care sună
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
și relațiile dintre ei; au funcții în organizarea comunicării (ca mijloc de a atrage atenția sau de a menține contactul, ca mod de selectare a interlocutorului individual sau colectiv); în fine, permit grade diferite de exprimare a afectivității. În textele scrise, formulele de adresare devin mărci ale oralității simulate. În 1887, Lazăr Șăineanu scria, în Încercarea sa asupra semasiologiei limbii române, despre "soarta tragică a titulaturei străine la români", observând învechirea și devalorizarea unor termeni de adresare reverențioasă (jupâne, cocoane, chir
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
unor interjecții (e culmea, dom'le!; mamă, mamă, ce i-a făcut!). În mod special merită analizată situația actuală a formulelor glumețe, familiar-argotice, inovatoare, din limbajul tinerilor. Multe exemple din această categorie pot fi furnizate de situațiile speciale de "oralitate scrisă" ale Internetului, în condițiile specifice ale acestui canal de comunicare: interlocutorul dublu, individual și colectiv; interlocutorul adesea necunoscut, ascuns sub un pseudonim ș.a.m.d. Dacă excludem adresarea cu numele propriu, categoria cea mai bogată din conversațiile juvenile e cea
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
ca acestea să se fi aflat în biblioteca expusă la vedere, oricum eu nu le-am văzut și e sigur că, dacă le-aș fi văzut, memoria mea nu le-ar fi ignorat; relatez toate acestea din auzite, din mențiuni scrise, întâlnite sporadic și mai ales din comentariile orale ale unuia sau altuia dintre membrii cenaclului; presupun că poate alții dintre cei ce vor mai fi fiind în viață știu mai exact cum stăteau în realitate lucrurile și mă va corecta
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
că merge, nu e mare lucru. Interviul făcea parte din ființă ei. Îl prelucră cu plăcere, ca un meșter priceput, pentru care lucrul e o bucurie. M-a impresionat. Țîța Chiper era intervievatoarea ideală. Nu ar fi trișat luînd interviuri scrise, trebuia să vadă omul, să tatoneze terenul, să descopere calitatea "aluatului ", să-l pipăie cu întrebarea. Avea darul de a întreba în așa fel încît să scoată maximum de omenesc de la interlocutor. Nu-l manipula și nu caută strălucirea cu
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]